Sunteți pe pagina 1din 10

Chișinău- centrul economic al

RSSM
Prospectul Păcii (în prezent bd. Dacia), 1980
Sub regimul sovietic Chișinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiți din alte republici unionale) și devine un important centru administrativ și industrial.
În Chișinău dupa 1950 începe crearea și dezvoltarea de diverse industrii. Industria chimică, inginerie mecanică, inginerie de prelucrare a metalelor se dezvoltă rapid.
Se construiesc „Elektrotopribor”, uzina „Electromașina”, Fabrica de Tractoare „Vierul”, „Vibropribor”, „Microconducta” și altele. RSSM produce mașini de spălat,
aparate electrice, pompe ermetice. Dezvoltă și industria agroalimentară: fabrica de vinuri și coniac, fabrica de șampanie, moara de făină, fabrica de conserve și plante
horticole. Au fost construite fabrica de tricotaj și încalțăminte.
Prospectul Lenin (în prezent bd. Ștefan cel Mare și Sfînt)
În anii ‘70 şi ‘80, RSS Moldovenească a primit investiţii
substanţiale din bugetul URSS pentru a dezvolta facilităţi
industriale şi ştiinţifice, precum şi pentru construcţia de locuinţe.
În 1971, Consiliul de Miniştri al URSS a adoptat o decizie
"Despre măsurile pentru dezvoltarea viitoare a oraşului
Chişinău", care alocau mai mult de un miliard ruble din bugetul
URSS, pentru invesţii, decizie care ulterior a adus spre
prosperitate şi a adus muncitori calificaţi din întreaga URSS . O
astfel de alocare a activelor URSS a fost parţial influenţată de
faptul că, Leonid Brejnev, conducătorul URSS între anii 1964 şi
1982, a fost Prim Secretar al Partidul Comunist în RSS
Moldovenească între 1950 şi 1952.
Clădirea centrului comercial
(actualmente C.C. Gemeni),
orașul Chișinău, anul 1949.
Celebrul arhitector Alexei Sciusev
în 1945-1947 întăreşte planul
general de reconstrucţie a
Chişinăului. În conformitate cu
acest plan a trebuit să fie modul de
a restabili case vechi şi de a
construi clădiri noi, construirea de
noi autostrăzi, spații verzi, pieţe,
parcuri, să se construiască clădiri
publice şi administrative. Ștefan cel
Mare - a fost şi a rămas strada
principală a capitalei - doar în
vremuri diferite ia fost schimbat
numele. Botanica, Buiucani
Rîşcani, Ciocana - aceste noi zone
de locuit, au început să se dezvolte.
După război, a fost aşezat frumos
Prospectul Tineretului, astăzi
Renasterii.
La sfârşitul anilor 1950, la Chişinău se dezvoltă ramuri tinere în industrie cum
ar fi construcţiia maşinilor și pieselor. Industriile de prelucrare, şi industriia
uşoară se dezvoltă rapid şi productiv. Se dă în exploatare întrprinderele
vinicole şi combinatul de tutun.
1960 este înfiinţat teatrul
"Luceafărul", iar în 1965 a
deschis larg uşile cinematograful
"Moscova".

În 1966, pentru "realizările în


construirea comunismului", şi în
legătură cu a 500-a aniversare
Chişinău a fost decorat cu
Ordinul Lenin.
Concluzie
În ciuda pierderilor umane și
materiale, Chișinăul a reușit să aibă
parte de o dezvoltare economică
datorită industrializării.