Sunteți pe pagina 1din 15

Domniile

Fanariote
De Iftode Ana-Lorena
și Lupu Mate-David
Dimitrie Cantemir (Moldova) şi Ştefan Cantacuzino (Ţara Românească),
ultimii domni pământeni înainte de instaurarea regimului fanariot
Aspecte negative Aspecte pozitive
● domnul numit direct de sultan dintre
grecii din Fanar; ● schimbările de domni (aceiaşi)
● în Divan pătrund mulţi boieri greci;
sumele pentru cumpărarea domniei sunt dintr-o ţară în alta contribuie la
fabuloase; unire;
● cresc tributul, mukarerul, peşcheşurile, ● fac reforme pentru
apare geigeaua; modernizarea celor două ţări;
● cresc obligaţiile în muncă, în vite şi ● încurajează cultura;
cereale; ● uneori duc o politică externă,
● armata este practic desfiinţată
contrară intereselor Porţii.
(rămânând practic doar o gardă de
arnăuţi);
● lipsa dreptului la politică externă;
pierderi teritoriale (Banat, Bucovina,
Basarabia).
Mukarer Peşcheş Geigeaua
sumă anuală şi trienală, sumă de bani dată drept cadou dare în bani plătită de domni
plătită de domnii români de domnii români sultanului şi înalţilor demnitari otomani,
sultanului, pentru înalţilor demnitari turci, cu cu prilejul promovării
confirmarea domniei diferite prilejuri (onomastici, acestora în funcţii
căsătorii, sărbători islamice,
etc.)
Boieri în vremea
domniilor fanariote
Cei mai importanți domni ai acestei perioade

Constantin Grigore Ghica al


Mavrocordat III-lea

Nicolae Scarlat Callimachi


Mavrocordat
Alexandru Ipsilanti Ioan Caragea
Constantin
Mavrocordat, cel mai
de seamă
• Pe plan socialreformator
– desfiinţează şerbia
(legarea de glie), acordându-le libertate
fanariot:
personală ţăranilor şi deci dreptul de a se
muta de pe o moşie pe alta.
• Pe plan administrativ – funcţionarii sunt
plătitţi de stat, fără să mai poată să-şi
reţină singuri drepturile din încasările
realizate, iar la conducerea judeţelor
sunt puşi ispravnici, de asemenea, plătiţi.
• Pe plan fiscal – a desfiinţat puzderia de
dări (văcărit, cisla etc.) pe care le unifică
într-o singură taxă plătită în patru
sferturi (rate) anuale.
Alexandru Pravilniceasca condică (1780) –
Ipsilanti primul cod de legi din perioada
fanariotă
Grigore al III-lea
Ghica
Domn de două ori pe tronul
Moldovei şi o dată în Ţara
Românească, întemeietorul
manufacturii de postav de la
Chipereşti (Iaşi), s-a opus cedării
nordului Moldovei (Bucovina)
către austrieci, fapt pentru care a
plătit cu viaţa.
Sub fanarioţi se dezvoltă şi mişcarea naţională pentru emanciparea politică a
celor două ţări, unii domni încurajând acest lucru. Astfel, în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea şi la începutul celui următor, boierii munteni şi moldoveni
prezintă mai multe memorii cu prilejul tratativelor de pace întru ruşi, austrieci
şi turci.
Mulțumim
pentru atenția
acordată!
CREDITS: This presentation template was
created by Slidesgo, including icons by Flaticon
and infographics & images by Freepik.
Please keep this slide for attribution.