Reperele taxonomice si

caracterele morfo biologice a

virusurilor gripali,parotidiei
epidemice,rujeolei

Mangîr Diana
Panfilii Cătălina
Grupa 101
Ce este rujeola?
• Rujeola este o boala infectioasa foarte contagioasa, uneori cu
evolutie severa. La sugari si copii foarte mici poate duce la
complicatii si chiar deces. Rujeola poate fi prevenita prin vaccinare.
• Rujeola sau pojarul, cum este denumita popular afectiunea, este
deosebit de contagioasa  – se estimeaza ca 90% dintre persoanele
neimunizate (prin trecerea prin boala/vaccinare), expuse, vor
contracta boala. Omul este singura gazda pentru acest virus.
Simptome
• Principalele simptome la rujeola sunt febra mare, tuse, rinoree,
eruptie si inflamatie la nivelul ochilor (conjunctivita). Primele
simptome (febra, simptome respiratorii) apar intr-un interval de
7-21 zile de la contactul infectant, in medie la 10 zile de la
expunere. Eruptia apare in medie la 4 zile dupa primele
simptome iar pacientul este contagios 4 zile inainte si 4 zile dupa
aparitia eruptiei.
• Eruptia este insotita de febra 39-40ºC; in cazurile necomplicate,
starea generala se amelioreaza la 3 zile dupa aparitia eruptiei, iar
pacientul isi revine complet in 7-10 zile de la debut.
Complicații ale rujeolei
• Rujeola scade mult capacitatea de aparare a organismului, iar complicatiile
intervin in 30% din cazuri. Copiii foarte mici si persoanele imunocompromise
au risc ridicat de complicatii, forma severa de boala si chiar deces.
•             Intre cele mai severe complicatii date de rujeola sunt:
• encefalita în 1/1000 cazuri
• pneumonia
• bronhopneumonia care duce la deces în 1/1000 cazuri
• infectii ale urechii
• diaree severa cu deshidratare secundara.
• In general, 1 din 4 persoane care fac rujeola are nevoie de internare in spital, iar
fara vaccinare antirujeolica, in medie, 1 din 1000 de bolnavi de pojar moare.
Rujeola in timpul sarcinii
• Rujeola contractata in cursul sarcinii nu este asociata cu anomalii
congenitale ale fatului, insa poate cauza avort spontan sau
nastere prematura. Daca suspectati un contact cu o persoana
infectata cu virusul rujeolei si nu sunteti sigura ca ati trecut prin
boala / nu sunteti vaccinata impotriva pojarului, va rugam sa va
adresati imediat medicului dumneavoastra.
• Diagnosticul pentru rujeola se pune pe criterii clinice (febra
insotita de simptome respiratorii si oculare, urmate de eruptia
caracteristica) si, la nevoie, se confirma prin analize de laborator
(identificarea anticorpilor specifici in sangele venos).
Tratament pentru rujeola
• Tratamentul este simptomatic si suportiv, cu scopul de a preveni
complicatiile.
• Virusul rujeolic rezista pana la 2 ore in aerul dintr-o incapere in
care o persoana bolnava a tusit sau a stranutat. Rezista cateva
saptamani la frigider si mai multe luni in stare inghetata la –15ºC.
Este distrus rapid de ultraviolete.
Vaccinarea- singura preventie pentru
rujeola
• Caracteristic pentru rujeola este izbucnirea epidemica frecventa,
in special printre indivizi nevaccinati. In Romania este in evolutie
o epidemie de rujeola cu peste 20.000 de imbolnaviri, pana in
2020, si cateva zeci de decese.
• Singura si cea mai eficienta metoda de prevenire a bolii este
vaccinarea, care confera imunitate pe viata in majoritatea
cazurilor. Se considera ca este necesara vaccinarea cu doua doze
a cel putin 95% din populatie pentru a impiedica circulatia bolii si
in final eliminarea.
Profilaxia post-expunere
• Vaccinul antirujeolic poate fi administrat persoanelor neimunizate
sau imunizate insuficient in primele 72 ore de la contactul cu
o persoana infectata. Daca totusi fac boala, dezvolta o forma usoara,
cu simptomatologie minora si durata mai scurta.
• Persoanelor care au contraindicatii pentru vaccinul impotriva rujeolei
(gravide, copii <6 luni, imunocompromisi), li se pot administra
imunoglobuline umane in primele 6 zile de la expunere. S-a
demonstrat ca aceasta imunizare pasiva poate preveni boala sau ii
reduce severitatea.
Virușii gripali
• Gripa- este o boală gravăÎn fiecare an gripa afectează între 5% si 15%
din populație. Pentru majoritatea oamenilor, gripa este doar o
experiență ușoară sau neplăcută, dar pentru unii poate duce la boli
grave, în special pentru persoanele cu risc mai mare de complicații ale
bolii.Este important să urmați recomandările medicului
dumneavoastră pentru a evita complicațiile grave legate de gripă, în
special dacăfaceți parte din categoria persoanelor cu risc.
Grupurile cu risc sunt:
• Persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 ani în evidenţă cu afecţiuni medicale
cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet
zaharat, obezitate, astm sau cu virusul imunodeficienţei umane;
• Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 59 luni;
• Gravide;
• Medici, cadre sanitare medii şi personal auxiliar, atât din spitale, cât şi din unităţile
sanitareambulatorii, inclusiv salariati ai instituţiilor de ocrotire (copii sau batrâni) şi ai
unităţilor debolnavi cronici, care prin natura activităţii vin în contact respirator cu
pacienţii sau asistaţii;
• Persoane, adulti şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială, precum şi persoane
careacordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliul persoanelor la risc înalt;
• Persoanele cu vârsta ≥de ani.
Care sunt simptomele ?
• Gripa face parte dintr-o categorie mai mare de boli virale respiratorii (viroze respiratorii)
care au simptome asemanatoare gripei. Puteti recunoaște o viroză respiratorie alta
decât gripa, dupa debutul mai lent al bolii (începe ușor cu usturimi în gat, nas înfundat,
dureri de cap) cât și după evoluția mai ușoară a bolii. Gripa sezoniera este cauzată de
virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii (nas, gât, bronhii și uneori
plămâni). Cu toate că unele infecții pot fi foarte ușoare, persoanele bolnave de gripă au
unele sau toate dintre următoarele simptome în comparație cu cele au alte forme de
viroze respiratorii (răceala), cauzate de alte virusuri respiratorii (adenovirus, virus
sincițial respirator, virusuri paragripale etc.):Complicațiile gripei pot include pneumonie,
infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor, deshidratare și agravarea afecțiunilor medicale
cronice existente, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, astm sau diabet. La
persoanele în vârstă, gripa poate provoca, uneori, și/sau agrava anumite afecțiuni
cardiace, care ar putea duce apoi la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Cum pot să mă îmbolnavesc ?
• Gripa se raspândește de la o persoană la alta:• Prin contactul direct
prin picăturile de la o persoană infectată, tuse sau strănut.• Prin
contactul indirect, atunci când picături sau secrețiile din nas sau gât se
depun pe suprafețe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi
transferat către alte persoane care apoi își ating fața.
Ce puteți face pentru a vă proteja
împotriva gripei?
• Spălați-vă pe mâini în mod regulat cu apă și săpun.
• Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel atunci când strănutați.
• Apoi acoperiți și aruncați șervețel folosit.
• Vacinați-vă înainte de a începe sezonul de gripă
Când trebuie să vă vaccinați împotriva
gripei?
• Vaccinarea trebuie în mod ideal, efectuată în fiecare an începând de la
mijlocul toamnei. În funcție de tipul de virus care circulă în fiecare an,
sezonul de gripă în general durează din octombrie până în luna mai.
Virusurile gripale sunt în continuă schimbare și nu este neobișnuit să
apară în fiecare an noi virusurile gripale.
Parotidita epidemică
• Parotidita epidemica, denumita si oreion, este o boala infectioasa acuta
si transmisibila produsa de virusul urlian. Boala determina o inflamare
a glandelor salivare (in special a glandei parotide), precum si a
pancreasului, sistemului nervos central.
Epidemiologie
• boala este determinata de virusul urlian, din familia paramixovirus
• boala apare frecvent in a doua copilarie, adolescenta si la adultii tineri,
• limitele de varsta fiind intre 10-19 ani
• transmiterea virusului se face pe cale aeriana, prin picaturile de tuse,
stranut si saliva
• poarta de intrare a virusului urlian este mucoasa faringiana si cea
respiratorie, apoi trece in sange si se localizeaza in tesuturile amintite
mai sus
• incubatia bolii este de 14-21 zile (cu limite 9-25 zile)
 Simptomatologie
• debutul bolii este cu febra 38-39 grade Celsius, febra care dureaza cateva zile
• frisoane
• cefalee (dureri de cap)
• astenie, oboseala
• mialgii (dureri musculare)
• tumefactia unilaterala sau bilaterala a glandei parotide, prin deformarea caracteristica a zonei
mandibulare, usor dureroasa la palpare. Daca tumefactia este bilaterala determina aspectul de para al
fetei, aspect sugestiv bolii. Tumefactia parotidiana este initial unilaterala, apoi in 2-4 zile devine bilaterala
si cedeaza in 10 zile
• secretia salivara scade si da senzatia de gura uscata
• sunt prinse si celelalte glande salivare: glanda submaxilara, care prezinta o tumefactie sub barbie si
glanda sublinguala, care prezinta o tumefactie a planseului sublingual
• evolutia bolii este usoara la varste mici, crescand in gravitate o data cu varsta, cand poate afecta glanda
mamara, pancreasul, sistemul nervos central si testiculele (orhita); aceasta evolutie aparand in special
dupa varsta de 14 ani.
Diagnosticul
• prezenta contactului cu persoana bolnava
• semnele clinice ale bolii
Se efectueaza urmatoarele investigatii
paraclinice :
• hemograma arata limfocitoza in caz de parotidita si leuco-citoza in
cazul asocierii orhitei
• cresc amilazele serice
• examinarea lichidului cefalorahidian (in cazul afectarii sistemului
nervos central) care indica leucocitoza cu neutrofilie
• izolarea virusului urlian din culturi de sange, saliva, urina, lichid
cefalorahidian
• prezenta anticorpilor de tip imunoglobuline M
Complicatii
• pneumonia interstitiala
• conjunctivita
• nevrita optica
• dacrioadenita
• miocardita
• hepatita
• purpura trombocitopenica
• poliartrita migratorie
• encefalita
• mielita transversa
• ataxia cerebeloasa
• sterilitate
Tratament
• repaus la pat 10-14 zile, cu evitarea eforturilor fizice
• izolarea la domiciliu
• dieta lejera cu lichide in cantitate crescuta (supe, ceaiuri, apa, sucuri naturale de
fructe ), mancaruri semisolide
• in caz de febra: administrarea de ibuprofen, paracetamol
• toaleta mucoase bucale cu gargara, administrare de solutie de glicerina cu stamicin
• in cazul varsaturilor se administreaza metoclopramid, emetiral, insa numai la
indicatia medicului
• in cazul orhitei, se pot administra corticosteroizi, dar numai la indicatia medicului
Profilaxie
• evitarea contactului cu persoanele bolnave
• izolarea persoanelor bolnave
• vaccinarea cu vaccin ROR sau PRIORIX , la varsta de 1 an si la 7 ani (
in clasa a I a ).
Ce este Covid-19?

• COVID-19 este boala cauzată de un nou coronavirus numit

SARS-CoV-2. OMS a aflat pentru prima dată de acest nou virus
la 31 decembrie 2019, în urma unui raport al unui grup de
cazuri de „pneumonie virală” în Wuhan, Republica Populară
Chineză.
Simptomele
• Febră
• Tuse seacă
• Oboseală
• Alte simptome care sunt mai puțin frecvente și pot afecta unii pacienți includ:
• Pierderea gustului sau a mirosului,
• Congestie nazala,
• Conjunctivită (cunoscută și sub numele de ochi roșii)
• Durere de gât,
• Durere de cap,
• Dureri musculare sau articulare,
• Diferite tipuri de erupții cutanate,
• Greață sau vărsături,
• Diaree,
• Frisoane sau amețeli.
Cine este cel mai expus riscului de boli s
evere din cauza COVID-19?
• Persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste și cele cu probleme
medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială,
probleme cardiace și pulmonare, diabet, obezitate sau cancer,
prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli grave. 
• Cu toate acestea, oricine se poate îmbolnăvi de COVID-19 și
poate deveni grav bolnav sau poate muri la orice vârstă. 
Tratament
• Oamenii de știință din întreaga lume lucrează pentru a găsi și
dezvolta tratamente pentru COVID-19. 
• Îngrijirea optimă de susținere include oxigenul pentru pacienții
grav bolnavi și cei care sunt expuși riscului de boală severă și
suport respirator mai avansat, cum ar fi ventilația pentru
pacienții bolnavi grav. 
• Dexametazona este un corticosteroid care poate ajuta la
reducerea duratei de timp pe un ventilator și la salvarea vieții
pacienților cu boli grave și critice