Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Ovidius din Constanța

Facultatea de Psihologie și Științele Educației


Specializare: Asistență Socială, an I

Serviciul de intervenții în situații de trafic,


migrație, repatrieri, exploatare și asistență
stradală

Profesor coordonator: Tușa Enache

Studenți: Gherghilescu Alexandra


Ionaș Denisa
Tiloiu Ana-Maria
Cuprins

Serviciul de intervenții în situații de trafic,


migrație, repatrieri, exploatare și asistență
stradală
Asistența Socială
Migrația
Traficul de ființe umane, arme și droguri
Protecția și repatrierea copiilor
Exploatarea
Asistența Stradală și obiectivele sale
Bibliografie
SERVICIUL DE INTERVENȚII ÎN SITUAȚII
DE TRAFIC, MIGRAȚIE, REPATRIERI,
EXPLOATARE ȘI ASISTENȚĂ STRADALĂ

Serviciul de intervenții în situații de trafic, migrație, repatrieri,


exploatare și asistență stradală este un serviciu ce face parte din
aparatul propriu al D.G.A.S.P.C Constanța și efectuează
intervenția de specialitate pentru soluționarea cazurilor de abuz,
neglijare și exploatare asupra minorilor și asigură protecția și
promovarea drepturilor copilului cu comportament delicvent și
deviant în conformitate cu legislația în vigoare. Instrumentează la
nivel judeţean cazurile minorilor care prezintă comportament
delincvent şi deviant şi implementează, în funcţie de caz, măsurile
de protecţie specială prevăzute de legislaţie ( D.G.A.S.P.C-
CT).Serviciul de interventii in situatii de trafic, migratie,
repatrieri, exploatare si asistență stradală are ca beneficiari:
familii cu copii în stradă, copiii care beneficiază de o măsură de
protecție specială, comunitatea locală din care fac parte copiii și
O.N.G-urile, reintegrarea copilului străzii în familia naturala sau
lărgita; organizarea unor informări periodice privind situația și
acțiunile întreprinse în favoarea copiilor străzii etc.
Asistența Socială
Asistenții sociali fac eforturi pentru a ordona și a crea
noi oportunități pentru oameni într-o lume din ce în ce
mai complexă. Profesia de asistent social implică
responsabilitatea de a promova o funcționalitate
umană optimă și de a modela o societate receptivă și
corectă. Pentru atingerea acestor obiective, asistenții
sociali trebuie să înțeleagă limpede cum stau lucrurile
și să aibă o imagine adecvată despre cum ar putea
evolua. Pentru a-și crea o viziune cât mai realistă,
practicienii din domeniul asistenței sociale își
formează explicațiile profesionale asupra
comportamentului uman, diversității culturale,
mediilor sociale și asupra schimbării.
Migrația
Una dintre problemele cu care asistenții
sociali se confruntă o reprezină
migrarea. Migrația este un proces
complex determinat de o serie de
factori de natură economică, socială sau
politică ce se regăsesc atât în țara de
origine, cât și în țara de destinație.
România este o țară de emigrare nu
numai sub aspectul migraţiei
temporare. Chiar și la volumul redus al
sosirilor și al plecărilor definitive,
raportul este în favoarea plecărilor.
Traficul de ființe umane,
arme și droguri
Traficul de droguri, de arme și nu în ultimul rând
traficul de ființe umane fac parte dintre cele
mai complexe și mai bine organizate activități
criminale. Acestea încalcă unele dintre cele mai
importante drepturi umane, printre care dreptul
la viață, dreptul la libertate și la securitate.
Reprezintă o temă de interes internațional
întrucât a crescut numărul victimelor traficului
de ființe umane în general și în mod special al
copiilor. Fenomenul traficului de ființe umane
s-a extins în sud-estul Europei, România
devenind astfel o țară de tranzit, dar și de
origine și de destinație pentru marile rețele de
trafic.
Protecția și repatrierea copiilor

Și această problematică reprezintă un interes recent ca


urmare a noilor preocupări în protecția copiilor la nivel
european. În România, o bună parte dintre acțiunile de
protecție socială a familiei vizează măsurile de protecție a
copilului, reglementate de Legea nr.272/2004 privind
promovarea și protecția drepturilor copilului. Aceste măsuri se
referă la: protecția specială a copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de ocrotirea părinților săi (plasamentul, plasamentul
în regim de urgență, supravegherea specializată, monitorizarea
aplicării măsurilor de protecție specială); protecția copiilor
refugiați și protecția copiilor în caz de conflict armat; protecția
copilului care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal;
protecția copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării și
a oricărei forme de violență protecția copilului împotriva
exploatării economice, a consumului de droguri, a abuzului
sau a neglijenței, protecția copilului cu părinți plecați la
muncă în străinătate, protecția copilului împotriva răpirii sau
oricăror forme de traficare și exploatare.
Exploatarea
Există mai multe categorii de copii aflați în situații
de risc în propria familie și în comunitate pentru care nu
există o acoperire corespunzătoare de servicii de
specialitate. Între aceștia se află copii care trăiesc în sărăcie
severă, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, copii cu
dizabilități, copii ce aparțin minorităților rrome, copii
infectați cu HIV/SIDA și utilizatori de droguri. Este dificil
de documentat care este nevoia reală de servicii de prevenire
a abuzului, neglijării sau abandonului copilului, având în
vedere că nu există sisteme de monitorizare care să permită
analiza riscului pentru copiii ce locuiesc în comunități, mai
ales rurale, împreună cu familiile lor. Un indicator important
în acest sens este numărul mare de cazuri de abuz,
exploatare sau neglijare a copilului.
Există prea puține servicii de prevenire și de protecție a
copiilor aflați în situații de risc în comunități sau familie.
Între mediul urban și mediul rural există o discrepanță
evidentă în ceea ce privește accesul la serviciile de protecție
a copilului. Această realitate este parțial justificată și de
tendința de a considera că numărul de copii din mediul rural
este mai mic decât cel al copiilor din mediul urban.
Asistența stradală

Asistența stradală se ocupă de nevoile


de urgentă ale copiilor și tinerilor aflați în
stradă. Aceste nevoi sunt legate de starea lor
de sănătate și de lipsa actelor de identitate.
Pe măsură ce relația copiilor și tinerilor din
stradă cu lucrătorii sociali a evoluat, aceștia
erau consiliați și motivați să-și schimbe
modul de viață din mediul stradal. Din
nevoia de a continua demersul de reintegrare
a tinerilor aflați în dificultate, au luat ființă
proiectele “Loc Temporar de Viață” si cel al
apartamentelor sociale, care au mers în
paralel cu Asistența stradală.
Obiectivele Asistenței Stradale

1.Identificarea persoanelor și a grupurilor de


persoane fără adăpost;
2.Stabilirea unei legături bazate pe încredere
cu acestea, în vederea evaluării nevoilor și
alegerii intervenției celei mai potrivite;
3.Rezolvarea principial probleme și a nevoilor
de urgență (consilierea, orientarea și
acompanierea în toate stadiile reintegrării
sociale);
4.Crearea și dezvoltarea unei rețele de sprijin
formate din actorii sociali (ONG-uri, instituții
public, angajatori etc.) cu rol în asistența
persoanelor fără adăpost.
Bibliografie
• 1. karla krogsrud Miley, Michael O’Melia, Brenda DuBois, Practica asistenței sociale, 2006
• 2. M. O’Melia, Skills for Protecting Children While Preserving Families, mai, 1995
• 3. Florin Lazăr, Profilul asistenților sociali din România, Editura de Vest, 2015
• 4. Doru Buzducea, Asistența socială a grupurilor de risc, Polirom, 2010
• 5. Dumitru Sandu, Lumile Sociale Ale Migrației Românești în Străinătate, Polirom, 2010
• 6. Doru Buzducea, Aspecte contemporane în asistența socială, Polirom, 2005
• 7. Legea nr.272/2004
• 8. George Neamțu, Enciclopedia Asistenței Sociale, Editura Polirom, 2016
• 9. MMFPS, Direcția Generală Protecția Copilului, Statistică abuz asupra copilului, martie,
2011
• 10.Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului- Constanța
Vă mulțumim pentru atenția
acordată!