Teoria și Metodologia

Curriculumului
DIVERSITATEA CURRICULUMULUI ÎN ALTE ȚĂRI
-Finlanda-
Proiect realizat de: -Onuțan Diana ,Dragoș Denisa , Bocsi Renata și
Matioc Bianca.
 Importanța școlii
• Școala este una dintre cele mai importante instituții din România ,deoarece aceasta îl ajută în
formarea personalității unui tânăr, și în același timp îi oferă un loc în societate. Desi foarte mulți
tineri renunță la scoală din motive fară nicio noima, aceștia fac o mare greșeală.
• În primul rând scoala, este locul în care iți petreci cei mai frumoși ani, ai parte de diferite
experiențe frumoase și totodată înveți foarte multe lucruri. Scoala iți oferă o altă educație decât a
părinților. Scoala te învață cum trebuie să te comporți în societate, iar personalitatea pe care o
dobândești este la standarde destul de mari.
• Fiecare instituție de învățământ este specială în felul ei, deoarece din fiecare poți învață lucruri
diferite. Din momentul în care ne ducem la grădiniță, personalitatea noastră începe să prindă viață
ușor, ușor, deoarece ne integrăm într-un nou colectiv și învățam cele mai importante lucruri.
Sistemul de învățământ din Finlanda
 Sistemul de învățământ finlandez – considerat
cel mai bun din lume
Structura acestui sistem de învățământ:
În Finlanda, educaţia formală este organizată în 5 trepte:
• 1. Învăţământ preşcolar – până la 6 ani;
• 2. Învăţământ gimnazial (numit de ei, educaţia de bază – aceeaşi pentru toţi elevii) – între 7
si 16 ani.
• 3. Învăţământ preuniversitar (studii medii – 3 ani). La acest nivel, sistemul se bifurcă în 2 direcţii:
- Studii liceale (3 ani);
- Sistem vocaţional – şcoală profesională (3 ani).
• 4. Învăţământ universitar (studii universitare de scurtă durată şi de lungă durată
• ( între 3,5 ani şi 6 ani);
• 5. Învăţământ postuniversitar (studii academice).
Noul sistem de învățământ în Finlanda. Limbile
principale și principiul educației gratuite

• Este aproape imposibil să spunem care sunt școlile cele mai bune din
lume. Cu toate acestea, există o astfel de țară, ai cărei școlari îndeplinesc
perfect Programul internațional pentru evaluarea realizărilor educaționale
ale elevilor (PISA), care include examene în matematică, lectură și știință.
Acest lucru poate veni ca o surpriză pentru mulți, dar Finlanda, o țară cu
o populație de 5,5 milioane de oameni, este clasată constant în primele 5
cele mai bune sisteme educaționale din lume, pe locul doi doar în țările
din Asia.
 Sistemul școlar de învățământ oferă copiilor
un început puternic
• Guvernul finlandez oferă un sprijin puternic familiilor tinere.
• Unul dintre motivele pentru care școlile finlandeze reușesc să funcționeze bine, este pentru că, copiii din
Finlanda vin la școală cu o bază puternică. Guvernul finlandez ajută mult familiile, începând cu celebrele lor
„cutii pentru bebeluși”, care conțin haine, cărți și alte necesități pentru bebeluși în primul an, care este gratuit
pentru orice mamă care așteaptă în Finlanda. Părinților tineri li se oferă oportunități ample de a-și contacta
copiii; mamele primesc 4 luni de concediu de maternitate plătit și există, de asemenea, un concediu suplimentar
de 6 luni pentru unul dintre părinți, de asemenea cu plata integrală.
• Dacă părinții decid să își trimită copilul la grădiniță, guvernul alocă fonduri pentru personal cu înaltă
calificare (profesorii au diplomă de licență); Costul maxim pe copil este de 4.000 USD pe an. Toate instituțiile
de învățământ preșcolar sunt complet gratuite, pe care majoritatea părinților finlandezi le utilizează activ, ceea ce
înseamnă că atunci când copiii încep să meargă la școală la vârsta de 7 ani, ei vin de acolo cu cunoștințe bune.
După cum explică reprezentanții Ministerului finlandez al Educației: „Considerăm acest set de măsuri drept
dreptul fiecărui copil la grădiniță. Acesta nu este un loc în care îți lași copilul în timp ce lucrezi. Acesta este un
loc unde un copil să se joace, să studieze și să își facă prieteni. ”
 Profesori de ultimă oră
• În Finlanda, profesia de profesor este foarte venerată.
• În Finlanda, mulți oameni doresc să devină profesori; profesorii sunt considerați la egalitate cu
alți profesioniști, cum ar fi avocații și medicii. Un master (plătit integral de guvernul finlandez) este
o condiție necesară pentru o funcție didactică, astfel încât concurența în această specialitate este
foarte mare. Un membru al comisiei de selecție raportează că, în 2012, Universitatea din Helsinki a
primit peste 2.300 de cereri pentru 120 de locuri în programul inițial de educare a cadrelor didactice.
• Cerința pentru un masterat înseamnă că profesorii finlandezi au de obicei între 5 și 7,5 ani de
pregătire educațională pentru profesia lor înainte de a lua cursuri pe cont propriu. Deoarece profesorii
au efectuat o pregătire îndelungată, ei sunt mai înclinați să considere predarea o profesie pe tot
parcursul vieții, iar societatea finlandeză acordă o atenție specială profesorilor, care, la rândul lor, le
permite să își îndeplinească munca mai eficient.
 Libertate specială de predare
• Inovația învățării a fost binevenită în Finlanda
• Având un personal didactic format din cele mai bune și mai vii personalități, educate pe scară largă pentru
munca lor, guvernul finlandez oferă în mod liber profesorilor o autonomie mai mare în clasele lor. Profesorii li
se oferă libertatea de a testa abordări de învățare inovatoare, precum lecții de matematică „în aer liber”.
• În comparație cu profesorii din alte țări, precum Statele Unite, profesorii finlandezi tind să petreacă mai
puțin timp în clasă decât colegii străini. În timp ce un profesor școlar mediu în Statele Unite poate petrece 1.080
de ore de predare în cursul anului școlar de 180 de zile, un profesor de liceu finlandez va petrece aproximativ
600 de ore de predare în aceeași perioadă. Acest timp suplimentar oferă profesorilor finlandezi mai multe
oportunități de a dezvolta noi strategii de învățare și evaluare individuală, studiind nevoile elevilor lor.
• Finlanda are un sistem de învățământ național foarte capabil, de exemplu: problemele de matematică pentru
clasele 1-9 ocupă doar 10 pagini. Majoritatea deciziilor curriculumului sunt luate local de către profesori și
directorii școlii, în timp ce profesorii și studenții sunt evaluați de colegii și supervizorii lor. De regulă,
profesorilor finlandezi li se oferă mai multă libertate în procesul de învățare, iar acest lucru diferă de alți
profesori din întreaga lume.
 Profesorii nu sunt concentrați pe pregătirea testelor

• Deși copiii finlandezi obișnuiesc de obicei mai bine la testele internaționale de matematică și lectură,
testarea standardizată nu face parte din sistemul de învățământ finlandez. La sfârșitul ultimului an de liceu
există doar un test de stat obligatoriu pentru elevii finlandezi. Înainte de aceasta, pot exista teste suplimentare
la nivel de raion, dar rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt acordate atenție specială nici de către
profesor, nici de școală, nici chiar de părinți sau mass-media.

• Lipsa de accent pe testele standardizate înseamnă că profesorii finlandezi au mai multă flexibilitate în
modul în care își structurează lecțiile, precum și libertatea de a evalua progresul elevilor lor folosind indicatori
mai individualizați. Când se discută despre utilizarea rezultatelor testelor în stil american standardizate pentru
evaluările profesorilor, unul dintre directorii finlandezi descrie cât de inacceptabilă este această idee pentru
sistemul de învățământ finlandez, spunând: „Dacă urmați doar statisticile, veți lipsi dimensiunea umană.” Un
oficial al Ministerului Educației din Finlanda de asemenea, subliniază succesul studenților finlandezi la testele
internaționale, spunând: „Nu suntem foarte interesați [de rezultatele testelor]. Nu vom face acest lucru. ”
 Copiii încep școala la o vârstă ulterioară
• Evident, opțiunile subvenționate de înaltă calitate și grădiniță subvenționate de zi înseamnă că,
chiar dacă copiii finlandezi încep să meargă la școală la o vârstă fragedă, încep să învețe informal și
se pregătesc pentru școală mult mai devreme. Cu toate acestea, sub vârsta de 7 ani, accentul principal
este pus pe pregătirea practică, în procesul de joc și mișcare. Dacă copiii nu manifestă interes și
dorință, nu sunt așteptați să învețe să citească la grădiniță. Această abordare este consolidată de studii
care arată o lipsă de beneficii pe termen lung pentru copiii care învață să citească la grădiniță.

• Directorul școlii finlandeze susține că o abordare atât de relaxată a învățării este mai potrivită
nevoilor și abilităților celor mai tineri elevi, spunând: „Nu ne grăbim. Copiii învață mai bine când
sunt pregătiți pentru asta. De ce să le personalizezi?” Copiii sunt mulțumiți pentru că toate școlile
finlandeze împărtășesc această filozofie; părinții nu-și fac griji că copiii lor sunt în spatele semenilor
lor.
 Jocurile fac parte din program
• Arya-Sisko Holappa, consilier al Consiliului Național al Educației din Finlanda, subliniază
importanța ca copiii să studieze cu plăcere, spunând: „Există un vechi proverb finlandez. Acele
lucruri pe care le înveți fără bucurie, le vei uita cu ușurință. În conformitate cu această filozofie,
fiecare școală finlandeză încearcă să facă copiii fericiți în timpul studiilor. Pe lângă lecțiile standard
de limbă, matematică și știință, copiii participă la o gamă largă de clase suplimentare în limbi
străine, artă / meserii, etică și muzică. Între ore, copiii ies 15 minute de 4 ori pe zi, indiferent de
condițiile meteorologice. Profesorii și părinții finlandezi văd aceste plimbări ad-hoc ca o parte
necesară a procesului de învățare.

• Accentul pe bucurie depășește publicul. Copiii finlandezi au, de obicei, mai mult timp liber,
pentru că sunt mai puțin susceptibili să obțină temele decât colegii lor din alte țări dezvoltate.
 Toată lumea merge la
școlile publice
• Unul dintre cele mai neobișnuite aspecte ale sistemului școlar finlandez este prezența aproape
omniprezentă a școlilor publice. În Finlanda există foarte puține școli private. Pasi Salberg, reprezentant al
Ministerului Educației din Finlanda și autor al manualelor finlandeze, spune: „Ce poate învăța lumea din
sistemul de învățământ din Finlanda? Sistemul de învățământ finlandez se concentrează mai mult pe
cooperare decât pe concurență, motiv pentru care școlile din Finlanda sunt atât de puternice.

• În Finlanda, toată lumea este interesată de succesul și calitatea școlilor publice din țară. Inovațiile care
funcționează bine într-o școală se mută rapid către altele, astfel încât cele mai bune practici pot ajuta
fiecare elev. Școlile nu concurează între ele în ceea ce privește numărul de elevi și rezultatele testelor. În
Finlanda, toată lumea este în egală măsură investită în calitatea școlilor (spre deosebire de multe țări
dezvoltate, unde școlile publice concurează cu școli private, elevi de frunte, profesori și finanțare).
Școlii moderne
 Copiii finlandezi au perspective mari, ținând
cont de interesele și punctele lor forte
• Sistemul școlar finlandez este excepțional de bun pentru elevii de liceu; 93% dintre studenții finlandezi
au absolvit o universitate profesională sau academică mult mai rapid decât colegii lor din multe alte țări
dezvoltate. Copiilor finlandezi, în timpul studiilor, li se oferă alegerea: să continue formarea în
programele de educație profesională, pregătindu-i pentru lucrări în construcții, asistență medicală, turism
și să intre în Institutul Politehnic sau să se înscrie într-un curriculum care îi pregătește pentru intrarea în
universitate. Aproximativ 43% dintre studenți merg pe o cale profesională.

• Recent, instruirea în țările scandinave, inclusiv Finlanda, a fost foarte populară. În ciuda faptului că
sistemul de învățământ al acestui stat a existat nu cu mult timp în urmă, este recunoscut ca unul dintre cei
mai buni din Europa și din lume. Instituțiile de învățământ finlandeze ocupă cu încredere primele poziții
în clasamentele mondiale.
 Educație preșcolară
• Grădinițele finlandeze acceptă copii între 9 luni și 5 ani. Sarcina lor principală este îngrijirea copiilor în timpul
zilei și ajutorarea părinților la creșterea unui copil. Spre deosebire de toate celelalte niveluri de învățământ, această
etapă costă bani. Mai mult, suma de plată nu depinde de prestigiu sau de cele mai bune echipamente ale grădiniței,
ci de mărimea veniturilor părinților copilului. Plata maximă este de 254 de euro, iar cea minimă de 23 de euro.
Grădinițele finlandeze au tot ce este necesar pentru dezvoltarea copiilor

• Un grup de grădiniță poate avea între 12 și 21 de copii, în funcție de vârsta lor. Cu cât sunt mai mici copiii, cu
atât mai mulți educatori lucrează cu ei. În orașele mari, deseori există o penurie de locuri în instituțiile preșcolare,
astfel încât statul plătește alocația acelor părinți care sunt angajați independent într-un copil.

• La 6 ani începe pregătirea pentru școală, care durează un an. Vizita ei este gratuită și obligatorie pentru toți
copiii. Grupuri pentru clase se formează la grădiniță sau școală.
• Un mediu democratic de învățare va asigura:
• • Dreptul copiilor de a participa și de a influența decizii
• • Comportament activ al copiilor, bazat pe inițiativă
• • Bunăstarea copiilor, deoarece fac parte dintr-o comunitate în care respectul este
• • Un element cheie în orice relație
• • Încredere în sine, relaționare pozitivă și un sentiment de responsabilitate pentru
• • Ei înșiși și pentru ceilalți membrii ai grupului.
• Îngrijirea (traducere imperfectă a conceptului de “caring”) este un element important în educația nordică, pe
lângă învățare, joacă și formare. Îngrijirea este legată de sanătatea fizică și emoțională a copilului, dar și de
nutriție, mișcare și odihnă, care sunt condiții de bază pentru învațare și dezvoltare eficientă.
• Un mediu în care copilul este îngrijit conform principiilor nordice va asigura:
• • Satisfacerea nevoilor de bază a copiilor: mâncare, odihnă, mișcare
• • Creearea unui context pozitiv pentru învățarea și dezvoltarea copiilor
• • Dezvoltarea sentimentului de solidaritate și atașament
• • Dezvoltarea de empatie, angajament, și sensibilitate față de nevoile și emoțiile celor din jur
 Luând în calcul valorile de bază ale sistemului, Principiile
Sistemului Nordic se pot regăsi în conceptele de mai jos:

• 1. Invățare prin joacă

• Sistemul Nordic de educație preșcolară facilitează învățarea prin joacă, astfel încât copilul să aibă
plăcerea explorării, descoperirii, dobândirii de noi abilități și cunoștințe. Bucuria de a învăța determină
curiozitate, creativitate și implicare activă a copilului în dezvoltarea proprie. Toți copiii sunt curioși si
învață jucându-se.
• 2. Independență și responsabilitate
• Sistemul Nordic de educație preșcolară stimulează participarea copiilor în luarea deciziilor, acordând
copilului libertatea de a acționa. Se dezvoltă astfel spiritul de inițiativă, gândirea critică și
responsabilitatea față de propriile decizii. Relația cu adultul devine o legatură de încredere și respect
reciproc. Toți copiii au libertatea de a-și exprima opinia și de a se implica cu responsabilitate în activități.
• 3. Incluziune și diversitate
• Sistemul Nordic de educatie preșcolară asigură oportunități egale tuturor copiilor de a invăța și a se
dezvolta. Fiecare copil este diferit și este stimulat să învețe în ritmul propriu cu suport adecvat din partea
educatorului. Se incurajează diversitatea și lucrul în echipă ca experiențe de învatare și relaționare, pentru
cultivarea toleranței si pentru dezvoltarea inteligenței sociale. Fiecare copil este diferit și apreciat
• 4. Colaborare și parteneriat
• Colaborarea se dezvoltă atât la nivel părinte-educator, adult-copil și copil-copil pe bază de dialog,
implicare și asumare de responsabilități comune. Părinții, educatorii și copiii devin parteneri într-un
proces de educație democratic, eficient. Suntem o echipa cu toții: părinți, copii, educatori
• 5. Mediu educațional indoor&outdoor
• Spațiul de învățare este extins dincolo de sala de clasă, natura devenind context de explorare, dobândire
a experiențelor directe, stimulare a simțurilor, relaționare. Spațiul In & Out facilitează atât observarea,
cunoașterea, înțelegerea naturii cât și dobândirea de cunoștințe și abilități cognitive, motrice, sociale. Toți
copiii au parte de experiențe directe de învățare
• 6. Fericire și excelență
• Sistemul Nordic de educație preșcolară pune accent pe bucuria de a fi copil, de a-și face prieteni și de a
învăța împreună. O copilărie fericită contribuie la o dezvoltare optimă în plan cognitiv, social, emoțional,
fizic, valorificând potențialul fiecărui copil în mod individualizat. Excelența vizează perfecționarea
continuă a educatorilor, a cadrului metodologic, materialelor și a spațiilor de învățare – premize pentru
progresul continuu al copiilor. Toți copiii se bucură de copilărie, îndrumați de educatori specializați
 Curriculum
• Implementarea modelului EDU-CARE
• Modelul Edu-Care are la bază premiza că un copil poate învăța dacă se
simte confortabil fizic și emotional. Sistemul Nordic de educație dezvoltă
astfel competențe într-un mediu educațional ce răspunde nevoilor de bază
ale copiilor. În condiții adecvate nutritive, cu un program echilibrat de
mișcare și odihnă și prin asigurarea securitătii fizice și afective, copiii se
simt în confort și sunt deschiși spre dezvoltare și învățare. Dimensiunea
educativă vizează dezvoltarea cognitivă, socio-emoțională și fizică prin 6
arii de învățare:
1. Competențe sociale
 Copilul învață să coopereze, să se joace și să respecte reguli sociale în timpul jocurilor
 Copilul învață să fie un prieten bun
 Copilul invață să manifeste înțelegere și empatie față de cei din grup
2. Identitate personală
 Copilul învață să comunice despre ceea îi place/nu îi place
 Copilul învață să iși exprime opiniile adecvat în situații diverse
 Copilul învață să împărtășească experiențele trăite
3. Sănătate, corp și mișcare

 Copilul învață să mănânce sănătos

 Copilul învață despre corpul uman
 Copilul iși dezvoltă simțurile prin experiențe diverse
4. Valori culturale și forme de expresie
 Copilul învață despre culturi și tradțtii naționale și internaționale
 Copilul învață despre arte: muzică, dans, teatru, arte vizuale
 Copilul învață despre instrumente, materiale diferite și cum să le folosească creativ
5.Natură, mediu și tehnologie
 Copilul învață să se joace în natură
 Copilul învață să exploreze natură
 Copilul învață să folosească tehnologia în scop educațional
6. Limbaj și comunicare
 Copilul învață să iși exprime gândurile, sentimentele și acțiunile
 Copilul învață să iși folosească limbajul trupului
 Copilul învață să îi asculte pe ceilalți
BIBLIOGRAFIE:
• WIKIPEDIA:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda

• EDICT.RO
https://edict.ro/sistemul-de-invatamant-din-finlanda/
 Sfârșit!
VĂ MULȚUMIM PENTRU VIZIONARE !