Sunteți pe pagina 1din 66

NUTRIŢIA ŞI

ALĂPTAREA
PLAN
 Noţiuni introductive
 Glanda mamară şi reglarea secreţiei
lactate
 Compoziţia laptelui de mamă
 Particularităţi nutriţionale ale
femeii care alăptează
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
copilului
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
femeii
2
PLAN
 Noţiuni introductive
 Glanda mamară şi reglarea secreţiei
lactate
 Compoziţia laptelui de mamă
 Particularităţi nutriţionale ale
femeii care alăptează
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
copilului
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
femeii
3
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
 Laptele matern – aliment complex
 Macronutrienţi
 Micronutrienţi
 Alte: agenţi antiinflamatori, Ig, agenţi
antimicrobieni, antioxidanţi,
oligozaharide, citokine, hormoni, factori
de creştere
 Durata alăptării
 Exclusivă: 4-6 luni
 +alimente complementare: →1-2 ani

4
PREVALENŢA ALĂPTĂRII
EXCLUSIVE LA SÂN (4 luni)
 Asia de Est 57%
 Asia de Sud 49%
 Orientul Mijlociu 45%
 America Latină 38%
 Africa 33%
 SUA (caucazieni) 20%
 Europa 17%

5
PLAN
 Noţiuni introductive
 Glanda mamară şi reglarea secreţiei
lactate
 Compoziţia laptelui de mamă
 Particularităţi nutriţionale ale
femeii care alăptează
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
copilului
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
femeii
6
Glanda mamară

7
GLANDA MAMARĂ ŞI
REGLAREA SECREŢIEI LACTATE
La femeia negravidă
 Canale galactofore ramificate
 Complexe alveolare cu epiteliu
“dinamic” (ciclu menstrual)
În sarcină
 Dezvoltarea complexelor alveolare
(progesteron, prolactină, lactogeni
placentari)
8
GLANDA MAMARĂ ŞI
REGLAREA SECREŢIEI LACTATE
Stadiile lactogenezei:
 Lactogeneza I (din săpt.16 până la 30 h post-partum)
- începe activitatea celulară secretorie și producerea laptelui
- se realizează sub influența HLP și a factorilor de creștere;
- colostrul ante-partum: lactoză, cazeină și alfa-lactalbumină;
Colostrul este prezent la naștere.
 Lactogeneza II (de la 30-72 h post-partum până în
Z9) – instalarea secreției lactate
- este declanșată de eliminarea placentei –> crește prolactina
 Lactogeneza III (din Z9 până la involuție)
- este faza de menținere a lactației

10
GLANDA MAMARĂ ŞI REGLAREA
SECREŢIEI LACTATE
Volumul secreţiei lactate:
 Ziua 1 0,5 ml
 Ziua 5 500 ml
 Luna 1 650 ml
 Luna 3 750 ml
 Luna 6 600 ml
! Fără stimulare, secreţia lactată
încetează în 1-2 zile

11
PLAN
 Noţiuni introductive
 Glanda mamară şi reglarea secreţiei
lactate
 Compoziţia laptelui de mamă
 Particularităţi nutriţionale ale
femeii care alăptează
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
copilului
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
femeii
12
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
 Foarte complexă
 Fază apoasă cu solviţi (87%)
 Proteine
 Emulsii lipidice
 Globule lipidice cu membrană
 Celule vii etc.
 Compoziţie adecvată chiar în caz de
aport alimentar matern inadecvat
(excepţie carenţele alimentare
persistente)!!
13
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
 Proteine
 α-lactalbumină
 β-lactoglobulină
 Cazeine
 Citokine
 Enzime
 Factori de creştere
 Hormoni
 Lactoferină
 Lizozim
 IgA secretorie/alte Ig

14
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
 Compuşi azotaţi non-proteici
 Creatină
 Creatinină
 Glucozamină
 Acizi nucleici
 Nucleotide
 Poliamine
 Uree
 Acid uric

15
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
 Carbohidraţi
 Lactoză
 Oligozaharide
 Glicopeptide
 Glucoză
 Lipide
 Trigliceride
 Vitamine liposolubile
 Carotenoizi
 Fosfolipide
 Prostaglandine
 Steroli
16
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
 Vitamine hidrosolubile
 Biotină
 Folat
 Niacină
 Acid pantotenic
 Riboflavină
 Tiamină
 Cobalamină
 Piridoxină
 Ac. ascorbic
 Colină
 Inozitol

17
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
 Minerale şi ioni
 Bicarbonat
 Calciu
 Cloruri
 Citrat
 Magneziu
 Fosfat
 Potasiu
 Sodiu
 Sulfaţi

18
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
 Oligoelemente
 Crom
 Cobalt
 Cupru
 Fluor
 Iod
 Fier
 Mangan
 Molibden
 Nichel
 Seleniu
 Zinc

19
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN

 Celule vii

 Epiteliale

 Limfocite

 Macrofage

 Neutrofile

20
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
Lapte matur
Constituent (/litru) Colostru
(ziua 10)
Energie (kcal) 653-704
Carbohidraţi
lactoză (g) 20-30 67
glucoză (g) 0,2-1 0,2-0,3
oligozaharide (g) 22-24 12-14
Azot total (g) 3 1,9
azot non-proteic (g) 0,5 0,45
azot proteic (g) 2,5 1,45
Lipide totale (g) 20 35
trigliceride (% din lipide) 97-98 97-98
colesterol (% din lipide) 0,7-1,3 0,4-0,5
fosfolipide (% din lipide) 1,1 0,6-0,8

21
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
Lapte matur
Constituent (/litru) Colostru
(ziua 10)

Proteine totale (g) 16 9


cazeină (g) 3,8 5,7
β-cazeină (g) 2,6 4,4
κ-cazeină (g) 1,2 1,3
α-lactalbumină (g) 3,62 3,26
lactoferină (g) 3,53 1,94
albumine serice (g) 0,39 0,41
IgA serică (g) 2,0 1
IgM (g) 0,12 0,2
IgG (g) 0,34 0,05

22
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
Constituent Colostru Lapte matur
(ziua 10)
Acizi graşi (%) 88 88
Total saturaţi 43-44 44-45
C12:0 5
C14:0 6
C16:0 20
C18:0 8
Mononesaturaţi 40
C18:1 ω-9 32 31
Polinesaturaţi 13 14-15
Total ω-3 1,5 1,5
C18:3 ω-3 0,7 0,9
C22:5 ω-3 0,2 0,1
C22:6 ω-3 0,5 0,2
Total ω-6 11,6 13,06
C18:2 ω-6 8,9 11,3
C20:4 ω-6 0,7 0,5
C22:4 ω-6 0,2 0,1
23
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
Lapte matur
Constituent (/litru) Colostru
(ziua 10)
Vitamine hidrosolubile
vitamina C (mg) 100
tiamina (μg) 20 200
riboflavina (μg) 400-600
niacina (mg) 0,5 1,8-6
vitamina B6 (mg) 0,09-0,31
folat (μg) 80-140
vitamina B12 (μg) 0,5-1
acid pantotenic (mg) 2-2,5
biotină (μg) 5-9
Vitamine liposolubile
vitamina A (mg) 2 0,3-0,6
carotenoizi (mg) 2 0,2-0,6
vitamina K (μg) 2-5 2-3
vitamina D (UI) 25
vitamina E (mg) 8-12 3-8
24
COMPOZIŢIA LAPTELUI
MATERN
Lapte matur
Constituent (/litru) Colostru
(ziua 10)
Macroelemente
calciu (mg) 250 200-250
magneziu (mg) 30-35 30-35
fosfor (mg) 120-160 120-140
sodiu (mg) 300-400 120-250
potasiu (mg) 600-700 400-550
clor (mg) 600-800 400-450
Microelemente
fier (mg) 0,5-1 0,3-0,9
zinc (mg) 8-12 1-3
cupru (mg) 0,5-0,8 0,2-0,4
mangan (μg) 5-6 3
seleniu (μg) 40 7-33
iod (μg) 150
fluor (μg) 4-15

25
MACRONUTRIENŢII
Proteine (% mic faţă de alte specii):
- uşor digerabile şi asimilabile

 Factori de protecţie (Ig,lizozim, lactoferină)


 Transportori de vitamine (D, B12, folat) şi
hormoni (tiroxină, corticosteroizi)
 Enzime (amilază, lipază stimulată de săruri
biliare)
 Alte (insulină, factor de creştere
epidermală)

26
MACRONUTRIENŢII

Azotul non-proteic (200 compuşi):


 AA (± esenţiali)
 Carnitină
 Taurină
 Acizi nucleici
 Nucleotide
 Poliamine etc.

27
MACRONUTRIENŢII
Lipidele:
 Sursa majoră de energie (45-55%)
 Variabile, în funcţie de lipidele circulante
materne
 AG esenţiali (linoleic, α-linolenic)
 PUFA cu lanţ lung (arahidonic, DHA) –
prezenţi doar în laptele de mamă
 Lipaze: linguală, gastrică, pancreatică
(activată de sărurile biliare)

28
MACRONUTRIENŢII
Carbohidraţii
 Lactoza – majoritară, creşte în perioada
precoce a lactaţiei
 Glucoza – cantităţi mici
 Glicolipide, glicoproteine,
oligozaharide
 Amilaza din lapte ajută la digestia
carbohidraţilor

29
MICRONUTRIENŢII

 Mineralele din lapte NU corelează


cu concentraţia mineralelor la
mamă (excepţie seleniul, iodul)
 Vitaminele din lapte corelează cu
statusul vitaminic la mamă

30
MICRONUTRIENŢII
Vitaminele liposolubile şi
carotenoizii (α şi β-caroten, luteină,
criptoxantină, licopen)
 Vitamina A – corelată cu aportul
 Vitamina D – corelată cu statusul
(laptele are puţină vitamină D - dar conține
forma hidrosolubilă a acesteia + prezenţa
lactozei îi favorizează absorbţia; mai
prudent este a se suplimenta cu 200 UI/zi)

31
MICRONUTRIENŢII
 Vitamina K
 depozite sărace la nou-născut
 nu corelează cu aportul matern
 suplimentarea nou-născutului (mamei?)
 Vitamina E (α-tocoferolul 83%; β, γ,
δ – restul)
 concentrația crește prin suplimentarea
cu doze mari

32
MICRONUTRIENŢII
Vitaminele hidrosolubile (C, B1,
B2, niacina, B6, B12, folat, biotină)

 Concentraţii dependente de dieta maternă


 Deficite de B12 la copii din mame
vegetariene
 Folatul este folosit de glanda mamară 
depozitele de folat scad

33
MICRONUTRIENŢII
Macroelemente (sodiu, potasiu, calciu,
fosfor, magneziu)
Microelemente (fier, cupru, zinc,
mangan, seleniu, iod)
 Nu depind de aportul/statusul matern
 Excepţie: seleniul, iodul (±suplimentare cu
iod)
 Fier, zinc și cupru: cantități mici în laptele
matern, dar cu biodisponibilitate crescută

34
FACTORII BIOACTIVI
2 categorii de acţiuni:

 Protejează împotriva bolilor


 Acţiune directă pe microorganisme
 Modulează procesele imune şi inflamaţia

 Stimulează şi reglează creşterea,


dezvoltarea şi maturarea intestinului,
sistemului imun şi sistemelor
neuroendocrine
35
FACTORII BIOACTIVI
Factor bioactiv Funcţie posibilă
Proteine (non-enzimatice)
Ig protecţie imună
lactoferina antibacteriană, antivirală,
imunomodulatoare,
lizozimul antiinflamatoare
κ-cazeina antibacteriană, imunomodulatoare
citokine (IL-10, TNFα, antibacteriană
IFNγ etc.) modulează maturarea şi funcţiile
sistemului nervos
Carbohidraţi
oligozaharide antibacteriană, antivirală
glicoconjugaţi antibacteriană
AGL antibacteriană, antivirală,
antiprotozoare
36
FACTORII BIOACTIVI
Factor bioactiv Funcţie posibilă
Vitamine
A antiinflamatorie
C antiinflamatorie
E antiinflamatorie
Nucleotide maturarea LT, activitatea NK, secreţie
de anticorpi ca răspuns la vaccinuri
Enzime
lipaza dependentă de producerea de AGL
sărurile biliare
catalaza antiinflamatorie
glutation peroxidaza antiinflamatorie
Antienzime
α1-antitripsina inhibarea proteazelor inflamatorii
α1-antichimotripsina inhibarea proteazelor inflamatorii
37
FACTORII BIOACTIVI
Factor bioactiv Funcţie posibilă
Prostaglandine citoprotecţie intestinală
Elemente figurate antibacteriană, producerea de
(Mf, PMN, Ly) limfokine/citokine, potenţarea altor agenţi
protectori, modularea funcţiilor imune)
Substanţe legate de
creştere-dezvoltare
eritropoetină stimularea eritropoezei
insulină efecte glicemice în perioada neonatală
prolactină reglarea dezvoltării neuroendocrine,
reproductive şi a sistemului imun
steroizi CSR stimularea maturării organelor
TRH reglarea secreţiei TSH
TSH reglarea secreţiei T3, T4
TGFα stimularea creşterii tubului digestiv
IGF etc. stimularea creşterii tubului digestiv şi
posibil a creşterii generale
38
PLAN
 Noţiuni introductive
 Glanda mamară şi reglarea secreţiei
lactate
 Compoziţia laptelui de mamă
 Particularităţi nutriţionale ale
femeii care alăptează
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
copilului
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
femeii
39
NECESARUL ENERGETIC
 Producţia de lapte: randament 80% (100
ml lapte necesită ≈85 kcal)
 Producţia de lapte în primele 6 luni: 750 ml/zi
(550-1200 ml)
 Producţia de lapte în următoarele 6 luni: 600
ml/zi

40
NECESARUL ENERGETIC
 Surplusul energetic:
 +400-600 kcal/zi
 Mai puţin la obeze

 Scădere ponderală: maximum 0,5 kg/


săpt.
 De obicei >1800 kcal/zi

41
NECESARUL DE APĂ

 RDA = 3,8 l/zi

 Mai mult în anotimpul cald

42
NECESARUL PROTEIC
 RDA conform OMS:
 Primele 6 luni: +19 g/zi (faţă de
necesarul de dinainte de sarcină)
 După 6 luni: +12 g/zi (faţă de
necesarul de dinainte de sarcină)

 Randament 80% al utilizării proteinelor

43
NECESARUL LIPIDIC
 20-35% din aportul caloric (nu
sunt recomandări ferme)
 Acid linoleic: 13 g/zi
 Acid α-linolenic: 1,3 g/zi
 PUFA importanţi pentru:
 Dezvoltarea retinei
 Dezvoltarea creierului

44
NECESARUL GLUCIDIC
 În funcție de necesarul caloric

 Minim 160-220 g/zi

45
NECESARUL DE VITAMINE
Nutrient RDA*
Vitamina A (μg/zi) 1300 (+85%)
Vitamina D (μg/zi) 5 (0%)
Vitamina E (mg/zi) 19 (+27%)
Vitamina K (μg/zi) 120 (0%)
Tiamina (mg/zi) 1,4 (+27%)
Riboflavina (mg/zi) 1,6 (+45%)
Niacina (mg/zi) 17 (+21%)
Acidul pantotenic (mg/zi) 7 (+40%)
Piridoxina (mg/zi) 2 (+54%)
Biotina (μg/zi) 35 (+17%)
Folatul (μg/zi) 500 (+25%)
Cobalamina (μg/zi) 2,8 (+17%)
Vitamina C (mg/zi) 120 (+60%)
*=în paranteze suplimentarea faţă de negravide

46
NECESARUL DE MINERALE
Nutrient RDA*
Potasiu (mg/zi) 5100 (+45%)
Calciu (mg/zi) 1000 (0%)
Fier (mg/zi) 9 (-50%)
Iod (μg/zi) 290 (+93%)
Zinc (mg/zi) 12 (+50%)
Cupru (μg/zi) 1300 (+44%)
Crom (μg/zi) 45 (+80%)
Seleniu (μg/zi) 70 (+27%)
Mangan (mg/zi) 2,6 (+44%)
Molibden (μg/zi) 50 (+11%)
Apă (litri/zi) 3,8 (+41%)

*=în paranteze suplimentarea faţă de negravide

47
EXERCIŢIUL FIZIC
 Nu influenţează evoluţia alăptării

48
PLAN
 Noţiuni introductive
 Glanda mamară şi reglarea secreţiei
lactate
 Compoziţia laptelui de mamă
 Particularităţi nutriţionale ale
femeii care alăptează
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
copilului
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
femeii
49
STATUSUL NUTRIŢIONAL
 Laptele matern – nutrienţi uşor
digerabili, în proporţii adecvate

 Alimentaţie exclusiv la sân: 6 luni


 + vit. D
 + fier la copii cu greutate mică la naştere
(depozite insuficiente)
 Asigură un ritm de creştere adecvat (deşi
mai lent decât în caz de lapte artificial)

50
STATUSUL NUTRIŢIONAL

 Alimentaţie complementară >6 luni

 >6 luni laptele matern asigură doar


parţial nevoile nutriţionale ale copilului –
risc de anemie feriprivă (în primul rând)

51
STATUSUL NUTRIŢIONAL
>6 luni, laptele de mamă asigură:
 56-88% nutrienţii esenţiali
 Parţial necesarul energetic
 71% (6-8 luni)
 45% (9-11 luni)
 29% (12-23 luni)

 Vit. A, B12, folat, seleniu: ≈100%

52
STATUSUL NUTRIŢIONAL
>6 luni, laptele de mamă asigură:
 Iod: 97%
 Vit. C: 84%
 Vit. D: 4%
 Fier: 3%
 Nutrienţii esenţiali: 12-44%

53
DEZVOLTAREA CREIERULUI
 Metaanalize: laptele de mamă
stimulează inteligenţa (IQ) – vicii de
design al studiilor
 Studii recente sugerează un plus al IQ
pentru alimentaţia exclusivă la sân de
≈5

54
DEZVOLTAREA CREIERULUI
Explicaţii:
 AG cu lanţ lung (DHA, acidul
arahidonic), prezenţi doar în laptele de
mamă (se pot sintetiza din precursori,
nu și la prematuri)
 Oligozaharide, factori de creştere,
hormoni
55
SUPRAPONDEREA ŞI
OBEZITATEA

 Risc redus

 Activează mecanismele ce reglează

aportul energetic

56
INFECŢIA HIV
 HIV prezent în lapte (ca şi virusurile B şi
C, CMV)
 Încărcătura virală în lapte e > în caz de
infectare în ultima perioadă a sarcinii sau
lactaţie

 Contaminarea copilului:
 12-14% - în caz de preexistenţă a infecţiei
 29% - în caz de infectare în ultima perioadă
a sarcinii sau lactaţie

57
INFECŢIA HIV
 Riscul infecţiei HIV este maxim la copii
alimentați parțial la sân

Prevenirea infecției HIV la copil:


 Înlocuirea laptelui de mamă cu formule
(unde este posibil)

58
MORBIDITATE ŞI
MORTALITATE

 Efecte benefice

 Protecţie împotriva diverselor boli,


infecţii, reacţii alergice (G-I, respiratorii
inferioare, astm, ORL, ± urinare, DZ tip 1, ±
botulism)

59
MORBIDITATE ŞI
MORTALITATE

 Efecte protective împotriva infecţiilor


digestive şi diaree (componentele
bioactive)

60
MORBIDITATE ŞI
MORTALITATE
 Efecte protective împotriva astmului:
TGF-1β
 Protecţie împotriva unor boli cronice cu
patogenie imună: DZ1, boala celiacă,
neoplazii infantile (leucemii, limfoame)?, boli
inflamatorii intestinale?

61
PLAN
 Noţiuni introductive
 Glanda mamară şi reglarea secreţiei
lactate
 Compoziţia laptelui de mamă
 Particularităţi nutriţionale ale
femeii care alăptează
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
copilului
 Impactul alăptării asupra sănătăţii
femeii
62
IMPACTUL LACTAŢIEI
ASUPRA MAMEI
 ↑ tonusului uterin  ↓ hemoragiilor
postpartum

 ↓ incidenţa cancerului de sân (mai ales


premenopauză)

 ↓ incidenţa cancerului de ovar


 ↓ riscul fracturilor post-menopauză?

63
CANCERUL DE SÂN
 Alăptatul ↓ riscul cancerului de sân:
 24% (pre-menopauză)
 17% (post-menopauză)
 Alăptat >12 luni vs. 0-6 luni ↓ riscul
cancerului de sân cu 28%
 Riscul cancerului de sân ↓ cu 4,3% pt.
fiecare an de alăptat

64
CANCERUL DE SÂN
Mecanisme:
 Întârzierea ovulaţiei, cu scăderea expunerii
la hormoni sexuali

 Îndepărtarea estrogenilor prin lapte

 Modificări ale epiteliului mamar


 Producerea de TGF-1β, cu efect de stopare
a creşterii în cancerul de sân

65
CANCERUL OVARIAN
 Alăptatul versus non-alăptatul ↓ riscul
de cancer ovarian (aproape toate tipurile
histologice)
 Alăptatul >16 luni ↓ cu 10-60% riscul
diverselor tipuri histologice de cancer
ovarian

 Există şi date ce contrazic cele de mai sus

 Mecanism posibil: suprimarea ovulaţiei

66
FERTILITATEA
 Alăptatul → amenoree + infertilitate

 Rata sarcinilor prin alăptare exclusivă:


 1-2% în primele 6 luni
 6,5-7,5% în intervalul 6-12 luni

 Suplimentarea cu lapte artificial sau


diversificarea grăbeşte reinstalarea
fertilităţii
67