Evolutia inflatiei in R Moldova

z 1.Evolutia Inflatiei
1.1 Tabel evolutia preturilor
1.2 Perioada I
1.3 Perioada II
1.4 Perioada III
1.5 Perioada IV
1.6 Perioada V
1.7 Tabel Inflatia

2.Cauzele inflatiei
z
Evolutia preturilor

Evoluţia
1600.00
preţurilor în Republica Moldova în perioada ianuarie 1994 - septembrie
2009
1400.00

1200.00

1000.00

800.00

600.00

400.00

200.00

0.00
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
z
Perioada I (1990-1993)
 Perioada slumflaţiei, caracterizată prin inflaţie înaltă (peste 100% anual) şi reducere substanţială a PIB-ului
real (de circa 40.0 la sută), şomaj sporit (de peste 10.0 la sută). Perioada dată este marcată de procesul de
deschidere a economiei moldoveneşti odată cu semnarea Decretului preşedintelui RM nr. 256 din 27
decembrie 1991 cu privire la liberalizarea preţurilor şi tarifelor şi protecţia pieţei interne, ceea ce a condus
pur şi simplu la un „boom” al preţurilor, vechiul sistem de preţuri creând mari distorsiuni în economie. Astfel
în fosta Uniune Sovietică inflaţia nu exista pentru că nu trebuia să existe, totul era pus pe seama deficitului,
preţurile fiind pur şi simplu îngheţate. Aceasta împreună cu întîrzierea reformei monetare şi emisiunea
monedei naţionale la 29 noiembrie 1993 (în 1992 autorităţile fiind mai mult preocupate de emisiunea
cupoanelor, în timp ce ţara pierdea, conform unor estimări circa 1mlrd de USD anual de pe seama inflaţiei) au
condus la rate enorrme ale inflaţiei şi anume de 1669,6% în 1992 şi 2705,7% în 1993. Cu toate că unii
economişti afirmă că economia perioadei date era caracterizată de hiperinflaţie, aceasta este totuşi o
exagerare, fiindcă urmărind evoluţia lunară a preţurilor în anul 1992 (Figura 1) vom constată că nu s-a
înregistrat o inflaţie lunară mai mare de 50% pe parcursul mai multor luni, ceea ce de fapt presupune
fenomenul hiperinflaţiei.
Creşterea lunară a preţurilor în 1992
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0 55.7 59.2
20.0 37.9 39.3 43.5
33.6
27.0 26.2 23.2 22.7
10.0 14.7 10.6
0.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fig.1
z
Perioada II (1994-1999)

 Perioada stagflaţiei concretizată prin inflaţie galopantă însoţită de recesiune

economică. Reducerea nivelului inflaţiei de la 23,7% în 1995 pînă la 11,2 % în
1997 a constituit, totuşi, o tendinţă pozitivă în direcţia stabilizării leului
moldovenesc. Însă rata anuală a inflaţiei de 18,3% care a fost înregistrată anul
1998 a dat peste cap politica fulminantă a Băncii Naţionale în această direcţie. În
acest context, merită să specificăm că scăderea periodică a nivelului inflaţiei a
fost precedată de anumite fluctuaţii dure, uneori chiar galopante precum ne-a
demonstrat practica anilor 1998-1999, unde nivelul ratei inflaţiei a variat între
18,3% în 1998 şi respectiv 43,3% în 1999. Acest declin a survenit în cea mai mare
parte ca urmare a crizei financiare din Rusia. Republica Moldova a fost captiva
acelor distorsiuni financiare de proporţii, dat fiind faptul că aproximativ 70% din
schimburile comerciale externe pe care le întreţinea îi revenea Federaţiei Ruse.
z
Perioada III (2000)

 Perioadă de dezinflaţie (de la 43.8 la sută la 18.4 la sută) şi începutul

stabilizării situaţiei macroeconomice în urma crizei financiare
regionale din anul 1998;
z
Perioada IV (2001-2002)

 Perioada dezinflaţiei rapide, manifestată printr-o micşorare a

preţurilor bunurilor şi serviciilor ce s-a încadrat în limitele de 4.4-6.3 la
sută. Nivelul ratei inflaţiei pe perioada anilor 2000-2002 a înregistrat
cele mai mici valori. Astfel în 2000 acesta a fost de 18,4%, în 2001 -
6,3%, iar în 2002 - de numai 4,4% fiind în acelaşi timp cel mai redus
nivel din spaţiul postsovietic.
z
Perioada V (2003-2009)

 Perioada inflaţiei deschise, caracterizată printr-o majorare anuală a

preţurilor la bunuri şi servicii între 10.0-15 la sută, cu excepţia anului
2003 cînd rata inflaţiei atinge 15,7%. În vara anului 2003 preţurile au
crescut spectaculos din cauza anticipărilor inflaţioniste înalte legate de
recolta proastă de cereale, contrazicînd tendinţa de descreştere din
anii normali. A fost anul cînd s-a manifestat aşa-numita "criză a pîinii".
Totodată creşterea preţurilor din acest an mai pot fi puse şi pe contul
majorării preţului la resursele energetic, dar mai ales la gazul natural,
pe pieţele internaţionale, de care e dependentă şi RM.
 z

Inflaţia în Republica Moldova

120.0

106.0
100.0

80.0
procente

60.0

43.7
40.0

23.7
20.0 18.3 18.4
15.1 15.7 14.1
11.2 12.5 13.1
10.0
6.3 7.3
4.4
0.0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
z
Cauzele inflatiei
 În Republica Moldova evoluţia preţurilor de consum este influenţată atît de factorii monetari care se află sub controlul direct al BNM, cît şi de factorii
nemonetari, cum ar fi preţurile administrative, veniturile populaţiei şi productivitatea muncii, anticipările inflaţioniste, măsurile de politică bugetară care nu sunt
supuse controlului direct al BNM, dar care exercită o influenţă semnificativă asupra cererii şi ofertei de bunuri şi servicii.

 Inflaţia în Republica Moldova demonstrează mai degrabă un pronunţat caracter sezonier, care se manifestă cu stabilitate mai ales în perioadele ianuarie-aprilie şi
august-octombrie al fiecărui an. Acesta este legat de dependenţa înaltă a economiei de sectorul agricol, de importul masiv, precum şi de pieţele emergente. În
alte perioade ale anului inflaţia este mai puţin previzibilă.

 Totodată, experţii care monitorizează evoluţia preţurilor în Republica Moldova nu au identificat pînă la moment o corelaţie semnificativă între evoluţiile lunare şi
trimestriale ale agregatelor monetare şi cea a inflaţiei. Aceasta ne face să credem că inflaţia în Moldova în general nu are un caracter monetar, fiind generată în
principal de factori nemonetari. Economiştii o mai numesc şi inflaţie importată.

 Aprecierea şi deprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA, monedei euro, etc. de asemenea are o influenţă semnificativă asupra evoluţiei preţurilor
mărfurilor şi serviciilor comercializate pe piaţa Republicii Moldova, datorită faptului că influenţează direct costurile importatorilor de bunuri şi servicii, iar
ponderea produselor importate (produse finite, semifabricate, resurse energetice etc.) constituie o parte importantă din consumul final.

 Agenţii economici şi populaţia decid asupra cheltuielilor pe care intenţionează să le efectueze pe baza aşteptărilor lor privind inflaţia. Astfel, aşteptîndu-se la o
rată a inflaţiei sporită, deci la creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor, agenţii economici şi populaţia tind să achiziţioneze şi să deţină cît mai multe active reale
(bunuri de consum durabile, stocuri de produse şi bunuri capitale), stimulînd astfel cheltuielile de consum şi investiţiile în bunuri reale, deci, cererea agregată şi,
respectiv volumul PIB.

 Alţi factori, de natură nemonetară, de influenţă asupra indicelui preţurilor de consum în perioada anilor 1994-2007 sunt: tarifele la energie electrică, preţurile la
combustibil, preţurile la gaz, nivelul salariilor nominale calculate, preţurile la serviciile de transport - care au afectat direct sau indirect costurile de producţie ale
agenţilor economici şi ulterior preţurile bunurilor şi serviciilor.

 Problema principală, legată de inflaţie, care apare este determinarea acelui nivel al inflaţiei care permite menţinerea unei rate stabile de creştere economică. În
conformitate cu estimările economiştilor contemporani o rată a inflaţiei sub 10.0 la sută pentru ţările cu economie în tranziţie nu exercită influenţe negative
asupra creşterii economice, ci poate manifesta chiar un efect puţin pozitiv.