DESEN ŞI GRAFICA

INGINEREASCA
Curs No. 4

Conf. Dr. Ing. LIGIA PETRESCU

Apr 18, 2021 1

 4.5 POZIŢIA RELATIVĂ A DOUĂ PLANE • plane paralele
• plane concurente
PLANE PARALELE. Este ştiut din geometria în spaţiu că două plane paralele intersectează un al
treilea după două linii paralele. Asta înseamnă că urmele de acelaşi nume a două plane paralele vor fi
paralele între ele (fig. 4.24):

 ph || qh pv ' qv '
pv ' qv '  P  ||  Q   
 pv ' || qv '

v’ m’ n'

Px Qx Px Qx
v
x 0 x 0

m
n
qh
ph

se da  P si M
qh
Fig. 4.24 '
ph
m  n || qh || ph
M   Q  ||  P   M  N   Q  
 m' n' || Ox Fig. 4.25
Apr 18, 2021 2
PLANE CONCURENTE. Urmele de acelaşi nume a două plane concurente se
intersectează. Punctele acestor intersecţii sunt urmele dreptei de intersecţie a celor
două plane
qv' pv'
v’

 h  ph 
   P   
v ' p '
v 
' 
 h  qh 
Px h’ v Qx   Q   
x 0 v' qv ' 


 h  ph  qh

v'  pv '  qv '

h
qh ph

Fig. 4.26

Apr 18, 2021 3

 pv '
v’ nv'   ' n'   qv '
v’ pv '
v’
pv '

' qv '   '

Px v h’ Qx v Px Qx h’
Px v
x 0 x 0 x 0

qh  
 n  h
ph h ph
ph qv ' qh
a). b). pv ' c).
qv '  nv1 ' v’1P v’1Q
pv ' 1’
h nv 2 ' v’2P v’2Q
2’

Qx v Px
Px v2P v1P '  Qx
x
 
h’ 0 0
 
x
1P n1P 1Q n1Q

v’  
 2 P n2 P  
 2Q n2Q
1
qh ' d).
ph
e). qh
ph 2
Fig. 4.27 4
Apr 18, 2021
 4.6 POZIŢIA RELATIVĂ A UNEI DREPTE FAŢĂ DE UN PLAN
Există trei situaţii distincte:

• toate punctele dreptei sunt în plan

 h  ph
 D   P  
v'  pv '
 nici un punct al dreptei nu se află în plan

 D ||  P  - Dreapta este paralelă cu planul;

v’ pv ' d'

m’
 D ||   '
M   P   Px h’
   d ||  x v 0
M D  
 D ||  P 

 d ' ||  ' 
caˆnd    P 
 m
h
d
ph
 un singur punct al dreptei se află în plan Fig. 4.28
 D  P   I - dreapta intersectează planul.

Apr 18, 2021 5

 INTERSECŢIA DREAPTĂ - PLAN

Este o problemă complexă a cărei rezolvare parcurge trei paşi:

1. se alege planului auxiliar Q prin dreapta D;
2. planul Q intersectează planul  P  rezultă  ;

3. dreapta D intersectează  , (amândouă se află în  Q  ).

D D  P  
 1. D   Q ;  Q   V  or H 

I   2.  Q   P   
3. D   I
 P 
 D  P   I
Q
Fig. 4.29

Apr 18, 2021 6

 qv' pv'
d'  qv '   ' pv'
v'
v' d'
'
i'
i'

Px v Q x  h' Px h' Qx  v
x 0 x 0

i
i
d 
h

d  qh   ph
h ph

qh
a). Dreaptă oarecare, plan
auxiliar de capăt b). Dreaptă oarecare, plan auxiliar
vertical

Apr 18, 2021 7

 pv' pv'

v'    
d' n'  nv'   ' ni' d'
 
' f '
i'

i'

Px
Px v h'
x 0 x 0
i

 fh   f 
dn
 
 ni
h di
ph ph

c). Dreaptă de nivel, plan

d). Dreaptă verticală, plan
auxiliar de nivel
auxiliar de front
Fig. 4.33

Apr 18, 2021 8

 4.7 DREPTE ŞI PLANE PERPENDICULARE
DREAPTĂ PERPENDICULARĂ PE UN PLAN: Proiecţiile dreptei sunt perpendiculare
pe urmele de acelaşi nume ale planului.

M   P  pv'
 m'
 M 
    P

'

Px
x 0


   ph
 
 '  pv ' m ph

Fig. 4.34
Apr 18, 2021 9
PLANE PERPENDICULARE. Două plane perpendiculare nu au urmele
perpendiculare. Condiţia de perpendicularitate este : un plan conţine o dreaptă
perpendiculară pe al doilea plan.

qv'
 M   P
pv'
m'

h M     P 
'
v'

Px h'  H    H 

 V   V 
x v Qx 0


m ph  Qx h  q h
 
Qx v'  qv '
qh

Fig. 4.35

Apr 18, 2021 10

 4.8 COMBINAŢII DE PLANE PARTICULARE.

TRIPLA PROIECŢIE ORTOGONALĂ A UNUI SOLID

z z

[V] [V] [L]

PV1 PV2 PV3 pv1’ pv2’ pv3’ fl2” fl1”
NV1 Nz1 FL2
nv1’ Nz1 nl1”
FL1
[L]
NV2
NnL1v2’ Nz2 nl2”
NV3
nv3’ Nz3 nl3”
NL2

Px1 Px2 Px3 0 NL3 Px1 Px2 Px3

Fy2 0
FH2 x y1
x FH1 Fy1 fh1

PH1 PH2 Fy2

PH3
[H] fh1
Fy1
y
ph1 ph2 ph3

Fig. 4.36 [H] Fig. 4.37

y
Apr 18, 2021 11
 Definiţiile celor opt plane particulare (de nivel, de front şi de profil), sunt:
 N1   z1  const. DREPTUNGHIURI DE ÎNCADRARE. Fiecare proiecţie a solidului
 N2   z 2  const. Are ca dimensiune de gabarit diferenţa coordonatelor de definiţie a două
plane particulare paralele. Aceste dimensiuni sunt laturile unor dreptunghiuri
 N3   z3  const. de încadrare, elemente ajutătoare foarte utile în reprezentare proiecţiilor
 F1   y1  const. ortogonale ale unui obiect.

 F2   y2  const.
 P1   x1  const.

b
 P2   x2  const.
 P3   x3  const. a a a

Z
Z
X Y
 X  x1  x3


I
Y  y1  y2

b
 Z  z  z
 1 3

Y
X
L   X  Y 
 L  3a  X  Y  a 
3
b

 L
 I   Y  Z 
 I  3b  Y  Z  b 
3 Fig. 4.38
Apr 18, 2021 12
 ELEMENTE DE COTARE.
• Informaţiile dimensionale necesare reprezentării sau

5
40
18
prelucrării unui obiect sunt amplasate lângă proiecţii
şi se exprimă în milimetrii.
• Aceste cote sunt măsurate pe direcţii paralele
muchiilor sau feţelor obiectului.
7

• Obiectul trebuie aşezat cu feţele paralele la

sistemul de proiecţii folosit.

38
• Fiecare dimensiune poate fi evidenţiată în două
20

proiecţii dar va fi înscrisă o singură dată, în proiecţia

în care elementul cotat este mai clar definit.
• Execuţia grafică a cotării se face cu linii de cotă
Fig. 4.39
continue şi subţiri, terminate cu săgeţi.
• Săgeţile au 15° şi 3mm lungime şi sunt depăşite de liniile ajutătoare cu ~2mm.
• Liniile de cotă se sprijină pe linii ajutătoare (linii subţiri), care sunt perpendiculare
pe elementele geometrice care trebuie cotate.
• Cotele unghiulare sunt arce de cerc cu centrul în vârful unghiului de cotat.
• Valoarea cotei se scrie deasupra sau la stânga liniei de cotă.
• Valorile mai mici (de exemplu 18), sunt amplasate mai aproape de proiecţie, iar
cele mai mari (de exemplu 40), mai departe.
• Cea mai apropiată cotă se amplasează la min. 7mm de proiecţie, iar celelalte, la
min. 5mm.
Apr 18, 2021 13
 DETERMINAREA CELEI DE A TREIA PROIECŢII
7 8
Când două proiecţii sunt cunoscute, a treia
poate fi obţinută similar cu a treia proiecţie 6
10 9
a unui punct.
3
2
7'  10' 8'  9' 5

1 4
Fig. 4.40
5'  6'
1"  4" 7'  10' 8'  9' 7"  8" 10"  9"
1'  2' 3'  4'

26 7 38 6" 5"

5'  6'

1'  2' 3'  4' 2"  3" 1"  4"

26 7 38
15 10 49
Fig. 4.41

15 10 49 Fig.

Apr 18, 2021 14
4.42
 APLICAŢIE
Dându-se triunghiurile [ABC] şi [KLM], se cere intersecţia 
l’
b’

a’ 5’
i’2
8’
 F1   ABC   F11 7’
6’ f '22

 F1   KLM   F12 f '11 f '21 m’

 F11  F12  I1
'
 F2   ABC   F21 1’ i’1 3’ 4’
 f '12
 F2   KLM   F22
2’ k’
 F F  I c’
 21 22 2 x
k 0
 c
f h1  f11  f12 2 3
I1 I 2  
1 i1 4

m
f h 2  f 21  f 22 5 6

7 i2 8

Fig. 4.43 15
Apr 18, 2021 l
b
 STUDIU INDIVIDUAL SI- 04: TRIPLA PROIECŢIE ORTOGONALĂ

1. Reprezentaţi în triplă proiecţie ortogonală obiectul din figură.

X  60

 Y  30
 Z  40


2. Determinaţi a treia proiecţie când se cunosc două X  80


 Y  45
3. Se dau A(75; 45; 10), B(45; 20; 55),
?  Z  60

C(20; 70; 35), M(80; 65;65). Se cere:
a)  P   A  B  C
1
b) MI   P  : I  MI  P  3

c)  IJK   isoscel ;  P  IJ  IK  50mm; IJ ||  H ; IK || V  ;

JK ; P 

d) verifica t' i ca
2

Apr 18, 2021 16