Sunteți pe pagina 1din 10

Crețu Cosmin-Octavian

IMPORTANTA PH-ULUI Clasa a XII-a B


Anul școlar: 2020-2021
 
Importanta Biologica:
Toate procesele vitale se desfasoara la valori ale pH-ului exacte.
Sangele uman are pH-ul cuprins intre 7,38 – 7,52. Este usor bazic; numai in aceste conditii
celulele sangelui isi pot indeplini functiile lor.
Daca valoarea pH-ului sangelui nu se incadreaza in intervalul amintit exista riscul mortii :
- prin coma , daca pH-ul este mai mic de 7 ;
- prin tetanizare, daca pH-ul este mai mare de 7,8 ( tetanie – contractii puternice involuntare ale
muschilor).
Un organ cu rol foarte important in reglarea valorii pH-ului este rinichiul. Acesta explica de ce
pH-ul urinei are valori normale intre 4,5 – 8, dupa cum rinichiul elimina excesul de aciditate sau
bazicitate din sange ( valoarea normala a pH-ului urinei este de 6,2 ).
Secretiile stomacului sunt foarte acide (pH >> 1 ) valoarea legata de functiile sale digestive.
In timpul digestiei, alimentele sunt prelucrate cu ajutorul bilei si al stomacului pancreatic. Arsurile
pe care le simtim uneori in stomac se datoreaza cresterii aciditatii. Pentru a elimina excesul de
aciditate putem consuma « bicarbonat de sodiu «  ( carbonata acid de sodiu).
Importanta in industrie :
Controlul pH-ului in diferite ramuri industriale este frecvent. De exemplu :
- industria farmaceutica ( aspirina tamponata are pH = 8) ;
- industria cosmetica ( crème, sampoane, sapunuri cu pH inferior valorii 7 );
- industria berii, pH-ul are valoarea 5,1 – numai asa berea este limpede.

pH-ul este marimea cu care se masoara aciditatea si alcalinitatea unui produs. Contactul pielii
cu acizi sau baze puternice dar si ingrijirea zilnica a pielii poate afecta invelisul acid protector cand
sunt folosite sapunul sau alte produse de ingrijire a caror pH nu corespunde valorii 5.5 al pH-ului
natural al pielii. pH-ul produselor cosmetice se masoara cu benzile specifice indicate in imaginea din
acest articol. pH -ul vine masurat cu o scara de la 1 la 14. Vine considerat de la 1 la 7 pH acid,  pH =
7 pH neutru, si de la 7 la 14 pH bazic. Corectarea pH-lui se face cu acidifianti ca acidul citric , acidul
lactic si alcalinizarea se obtine cu bicarbonatul de sodiu, acidul stereatic si apa de  hidroxidul de
calciu.
In general pielea are un pH-ul intre 4 si 7. In medie e de 5,5 dar poate varia in in functie de
zonele corpului si varsta. Tenul normal are pH-ul de 6,5, tenul uscat are pH-ul sub 6,5 si cel gras mai
mare de 6,5.

In industria cometica pH-ul recomandat  e :

 sampon 5-7,

 gel de dus 5-7,5,

 produse de igiena intima 4,5 - 5,5 pentru femeile de varsta fertila si 6,5-7 pentru fete si femeile in
menopauza,

 creme,lotiuni de corp,emulsii si gel 5-7,5,

 crema AHA sau  DHA 4-6.


Rolul si importanta unei alimentatii echilibrate in stabilizarea ph-ului din organism
Una dintre cele mai importante reguli de sănătate este să avem grijă ce
mâncăm. Specialiştii semnalează faptul că anumite alimente ne ajută să
ne menţinem echilibrul acido-bazic în limite optime, prevenind în felul
acesta o serie de afecţiuni cronice instalate pe fondul unui mediu intern
acid.
Aciditatea este unul dintre cei mai periculoşi inamici ai sănătăţii noastre,
contribuind la fromarea proceselor inflamatorii care, mai departe,
reprezintă baza multor boli, între care cancerul. Un organism sănătos ar
trebui să aibă un pH de circa 7,365, valoare ce indică o uşoară
alcalinitate.

Pentru a-şi păstra acest pH, organismul se foloseşte de nutrienţii


proveniţi din alimentele consumate care, atunci când sunt alese corect,
menţin echilibrul acido-bazic. Atunci când alimentaţia abundă în
alimente care cresc aciditatea, organismul îşi extrage nutrienţii de care
are nevoie pentru a se alcaliniza din rezervele proprii (din oase,
musculatură etc.).

Atunci când şi aceste rezerve se epuizează, organismul devine ţinta


sigură a bolilor cronice. Iar de aici începe lungul şir de tratamente
medicamentoase care pe de-o parte rezolvă o problemă, dar pe de altă
parte creează altele. Cea mai simplă soluţie de a preveni aceste neplăceri
este adaptarea alimentaţiei în aşa fel încât ea să ne asigure un nivel
normal de aciditate.
Iata lista alimentelor Alimente alcalinizante:
Alimente alcalinizante vs. Alimete acidifiante acidifiante:
- cartofii
- paine, paste, fulgi si - zaharul integral
Majoritatea mâncărurilor pe care le consumăm zilnic provoacă alimente ce au la baza - migdale, nuci
aciditate: cereale rafinate lactate pasteurizate, carne, uleiuri cerealele braziliene
vegetale, îndulcitori artificiali, zahăr procesat. Pentru că acestea - oleaginoasele (alune, - porumbul (mamaliga)-
predomină în meniul nostru, nu putem respecta recomandarea nuci, arahide, seminte legumele proaspete sau
de dovleac - nu si pregatite (cu exceptia
specialiştilor, şi anume aceea de a ne asigura că 80% din ceea ce migdalele!) rosiilor!)
mâncăm are efect alcalinizant, iar 20% - efect acidifiant - dulciurile, sucurile - lapte praf sau lichid,
indulcite branza proaspata,
- cafea, ceai, alcool, smantana, untul
ciocolata - fructele uscate
- cerealele integrale sau - castanele
nu - maslinele negre in ulei
Printre alimentele care cresc aciditatea se numără: alcoolul, - uleiul vegetal, - ulei presat la rece
pâinea, carnea procesată, dulciurile, cafeaua. margarina
Persoanele acidificate au probleme ale pielii sau cailor - grasimi de origine
respiratorii, ale nervilor, dintilor, gingiilor, ochilor sau ale animala (untura, seu
etc.)
coloanei vertebrale, sunt friguroase, lipsite de energie si
- branza fermentata
entuziasm, irascibile, nu dorm bine si sufera frecvent de infectii - ouale
ale cailor respiratorii sau urinare, recidivante. - carnea, mezelurile
De reţinut însă că nu doar mâncarea procesată conţine elemente
acidifiante, ci şi cea naturală. Este important să ştim care
alimente sunt predominant alcalinizante, pentru a le include în
dietă într-o mai mare măsură:

Aspecte priviind o alimentatie sanatoasa in era vitezei


- castraveţii
Alimentaţia secolului nostru, bogată în substanţe chimice, - seminţele Chia
aditivi şi organisme modificate genetic nu ne ajută, ba mai mult, - smochinele
favorizează îmbolnăvirea şi ne-a redus consistent speraţa ne - varza
viaţă. - fasolea verde
În plus, din pricina gusturilor intense şi a aspectului fals însă - rădăcinoasele (ridichi, morcovi, sfeclă, napul, hreanul)
extrem de atractiv al alimentelor, alaturi de anxietate, stres, - migalele
depresie, oboseala, tindem să mâncăm mai mult decât avem - avocado
nevoie. Iar mulţi dintre noi depasesc limita saţietăţii cu - cruciferele (brocoli, conopida)
mâncăruri ce provoacă aciditate în organism. - nuca de cocos proaspătă
- laptele raw, integral
- verdeţurile (spanacul)
- stafidele
- lămâile
- piperul Cayenne
- cerealele integrale, naturale
- pepenii (verde, galben)
Cum putem corecta acest dezechilibru?

In primul rand, prin alimentatie. Principalele alimente acide si


acidifiante sunt proteinele, cerealele si zaharurile, iar cele
bazice sunt legumele. Cu totii avem tendinta de a cosuma mai
multe alimente acide decat bazice.

In plus, excitantii precum cafeaua, ceaiurile, tutunul si alcoolul


sunt consumate in exces, ceea ce duce la o puternica aciditate
organica.

Pe de alta parte, sportul in exces si sedentarismul, alaturi de


stres, nervozitate, poluare fonica sunt alti factori care
deregleaza nivelul acido-bazic.

Desigur, nu doar alimentatia joaca un rol important in reglarea


aportului de acizi, ci si anumite afectiuni ce rezulta intr-o
dificultate de metabolizare a substantei nocive. In diabet,
organismul nu metabolizeaza corect zaharul, in reumatism nu se
metabolizeaza corect proteinele, in boala celiaca - glutenul, in
obezitate - grasimile, in retentia apei - sarea.
Cum ne ajuta alimentatia?

Vorbim despre 3 categorii de alimente pe care ar trebui sa le cunoastem: acidifiante, alcalinizante si acide. Primele doua oglindesc
efectul pe care il au asupra organismului, in timp ce a treia categorie este reprezentata de alimente acide care au diferite efecte
asupra organismului.

Iata cateva exemple: zaharul alb este utilizat pentru a diminua gustul acru sau acidulat unor fructe (capsuni, coacaze etc.), insa
odata metabolizat, produce numerosi acizi.