ETIOPATOGENIA

CARIEI DENTARE
Caria dentara

Definitie:
“proces distructiv cronic, care
evoluează fără fenomene inflamatorii
tipice, provocând necroza ţesuturilor
dure dentare şi în final, infectarea
pulpei.”
( Harndt )

Boala carioasa are o etiologie

multifactoriala.
 Un model ecologic simplificat, bazat pe triada
etiologică indispensabilă producerii procesului
carios a fost imaginat de Keyes

Terenul C placa
1.str. dentara A
2.lichid bucal R dentara
I
E

diagrama lui alimentatie

+ timp
Keyes Koenig1987
 I. Terenul favorabil
1.Calitatea smaltului dentar

Rezistenta smaltului: structura

influente exogene
endogene
Factori care pot perturba structura smaltului:
 alimentatia
 disendocrinii structura deficitara a
tesuturilor dentare dure
 factori genetici distrofii dentare
Gravitatea modificărilor depinde de:

 momentul apariţiei tulburărilor

 intensitate factorului perturbator

 durata de actiune
 cumularea factorilor
 nr. de etape de dezvoltare afectate
 Factori care pot actiona perturbator asupra
dezvoltarii tesuturilor dentare in diferitele
etape de dezvoltare

1. Perturbarea formării matricei organice:

a) carente vitaminice A
C
D

b) principii nutritive: proteine

acizi grasi esentiali
glucide

c) boli infecto-contagioase: rujeola – hipoplazia smaltului

sifilisul
 2. Perturbarea mineralizării matricei organice

a) carenţa în calciu si fosfor

Ca ==> scăderea ţesuturilor dentare
P ==> scade conţinutul mineral şi afectează structura dentinei

important raportul Ca/ P

normal : 2/1 1/3
raportului ==> acumularea carbonaţilor
in smalt
b) Fluorul

c) vitamina D

d) dereglari endocrine: insuficienta paratiroidiana

insuficienta tiroidiana
 3. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului

Matricea smaltuluimineralizarea - pina la 30%

in perioada preeruptiva continuarea mineralizarii

Important pentru o buna mineralizare:

a) administrarea de fluor
b) mentinerea raportului optim Ca / P

Factori endocrini pot influenta mineralizarea:

 nanismul hipofizar
 hormonii sexuali
După erupţia dentară :

dintele = membrană semipermeabilă schimb ionic

şi hidric între lichidul bucal şi pulpa dentară

posibilitatea substituirii unor ioni din

cristalele de HA

modifica rezistenta smaltului

permeabilitatea  vârsta
 2. Lichidul bucal

A)Proprietati fizice:

 Compozitie:

 Volum: 0,5-1,5 l zilnic

importanta cantitate mare autocuratarea dintilor

actiune de protectie

 Timpul de clearance:

 Vascozitatea salivei - gld. Parotida = 1,5

- gld. Submand.= 3,4
- gld.Sublinguala=13,4
B)Propietăţi chimice:
lichidul bucal este compus din: substanţe organice
anorganice
 substanţe anorganice:
Calciul salivar - regim alimentar
sub formă  ionizată - echilibrul dintre fosfatii de calciu din smalt si
lichidul bucal
 neionizată (fosfati , carbonati)

Fosfaţii salivari
Fluorul - fluorura de calciu - protectie anticarie
- fluorura de magneziu - perturba metabolismul florei bucale

substanţe organice: proteine

glucide
lipide
Sistemele tampon salivare

menţin pH-ul bucal la un nivel neutral sau uşor alcalin

protecţie anticarioasă

variază în funcţie de: perioada de activitate

repaos
tipul de alimentaţie
Sistemele tampon: bicarbonaţi
fosfaţi
proteine macromoleculare
capacitatea de tamponare depinde de:
 variaţiile pH-ului atins

 ritmul secreţiei salivare

 valoarea iniţială a pH-ului

 mişcarea lichidului bucal

Lichidul bucal

remineralizează smalţul cariat

precipitarea ionilor de calciu

fosfat

favorizat de F împiedecat de mucină

 C)Proprietăţi antimicrobiene
Factorii antimicrobieni acţionează prin:
 inhibarea metabolismului
aderenţei la ţesuturile dentare
 distrugerea microorganismelor

concentraţia- invers proportionala cu fluxul salivar

sunt reprezentaţi de:

 IgA, IgG ,IgM

 lizozim(aderenta, perete celular)

 peroxidaze : lactoperoxidaza prod de acid

 aglutinine: glicoproteine cu G moleculară mare

mucine
 Proteine salivare
 II.Flora microbiana - Placa
bacteriana
Definiţie:
este un sistem ecologic microbian -un agregat de
microorganisme unite între ele şi suprafaţa dintelui sau cu
alte structuri din cavitatea bucală,prin intermediul unei
matrici organice
biofilm

- 400 specii bacteriene distincte

- 1,7 x 1011 per g
 Placa bacteriană

Localizare:

placa supragingivală placa subgingivală

placa coronară placa marginală

Aspect clinic:
Placa supragingivală
detectare:
detectabila: prin colorare
cu ajutorul sondei dentare
vizual de culoare alb gălbuie

trebuie diferenţiată de materia albă

Placa subgingivală
detectabilă: prin colorare
cu ajutorul sondei

rata de formare şi localizare depinde de: regim alimentar

 igienă bucală
 salivă
 gradul de aliniere al d.
 Compozitia placii dentare
I. celule bacteriene =microorganisme
II.celule epiteliale III.leucocite
IV.macrofage.
COMPONENTA ORGANICA:
 Celulele –intr-o matrice extracelularaprodusi bacterieni si saliva.

 Matricea extracelulara contine:

 proteine

 polizaharide

 lipide.

 Componenti anorganici :
- calciu
- fosfati derivati primar din saliva.
Compoziţia plăcii dentare
I. celule bacteriene =microorganisme
1.Coci Gram pozitivi
 Streptococii- toate zonele cavitatii orale
-28% din flora placii, 29% a santului gingival,45% din cea a lim
si 46% din a salivei.
- S.mutans -S.sanguis- suprafete dentare
-S.salivarius - suprafete epiteliale
actionează prin: producere de acizi aciditatea pH <
polizaharizi extracelulari
intracelulari
 stafilococi dextran
levan
amilopectină
 - -
Cocci G+ Bacilles G+ Cocci G Bacilles G
Streptococcus Lactobacillus Veillonella Bacteroïdes
Mutans Casei Fusobacte
Rattus Salivarius rium
Sobrinus Plantarum
Cricetus Fermentum
Ferus Brevis
Salivarius Bacterionema
Mitior matruchotti
Anginosi Actinomyces
Sanguis Arachnia
Peptococcus Propioni
Peptostrepto bacterium
coccus Rothia
dentocariosa
D Raoult : Dictionar
de boli infectioase
Flora bacteriana a
placii dentare
este similara celei
salivare
dar proportia relativa de
germeni este diferita
[C] S. mutans :
saliva = 1%
placa = 60%
 Mecanismul de formare al plăcii bacteriene
La aproximativ 20 min.după periajul dinţilor formarea plăcii
dentare
primul strat: pelicula
asigură
Proteine vâscozitatea salivei
Glicoproteine

Anionice Cationice
(f.aderente) (neaderente)
stadiul I adsorbţia
glicoproteinelor pe ionii de Ca grupările fosfat
suprafaţa HA
substanţă amorfă sub formă de mici cupole
confluează acoperă întreaga suprafaţă
Pelicula câştigată
Stadiul II: colonizarea microbiană a peliculei
primele bacterii:
streptococii mutans un strat monocelular
sanguis aderare,ataşare,
implantare
bacilii -lactobacilii apar celelalte bacterii
între oorganisme
matricea intermicrobiană

materii organice materii anorganice

dextran
levan
Ca,P,Mg,K,Na
toxine microbiene
galactoză
 Aderenţa microbiană
Suprafaţa bacteriană înconjurată de o matrice

= glicocalix heteropolizaharizi
(dextran)
străbătut de
Pili sau fibrili

la capăt
adezină
subst. lipicioasa proteină fibrilară=AgI/II

recunoaşte terminaţiile glucidice din glicoproteinele

salivare ale peliculei castigate
1 Adeziunea iniţială =independentă de zaharoză
Stadiul III: Dezvoltarea plăcii dentare

-2 mecanisme:
a). Multiplicarea bacteriilor atașate anterior de
suprafața dintelui
b). Atașarea și multiplicarea unor noi specii bacteriene la
celulele bacteriene deja atașate → colonizatorii
secundari specii Gram negative Fusobacterium
nucleatum, Prevotella intermedia, and
Capnocytophaga → dețin abilitatea de a adera de
specii Gram-pozitive deja prezente în placa dentară
Placa de 1-3 zile
-Faza dependentă de zaharoză
Stadiul IV Colonizarea terțiară a plăcii
dentare

- Se produce la o săpămănă de la
debutul formării plăcii dentare
Porphyromonas gingivalis, Campylobacter
rectus, Eikenella corrodens, Actinobacillus
actinomycetemcomitans și spirochete orale
(Treponema)
- Adeziunea bacteriană duce la
apariția unor structuri specifice de
tipul ”știulete de porumb” sau ”perie”
- Apar asocieri metabolice complexe
bacterii adeziune initiala
adezine Pelicula
bacteriene
agregare Suprafata
receptori
interbacteriana
salivari smaltului

aderenta H+
dependenta
de zaharoza H+
glucan binding protein
dextran, mutan enzime extracelulare
 Formare si eliminarea de acizi dintr-o
placa bacteriana supusa unui adaos
de zaharoza (curba lui Stephan,
pH J Am Dent Assoc 1940)

10 20 30 40 minute
 Capacitatea patogenica a placii bacteriene
1. concentrarii unui numar mare de microorganisme pe
o suprafata mica

2. capacitatea microorganismelor de a metaboliza o

varietate mare de hidrocarbonati

3. scaderea constanta a ph-ului sub cel critic

4. posibilitatea acestor microorganisme de a produce

acizi si in lipsa hidrocarbonatelor din alimentatie

5. placa bacteriana este impermeabila sistemelor

tampon
 Streptococcus mutans
S.mutans - prima dată descoperit în leziunile carioase
în 1924.

 Necesită suprafeţe nedescuamative pentru colonizare

şi de aceea este găsit în mod primar în placă.

 Reprezintă  10% din bacteriile placii dentare la

indivizii cario-activi
 mai putin de 1% la indivizii cario-
indemni.
 Rezistă bine încercării de îndepărtare din cavitatea
orală de catre majoritatea mijloacelor de igienizare
 Rezistă la pH acid
 Transmiterea infecţiei cu S.mutans

1. La o vârstă tânără, numai odată cu erupţia dinţilor

şi este permanentă

2. În majoritatea cazurilor se pare că este vorba

despre un transfer matern.

3. Achiziţia de streptococ la adulti este mai dificil de

realizat şi de experimentat, având în vedere flora
relativ stabilă.
 Localizarea în cavitatea bucala

 La om, S.mutans este izolat cu o frecventa maxima din

fisurile si fosetele ocluzale, zonele aproximale si din
apropierea marginii gingivale.

 Caracteristicile anatomice ale

primilor dinti erupti favorizeaza
implantarea si colonizarea
S.mutans
 S. mutans cauzează caria dentară
 Produce cantități crescute Mutans
de acid lactic
streptococcus
 Toleranță la concentrații

crescute de zahăr și pH
• adezine (antigen I/II)
răspunzătoare de adeziunea
primară
• sintetiza GTFazei
glucani extracelulari din
zaharoză
•GBP acumularea de placă
Adezine GTF
•Mutacin : proteina atb- GBP
Bactericidă pentru alte
bacterii
Multe bacterii care colonizează dintele au capacitatea de a
sintetiza din carbohidrații proveniți din alimentație polizaharide
intra- și extracelulare datorită echipamentului lor enzimatic
(GTF)

Extracelulare
solubile (dextran, levan)
și
insolubile (mutan)
polimeri ai sucrozei
Rol: permit aderarea inițială
la placă datorită GBP
Intracelulare
= amilopectina
- Rezultă din degradarea
carbohidraților cu
greutate moleculară mică
(maltoză, glucoză)
Rol: servesc bacteriilor
drept rezervă energetică

Ambele pot fi metabolizate în acizi organici în lipsa

substratului din mediu
 glucoza
Peretele
bacterian
glicoliză
LDH
CH3-CO-COOH CH3- CHOH -COOH
ac. piruvic acid lactic
Fiziopatologia cariei dentare

Demineralizare Remineralizare
 Placa bogata in SM
zaharoza
Acid lactic ( alti acizi organici)

pH –nivel critic 4,5 - 5,5

Demineralizare
even.singular mai des

Remineralizare Leziune carioasa

 Mecanisme de protectie impotriva
celulelor bacteriene
Teren
Factori - specifici
- nespecifici
Factori nespecifici:
 lizozim
 lactoferina

 lactoperoxidaza

 glicoproteine cu greutate moleculara mare

=> produc aglutinarea celulelor bacteriene

Factori specifici
anticorpi IgA SIMC mucoasa bucala
IgG glande mucozale
limfonoduli
Ig serice = transudate din s. gingival(IgA, IgM, IgG )
lichidul santului gingival uda dintele

actioneaza asupra placii bacteriene

Ig pot fi incorporate in placa dentara

fagocitarea bacteriilor