Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mortalitatea infantilă
Migrația
MORTALITATEA
INFANTILĂ
Mortalitatea infantilă – definiție
Abordări posibile
Transversală (de moment)
Longitudinală
Analiza mortalității infantile
Rata de mortalitate
Rata de mortalitate infantilă pe cauze
infantilă pe medii
Mortinalitatea
RM perinatală
Rata de mortalitate infantilă
d1
A-1 A A+1
EXEMPLU
1965 1966 1967
N. vii 278362 273678 527764
1966 =‰
1967 =‰
1966
1967
Situații posibile
Când scade nr. de născuți vii în anul A în raport cu anul anterior
A-1, RMI calculată pentru anul A supreaestimează intensitatea
fenomenului. Generația de născuți vii ai anului A-1 fiind mare, nr de
decese 0-1 an posibil să se producă în anul A este mare. Mortalitatea
în anul A va fi mai mare și aceasta în special pe seama generației de
născuți vii ai anului precedent.
Situație concretă în România în anul 1990, când nr. de născuți a
scăzut datorită liberalizării avortului
Începănd cu anul 1900, RMI a scăzut semnificativ, După 1990: mortalitatea infantilă scade.
dar comparativ cu alte țări europene ea a fost foarte 1999 - sub 20‰
mare pe tot parcursul secolului.
2002 – 17,3‰
1938 - 179‰
2004 – 18,4‰ (probabil prin îmbunătățirea
1960 - 75‰ metodologiei de raportare)
1970 – 49,8‰
1980 – 29,3‰
Chiar în aceste condiții, țara noastră rămâne în
1984 – 23,4‰ statisticile anilor 2002, 2003 și 2004 pe ultimul loc între
țările membre și țările candidate la U.E.
1990 – 26,9‰ cu valori extreme între 15,9‰ și 46,5‰,
la nivelul județelor 2005 - 15‰
2006 - 14‰
Caracteristici ale mortalității infantile în România
100.000=13,1
Mortalitatea la băieți este mai mare decât la fete la toate vârstele acestei grupe.
În mediul rural, mortalitatea este mai mare la toate vârstele acestei grupe.
Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele (32%), urmate de bolile aparatului
respirator (24,1%)
Aproximativ 45% din decese s-au petrecut în unotăți sanitare, 40% la domiciliu și în unitâți ale
DJPDC, 15% în ”alte locuri”.
O treime din mamele cărora le-a decedat copilul la domiciliu sunt fie analfabete, fie cu mai
puțin de 8 clase. Dintre ele 7,8% nu aveau ocupație.
Decesele la domiciliu ale copiilor sub 5 ani
Decesele din primele 24h de la internarea în spital
Semnifică
Nivelul scăzut de educație a mamei este factorul cel mai des invocat în
contextul de producere a deceselor la domiciliu, indiferent de vârsta sau de
diagnosticul de deces al copilului.
100.000 = +0,7
Migrația masivă (în special externă), dar și cea internă din zonele
mai puțin dezvoltate (mediul rural, orașele mici, etc.) a produs
dezechilibre și chiar depopulări în profil teritorial, atunci când nu a
fost compensată de natalitate.
Două perioade:
se va diminua migrația ilegală sau necontrolată, în favoarea celei legale care asigură:
o mai mare siguranță a câștigurilor
un nivel mai ridicat al acestora
un anume grad de protecție socială.
Imigrația - previziuni
3 factori vor contribui la apariția unei crize a ofertei de forță de muncă în România și la creșterea
atractivității acesteia pentru străini:
Volumul populației în vârstă de muncă va scădea ca urmare a scăderii natalității, instalată după 1990.
Creșterea ponderii tinerilor care sunt cuprinși în învățământul superior în rândul unei generații va întârzia
și mai mult intrarea unora pe piața muncii.
Deschiderea pieței muncii din Europa va continua să reducă numărul de persoane active, în special de
tineri.
Creșterea economică dar și creșterea salariilor, datorată tendinței de aliniere treptată după 2007 la
prețurile și salariile UE, vor face piața muncii din România mai atractivă pentru fostele țări sovietice sau
pentru țările sărace.
Dacă până acum principala componentă evidențiată statistic a imigrației a constituit-o repatrierea,
este de așteptat ca această caracteristică să fie preluată de un alt tip de imigrație (azilanți,
refugiați, migrație ilegală)