Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Liceul Teoretic„Mihai Eminescu

Cultura medievală românească

Profesor: Orlov Alexandra
Elev: Gorbenco Dumitrița

Căușeni - 2021
1.Confluențe culturale sud-est europene la originea
culturii medievale românești

Cultura medievală românească s-a format ca

urmare a dezvoltării vaste a vieții materiale și
sprituale a poporului român.
La crearea poporului român și a civilizației medievale
românești au pus aportul mai mulți factori care își au
originea încă din Antichitate și anume: societatea
geto-dacică, cultura latină și greacă, creștinismul.
Baza culturii medievale românești este dezvoltarea
populară a daco-romanilor redată prin limbă,
obiceiuri, norme juridice , mod de viață etc.
 Romanizarea populației românești în raport cu cultura

Romanizarea conferă populației din spațiul

carpato-danubiano-nistrean trasături
distinctive care o diferențiau de celelalte
popoare europene
 2.Biserica și creștinismul

Creștinismul este factorul care determină în mare masură

caracterul și conținutul culturii românești care oferă
civilizației românești medievale valorile sale etice,
estetice și morale. Biserica este principalul administrator
al vieții culturale în Evul Mediu ce cauzează dezvoltarea
învățământului. Ea răspândește cunoștințe de carte și
lansează personalități marcante datorită cărora valorile
culturale românești devin cunoscute în întreaga Europă
Cultura românească s-a conceput și s-a extins în condiții istorice complicate. Apartenența
politică și obligațiunele fată de Poartă reduce posibilitățile de manifestare culturală ale
românilor. În ciuda separării politice a românilor, cultura și civilizatia românească au avut
un caracter unitar.
Cronicile din Moldova , Muntenia, Transilvania denotă existența în acest spațiu a unei
singure etnii - cel român, conștient de unitatea sa etnică, lingvistică, culturală
 3.Limba și scrisul

Proviniența poporului romăn la confesiunea cresțină

ortodoxă, anturajul etnocultural , reprezentat de
popoarele slave, de asemenea ortodoxe,fac ca limba
slavă veche să devină limba oficială a cancelariei
domnești, a bisericii și a școlilor în Țara Românească și
Moldova. Comparativ cu aceste state în Transilvania era
proeminentă limba latină, limba sacră a confesiunii
catolice.
 La mijlocul secolului al XVI-lea , viața
social-economică a Țărilor Române necesita
un număr tot mai mare de știutori de carte
și astfel are loc trecerea treptată de la
scrierea în limba slavonă la cea în limba
română, în baza alfabetului chirilic(slavon).
Primul text în limba română este scrisoarea
boirerului Neacșu (1521).
Trecerea la scrierea în limba română coincide
cu introducerea tiparului în cele trei state
românești ce are o importantă deosebită
pentru răspândirea culturii și știintei de carte
Încheierea procesului de trecere la scrisul în limba română are loc în sec.XVII. Marii
cronicari, oameni de cultură din perioada dată își scriu operele în limba vorbită și
cunoscută de întregul popor.
Limba romănă este intodusă în biserci,cancelarii domnești , învățământ.
Concomitent cu aceasta sferele de utilizare a limbii se extinde în Țara Românească și
Moldova care pe scurta durata a domniei lui Mihai Viteazul este egalată în drepturi ca și
alte limbi.În Transilvania româna continuă să fie marginalizată.
 4.Instituții de cultură

Mănăstirile

Mănăstirea Putna Mănăstirea Neamț Mănăstirea Bistrița

 5. Învățământul

Pe o treaptă calitativă și net superioară a fost pus învățământul

după constituirea statelor românești. Sistemul de guvernare și
instituțiile puterii necesitau de funcționari capabili ce știau a c
citi, scrii, calcula, proiecta, construi ș.a. Cl mai important
domeniu era arta de a zugrăvi, de a ornamenta cărțile
bisericești.
În învățământ rolul principal le revenea mănăstirilor Neamț , Putna, Voroneț, Argeș ș.a.
Programa de învățământ prevedea literatura teologică,gramatica ,citirea și scrierea în
slavonă, latină, greacă, cântul bisericesc.
Unii dintre marii cărturari români au învățat în școlile mănăstirești. Aceștia sunt: Macarie,
Eftimie, Gavril Uric, Anastasie Crimca, Varlaam.
Odată cu apariția învățământului sunt întemeiate mai multe școli , universități, colegii.
Primul cronicar care fondează o școală și anume cea de miniatura este Gavriil Uric .
Temelia învățământului superior este încercată de unii domni care s-au inspirat după
modelul de umanismul european. Unul din aceștia este Despot Vodă care înființează
Colegiul de la Cotnari , care nu supravețuiește. Iar la Alba Iulia , în 1622 apare Colegiul
Academic.
Universitatea de la Cluj este ridicată în 1581 și are trei facultăți: teologie, filozofie, drept.
Din lipsa instituțiilor de învățământ superior fii de domni și boieri eray trimiși la studii în
străinătate.
Vă mulțumesc!