REFERENDUMUL PENTRU

BREXIT

23 iunie 2016
 DATELE ETAPELOR CARE AU DUS LA
IEȘIREA DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
 Pe 23 iunie 2016, Regatul Unit a organizat un referendum cu privire la statutul său de membru al UE.
Regatul Unit a votat să părăsească UE, cu 52 % din voturi pentru și 48 % împotrivă.

 Pe 29 martie 2017, Regatul Unit a informat Consiliul European cu privire la intenția sa de a părăsi UE,
activând astfel în mod oficial articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

 Pe 30 ianuarie 2020, UE a ratificat Acordul de retragere.

 Pe 31 ianuarie 2020, la miezul nopții (CET), când a intrat în vigoare Acordul de retragere, Regatul
Unit a părăsit Uniunea Europeană.

 Intrarea în vigoare a Acordului de retragere a reprezentat sfârșitul perioadei prevăzute la articolul 50

din TUE și începutul unei perioade de tranziție care urma să se încheie la 31 decembrie 2020.
 CINE A PUTUT VOTA ȘI PENTRU CE A
VOTAT?
 Ce au fost întrebați britanicii la referendum?

Întrebarea referendumului a fost: Regatul Unit ar trebui să rămână membru al Uniunii

Europene sau să părăsească Uniunea Europeană?

Cine a putut vota la referendum?

Cetățenii britanici, irlandezi și cei ai Commonwealth-ului cu vârsta de peste 18 ani și rezidenți

în Marea Britanie sau Gibraltar vor fi eligibili pentru vot. Cetățenii britanici rezidenți peste hotare
vor fi, de asemenea, eligibili pentru vot, cu condiția să fi fost înregistrați pentru a vota la o adresă
britanică în ultimii 15 ani.
 ARTICOLUL 50

(1) Orice stat membru poate decide să se retragă din Uniune, în conformitate cu dorința
propriilor cetățeni.

(2) Un stat membru care decide să se retragă trebuie să își anunțe intenția Consiliului
European. În lumina orientărilor furnizate de Consiliul European, Uniunea trebuie să negocieze
și să încheie un acord cu acel stat, stabilind aranjamentele pentru retragerea acestuia, ținând
seama de cadrul viitoarei sale relații cu Uniunea. Acordul respectiv se negociază în conformitate
cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Acesta va fi
încheiat în numele Uniunii Europene de Consiliul European, care acționează cu majoritate
calificată, după obținerea acordului Parlamentului European.
 ARTICOLUL 50

 (3) Tratatele încetează să se aplice statului în cauză de la data intrării în vigoare a

contractului de retragere sau, în lipsa acestuia, la doi ani de la notificare

menționate la alineatul (2), cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu statul în
cauză, decide în unanimitate să prelungească această perioadă.

 (4) În sensul alineatelor (2) și (3), membru Consiliului European sau al Consiliul care
reprezintă statul membru care se retrage nu participă la discuțiile Consiliului European sau ale
Consiliului sau în deciziile care îl privesc. Majoritatea calificată este definită în conformitate cu
articolul 238 alineatul (3) litera (b) din Tratat de Funcționare a Uniunii Europene.

 (5) În cazul în care un stat care s-a retras din Uniune solicită să se alăture, cererea acestuia va
fi sub rezerva procedurii menționate la articolul 49.
 ETAPELE PE CARE UN STAT TREBUIE SĂ LE
PARCURGĂ PENTRU A PĂRĂSI UNIUNEA
EUROPEANĂ
Procesul începe atunci când statul membru care dorește să plece notifică Consiliul
European. Consiliul European, cu excepția statul care solicită ieșirea, aprobă apoi prin consens
orientări pentru ca mai apoi Comisia să negocieze acordul de retragere. Consensul necesită
fiecare stat membru să voteze „pentru”.

Acordul final ar trebui să fie convenit de ambele părți: partea UE și

statul membru care pleacă. Din partea UE, acest lucru ar necesita o majoritate calificată
formată dintre celelalte state membre.

Parlamentul European ar trebui, de asemenea, să aprobe acordul. Acest lucru ar necesita o

majoritatea simplă a celor 751 de deputați ai săi.
 ETAPELE PE CARE UN STAT TREBUIE SA LE
PARCURGĂ PENTRU A PĂRĂSI UNIUNEA
EUROPEANĂ
Tratatele UE ar continua să se aplice statului membru care pleacă până la acordul prevăzut la
articolul 50 a intrat în vigoare sau timp de doi ani dacă nu a intrat niciun acord nu a fost acordată
nicio prelungire pentru perioada de doi ani. O cerere pentru o prelungire putea fi acordată numai
cu acordul unanim al celorlalți state membre.

Articolul 50 nu specifică cât de mult ar trebui să spună în sine acordul de retragere despre
viitoarea relație dintre UE și statul membru care pleacă. Orice fel de relația detaliată ar trebui să
fie pusă într-un acord separat care ar trebui să fie negociat alături de acordul de retragere
utilizând procesele detaliate stabilite în Tratatele UE. Articolul 50 nu specifică dacă aceste
negocieri ar trebui să fie simultane sau consecutiv. Aceasta ar fi o chestiune de negociere.
 Comisia
Comisia Europeană
Europeană
prezintă
prezintă
Consiliul
Consiliul European
European recomandări
recomandări către
către Consiliul
Consiliul Uniunii
Uniunii
Parlamentul
Parlamentul
este
este de acord prin
de acord prin Consiliul Uniunii
Consiliul Uniunii Europene
Europene este
este de
de
Comisia
Comisia Europeană
Europeană European
European este
este de
de
orientări
orientări Europene
Europene șiși acord
acord cu
cu acordul
acordul de
de
întreprinde
întreprinde acord
acord cu
cu acordul
acordul de
de
consensuale
consensuale pentru
pentru Consiliul,
Consiliul, prin vot
prin vot retragere
retragere prin vot cu
prin vot cu
negocieri.
negocieri. retragere (majoritate
retragere (majoritate
negocierea Uniunii
negocierea Uniunii majoritar se
majoritar se majoritate calificată
majoritate calificată
simplă)
simplă)
Europene.
Europene. autorizează
autorizează îmbunătățită.
îmbunătățită.
deschiderea
deschiderea
negocierilor.
negocierilor.
 Consiliul
Consiliul Uniunii
Uniunii
Europene
Europene este de
este de acord
acord Parlamentul
Parlamentul European
European
cu deschiderea
cu deschiderea este
este fie consultat cu
fie consultat cu
negocierilor
negocierilor și
și numește
numește
Consiliul
Consiliul European
European Consiliul
Consiliul European
European privire
privire la
la noul
noul acord,
acord,
negociatorii. Procedura
negociatorii. Procedura
trimite recomandări
trimite recomandări întreprinde
întreprinde negocieri,
negocieri, fie
fie trebuie
trebuie să
să dea
dea
de
de vot
vot în
în Consiliu
Consiliu
Consiliului
Consiliului Uniunii
Uniunii împreună
împreună cu
cu consimțământul
consimțământul său, cu
său, cu
depinde
depinde de ceea
de ceea ce
ce
Europene
Europene negociatorii.
negociatorii. oo majoritate simplă,
majoritate simplă, în în
acoperă
acoperă acordul,
acordul, dar
dar un
un funcție
funcție dede ceea
ceea ce
ce
acord
acord detaliat
detaliat ar
ar acoperă acordul.
acoperă acordul.
necesitat probabil
necesitat probabil
unanimitate.
unanimitate.
Consiliul Uniunii Europene este
de acord cu un nou acord.
Procentul de vot în Consiliu
depinde de ceea ce acordul
acoperă, dar un acord ambițios
ar avea nevoie de unanimitate.
Statul membru ratifică
individual nou acord final la
nivel național dar este un acord
mixt.
 REZULTATUL REFERENDUMULUI
 Prezentă : 72,2% ( 33.577.342)
 Marja câștigătoare : 3,8% ( 1.269.501)
Rezultate

16.141.241 48% 17.410.742

52%

Ieșirea din U.E Rămânerea în U.E

 PROPORȚIA VOTULUI ÎN MAREA BRITANIE
070%

062%
060%
056%
053% 053%
050% 048%
047%
044%

040% 038%

030%

020%

010%

000%
Anglia Țara Galilor Scoția Irlanda de Nord

Ieșirea din U.E Rămânerea în U.E

 JOHN VAN REENEN: "VA EXISTA O
ÎNCETINIRE IMEDIATĂ A CREȘTERII"

 În acest moment, există încă o tonă de confuzie pe măsură ce guvernul britanic decide dacă și cum să
părăsească efectiv Uniunea Europeană. Și doar această incertitudine ar putea duce la frământări economice.

 Iată-l pe John Van Reenen, directorul Centrului de Performanță Economică de la London School of
Economics: „Obțineți un fenomen iepure în faruri în care întreprinderile nu doresc să ia noi decizii sau noi
investiții, deoarece sunt incerte despre viitor. Efectul imediat va fi o scădere a activității de investiții, o
scădere a angajării. Va exista o încetinire imediată a creșterii. "

Înainte de referendum, centrul a publicat o scurtă cercetare în care explica de ce ar suferi economia
britanică dacă ar ieși efectiv din UE. Printre altele, 48% din totalul exporturilor din Marea Britanie se
îndreaptă către restul Europei, iar țara a beneficiat mult timp de tarifele mai mici și de accesul favorabil la
piață care vine odată cu aderarea la UE.
 Dacă Marea Britanie ar pleca, aceste fluxuri comerciale s-ar putea micșora considerabil -
deși ar exista o fereastră de doi ani în care țara va menține accesul liber la piață pe măsură ce a
negociat o ieșire. Raportul menționează că, în consecință, veniturile din Marea Britanie ar putea
scădea între 1,1% și 3,1%. Pe termen lung, încetinirea creșterii productivității și noile restricții
asupra imigrației ar putea afecta și mai mult perspectivele de creștere ale Marii Britanii, deși
acest lucru este mai greu de cuantificat.
PAUL KRUGMAN: "DA, BREXIT-UL VA FACE
MAREA BRITANIE MAI SĂRACĂ. DAR ..."
 Paul Krugman de la New York Times susține că părăsirea UE ar afecta economia Marii Britanii ...

 Da, Brexit-ul va face Marea Britanie mai săracă. Este greu să menționăm efectele comerciale ale
ieșirii din UE, dar va fi substanțială. Adevărat, tarifele normale ale OMC (tarifele membre ale
Organizației Mondiale a Comerțului, precum Marea Britanie, SUA și impozitul UE asupra exporturilor
reciproce) sunt mici și alte restricții tradiționale asupra comerțului relativ ușoare. Dar tot ceea ce am
văzut atât în ​Europa, cât și în America de Nord sugerează că asigurarea accesului pe piață are un efect
mare în încurajarea investițiilor pe termen lung care vizează vânzarea transfrontalieră; revocarea
acestei asigurări va eroda, în timp, comerțul chiar dacă nu există niciun fel de război comercial. Iar
Marea Britanie va deveni mai puțin productivă ca urmare.
 Dar este, de asemenea, sceptic cu privire la faptul că Brexit-ul ar duce la o criză financiară mai largă, așa
cum a făcut implozia Lehman Brothers în 2008:

 Dar chiar acum toate discuțiile sunt despre repercusiuni financiare - scufundarea piețelor, recesiune în
Marea Britanie și poate în întreaga lume și așa mai departe. Încă nu o văd.

Este adevărat că lira a scăzut mult comparativ cu fluctuațiile zilnice normale. Dar pentru aceia dintre noi
care ne-am tăiat dinții în situațiile de criză ale piețelor emergente, căderea nu este atât de mare - de fapt, nu este
atât de mare în comparație cu episoadele istorice britanice. Lira a scăzut cu o treime în timpul crizei din anii 70; a
scăzut cu un sfert în timpul ieșirii Marii Britanii din Mecanismul cursului de schimb în 1992; a scăzut cu
aproximativ 8% în timp ce scriu asta. ....

Mai mult, Marea Britanie este o națiune care împrumută în propria sa monedă, care nu este supusă unei
crize clasice a bilanțului din cauza devalorizării monedei - adică nu este ca Argentina, unde scăderea peso-ului a
făcut ravagii cu firmele și consumatorii care au împrumutat în dolari. Dacă v-ar fi îngrijorat că temerile legate de
Brexit ar provoca fuga de capital și ar crește ratele dobânzilor, nu e niciun semn - dacă este ceva opus.
ING BANK: „CUANTIFICAREA IMPACTULUI DE LA
UN POSIBIL BREXIT NU ESTE DECÂT UȘOR”.

Înainte de vot, analiștii de la banca olandeză ING au încercat să analizeze consecințele

plecării Marii Britanii. Un lucru care face acest lucru atât de înnebunitor de dificil este că nu
există un precedent istoric real:

 Cuantificarea impactului de la un posibil Brexit nu este decât ușor. Așa cum se întâmplă
adesea în aceste evenimente fără precedent de big bang, estimările principale ale unui impact
economic cuantificat asupra zonei euro și asupra fiecărei țări ar trebui luate cu un praf de sare. ...
Cu toate acestea, astfel de estimări oferă cel puțin o idee despre magnitudinea posibilă. Pentru a
da un exemplu, un studiu al Fundației germane Bertelsmann, bazat pe estimările Ifo, arată că un
Brexit ar putea reduce creșterea PIB-ului zonei euro cu 0,01 și 0,03 puncte procentuale în fiecare
an.
 ING a aprofundat, de asemenea, unele detalii, menționând că firmele financiare europene cu birouri în Londra ar putea
pleca și se pot muta pe continent. (Sectorul financiar este de aproximativ 8 la sută din PIB-ul Marii Britanii, astfel încât s-ar
putea face o bătătură considerabilă.)

Este incontestabil faptul că Marea Britanie joacă un rol important în UE. Fie că este vorba de ponderea în populație totală,
PIB total sau ISD, Marea Britanie se clasează în primele trei țări, iar un Brexit ar fi o mare pierdere. Evident, canalul comercial
este cel mai direct canal prin care un Brexit ar atinge restul Uniunii Europene. Privind comerțul bilateral, Irlanda și Țările de
Jos, urmate de Belgia, par să fie cele mai expuse țări din zona euro la un Brexit ...

Deși nu fiecare sector este la fel de vulnerabil la un șoc al cererii britanice, producția în general și transportul aerian ar
avea cu siguranță o lovitură.

Mai mult, un Brexit ar putea redirecționa investițiile către Europa continentală, fie prin repatrieri, fie prin noi investiții din
țări terțe, care au luat Marea Britanie ca punct de intrare pe piața unică europeană.

Vara trecută, s-a raportat că Deutsche Bank a înființat un grup de lucru, care investighează dacă afacerea londoneză ar trebui
returnată la Frankfurt în cazul unui Brexit. Alte bănci internaționale au menționat, de asemenea, că intenționează să-și mute o
parte din afacerea lor de la Londra pe continent (cu Luxemburg adesea citat) în cazul Brexitului. Este puțin probabil ca aceste
considerații să rămână limitate la sectorul financiar, mai ales dacă negocierile de liber schimb post-Brexit s-ar anunța destul de
dificile.
LARRY SUMMERS: „EFECTELE ASUPRA RESTULUI
LUMII VOR DEPINDE ÎN MARE MĂSURĂ DE
PSIHOLOGIE”
Larry Summers, fost director al Consiliului Economic Național al SUA, susține că ar putea

dura ceva timp pentru a înțelege impactul economic deplin; cea mai mare întrebare este ce se

întâmplă dacă și alte țări din Uniunea Europeană decid să plece:

Pentru Marea Britanie, efectele economice sunt bilaterale. Pe de o parte, o zguduire majoră a fost

adusă încrederii, unității viitoare și pe drumul către comerț. Pe de altă parte, moneda a devenit mai

competitivă, iar lichiditatea va avea o ofertă foarte amplă. M-aș aștepta ca o deteriorare semnificativă a

creșterii și o recesiune care să înceapă în următoarele 12 luni trebuie să fie un risc substanțial, deși nu

există o cotă la pariu.

 Așa cum sugerează faptul că piețele bursiere din Italia și Spania au scăzut aproape de două ori mai
mult decât în ​Marea Britanie, perspectivele pentru Europa pot fi, în anumite privințe, mai slabe decât
pentru Marea Britanie. Există un risc real de „contagiune de ieșire populistă” în mai multe țări. O criză a
creditului reprezintă un risc serios. Spre deosebire de Marea Britanie, este puțin probabil ca rata de
schimb ponderată în comerț să scadă foarte mult. Banca centrală are mai puțin spațiu pentru măsuri de
politică incrementală. ... Efectele asupra restului lumii vor depinde în mare măsură de psihologie.

Brexit va fi considerat pe bună dreptate un semnal că sprijinul politic pentru integrarea globală
este în cel mai bun caz în scădere și în cel mai rău caz se prăbușește. Fluctuațiile dramatice ale cursului
de schimb tind să prezinte creșteri ale presiunii protecționiste. Iar problemele băncilor europene ar putea
ca în 2009 să ducă la secarea finanțării comerciale. Deja comerțul global a rămas în creștere globală în
ultimii ani. Un sentiment clar de angajament pentru a evita deraparea către protecția împotriva G20 va fi
esențial în viitor. Eforturile specifice cu privire la finanțarea comerțului pot fi adecvate.
 SCOTT SUMNER: „EFECTUL FINAL DEPINDE
ÎNTREGUT DE MODUL ÎN CARE REACȚIONEAZĂ
BĂNCILE CENTRALE”
 Scott Sumner, directorul Programului de politică monetară de la Centrul Mercatus de la Universitatea
George Mason, arată că politica monetară este întrebarea cheie:

 În acest moment (miezul nopții) economia globală a fost lovită de un șoc monetar negativ, unul dintre
cele mai mari din ultimii ani. ....

Aș sublinia că acesta este un șoc monetar aproape pur - în termeni reali, nu prea face diferență dacă Marea
Britanie se află în sau în afara UE (în special în locuri precum SUA și Japonia). Este monetară. Asta înseamnă că
efectul final depinde ÎNTREGUT de modul în care reacționează băncile centrale. Arată imaginație și conducere
sau. . . continuă să acționeze așa cum acționează din 2007. Nu va trebui să așteptăm mult un răspuns. (Evident,
piețele cred că băncile centrale nu vor fi la înălțimea lor.)

Șansele unei recesiuni globale în 2017 tocmai au crescut, cu cel puțin câteva puncte procentuale (deși încă
mai puțin de 50-50). Cred că acest lucru face, de asemenea, puțin mai probabil ca Trump să câștige, deși este în mod
clar în continuare subordonatul.
 CAPITAL ECONOMICS: „BREXIT-UL NU ESTE
UN DEZASTRU PENTRU ECONOMIA MONDIALĂ”
 Merită adăugat că unii analiști sunt mai sângeroși. Vineri, consultanța britanică de cercetare Capital Economics a

difuzat o notă cu acest titlu: „„ Brexit ”nu este un dezastru pentru economia mondială”.

Înainte de vot, Capital Economics a produs o lucrare care a fost oarecum mai puțin cumplită decât alte analize

economice de acolo. Lipsa lor largă este că ar exista o mulțime de frământări pentru Marea Britanie într-o ieșire, dar țara s-

ar ajusta în cele din urmă. Câteva momente importante:

Este foarte probabil ca după Brexit să se ajungă la un acord comercial favorabil, deoarece există avantaje pentru

ambele părți în continuarea unui acord comercial strâns. Dar cel mai rău scenariu, în care Marea Britanie se confruntă cu

tarife în conformitate cu regulile „națiunii celei mai favorizate”, nu este cu siguranță un dezastru. Exportatorii s-ar

confrunta cu anumite costuri suplimentare, cum ar fi respectarea regulilor de origine ale Uniunii Europene, dacă s-ar afla

în afara pieței unice. Cu toate acestea, acești factori ar fi mai degrabă un inconvenient decât o barieră majoră în calea

comerțului. ...
 Serviciile financiare au mai mult de pierdut imediat după ieșirea din Uniunea Europeană decât majoritatea
celorlalte sectoare ale economiei. Chiar și în cel mai bun caz, în care s-au păstrat drepturile de pașaport, Regatul Unit
ar pierde în continuare influența asupra normelor pieței unice. Orașul ar fi probabil rănit pe termen scurt, dar nu ar
însemna dezastru. Avantajul competitiv al orașului se bazează pe mai mult decât accesul liber la piața unică. O ieșire
din Uniunea Europeană ar permite Regatului Unit să intermedieze acorduri comerciale cu piețele emergente care ar
putea plăti dividende pentru sectorul serviciilor financiare pe termen lung.

Îngrijorările cu privire la secarea investițiilor străine directe dacă Marea Britanie votează pentru părăsirea Uniunii
Europene sunt oarecum exagerate. Accesul pe piața unică nu este singurul motiv pentru care firmele investesc în
Marea Britanie. Alte avantaje ale investițiilor aici ar trebui să se asigure că firmele străine își doresc în continuare un
punct de sprijin în țară. Este probabil ca Marea Britanie să rămână un paradis pentru fluxurile de investiții străine
directe chiar dacă s-ar afla în afara Uniunii Europene. Desigur, am putea vedea o perioadă de fluxuri slabe de investiții
străine directe pe măsură ce noua relație a Regatului Unit este renegociată. Cu toate acestea, dacă Marea Britanie este
capabilă să obțină condiții favorabile, atunci investițiile străine directe ar recupera probabil acest teren pierdut.