DINAMICA POPULAȚIEI

Mortalitatea infantilă
Migrația
MORTALITATEA
INFANTILĂ
Mortalitatea infantilă – definiție

 Fenomenul demografic al deceselor 0-1 an

înregistrate în populația de născuți vii, într-o
perioadă de timp și într-un teritoriu

 Indicator specific de măsurare și descriere a stării de sănătate a copiilor

 Indice sintetic al stării de sănătate al unei populații
 Indicator cheie al stării economico-sociale și de mediu al unei comunități
umane
Documente purtătoare de informații

 Certificatele medicale constatatoare ale

decesului
 Fișele decesului 0-1 an

 Unitatea statistică de observare

decesul 0-1 an
Sursa datelor

 Statistica demografică curentă (prelucrarea informațiilor din

certificatele medicale constatatoare ale morții și certificate
constatatoare ale nașterii)
 Statistica sanitară curentă (prelucrarea informațiilor din fișele
deceselor 0-1 an)
 Anchete medico-sociale special elaborate

Abordări posibile
 Transversală (de moment)
 Longitudinală
Analiza mortalității infantile

 pe județe și pe grupuri de județe

 pe medii
 pe sexe
 pe sub-grupuri de vârstă (mortalitatea neonatală și mortalitatea
postneonatală)
 după principalele cauze de deces
 după locul de producere al deceselor (maternitate, spital, domiciliu,
alte locuri)
 Indicatori
 Rata de mortalitate Rata de mortalitate
    
 
 Ratele de mortalitate infantilă în funcție de vârsta la
deces
infantilă infantilă pe sexe

 Rata de mortalitate
 Rata de mortalitate infantilă pe cauze
infantilă pe medii
Mortinalitatea

RM perinatală
Rata de mortalitate infantilă

 Avantaj: simplitatea calculului

 Dezavantaj: nu evaluează corect fenomenul de mortalitate infantilă
în situația unei variații mari a numărului de născuți vii de la un an la
altul

Pentru evaluarea corectă a fenomenului:

 analiza datelor se face după prezentarea acestora într-un grafic Lexis
 se folosesc rate corectate de mortalitate infantilă
 Abordarea longitudinală – Grafic Lexis

   – decedații 0-1 an din A proveniți din

d1
generația de născuți vii ai anului A

 d2 - decedații 0-1 an din A proveniți din

d2
generația de născuți vii ai anului A-1

d1  - născuții vii din anul A

  Anul: A-1 A A+1

 an din anul A = d1+d2 – provin din 2
generații diferite
    Rata de mortalitate infantilă
corectată în funcție de generația
de născuți vii din care provin
decedații
d2

d1

  A-1 A A+1
EXEMPLU
 1965 1966 1967
N. vii 278362 273678 527764

Ratele de mortalitate infantilă calculate după introducerea datelor într-un

grafic Lexis au fost: pentru anul 1967 de 46.59‰ și pentru 1966 46,59‰.

Calculați ratele corectate ale mortalității în cei doi ani, în funcție de

generația de născuți vii din care provin decedații. Comentați rezultatele
  
calculate în grafic Lexis

1966 =‰

1967 =‰

Rata de mortalitate corectată în funcție de generația de născuți vii din care

provin decedații

1966

1967
Situații posibile
 Când scade nr. de născuți vii în anul A în raport cu anul anterior
A-1, RMI calculată pentru anul A supreaestimează intensitatea
fenomenului. Generația de născuți vii ai anului A-1 fiind mare, nr de
decese 0-1 an posibil să se producă în anul A este mare. Mortalitatea
în anul A va fi mai mare și aceasta în special pe seama generației de
născuți vii ai anului precedent.
Situație concretă în România în anul 1990, când nr. de născuți a
scăzut datorită liberalizării avortului

 Când nr. de născuți crește în anul A față de A-1, rata de

mortalitate infantilă pentru anul A va fi mai mică
Ex. România 1967 în raport cu 1966
 Factori de risc ai mortalității infantile
 Factori exogeni:
 Factori endogeni care țin de mamă:
 Intoxicații
 Vârsta (<19 ani, >35 ani)  Accidente
 Paritate  Factori de mediu
 Avorturi în antecedente
 Patologie generală și obstetricală  Factori care țin de familie:
 Accidente în timpul nașterii  Starea civilă a mamei
 Intervenții obstetricale  Familie dezorganizată
 Nivel scăzut de intrucție
 Venitul familiei
 Factori endogeni care țin de copii:
 Alcoolismul
 G mică la naștere  Familii cu domiciliul instabil
 Sexul masculin
 Rangul nou-născutului  Factori demografici:
 Vârsta (trim. I)  Variații în evoluția natalității și fecundității
 Handicapuri biologice (malnutriție, rahitism)  Planificare familială

 Factori economico-sociali și politici

Mortalitatea infantilă este influențată de
calitatea serviciilor medicale și sociale:
 Subfinanțarea sistemului sanitar – utilizarea ineficientă a resurselor;

 Accesul scăzut la servicii de sănătate și sociale de calitate (grupurile vulnerabile, servicii

ineficiente de protecție a mamei și copilului)

 Servicii de promovare a sănătății și educație în domeniul sănătății deficitare

 Colaborare intersectorială inadecvată

 Calitate inadecvată a infrastructurii serviciilor de sănătate (clădiri și echipamente)

 Calitate redusă a sistemului medical de urgență

Evoluția mortalității infantile în România, în sec. XX

RMI=200‰ începutSec. XX RMI= 18,6‰

sfârșit

Începănd cu anul 1900, RMI a scăzut semnificativ, După 1990: mortalitatea infantilă scade.
dar comparativ cu alte țări europene ea a fost foarte  1999 - sub 20‰
mare pe tot parcursul secolului.
 2002 – 17,3‰
 1938 - 179‰
 2004 – 18,4‰ (probabil prin îmbunătățirea
 1960 - 75‰ metodologiei de raportare)
 1970 – 49,8‰
 1980 – 29,3‰
Chiar în aceste condiții, țara noastră rămâne în
 1984 – 23,4‰ statisticile anilor 2002, 2003 și 2004 pe ultimul loc între
țările membre și țările candidate la U.E.
 1990 – 26,9‰ cu valori extreme între 15,9‰ și 46,5‰,
la nivelul județelor  2005 - 15‰
 2006 - 14‰
Caracteristici ale mortalității infantile în România

 Mai mare în mediul rural (2002 - 19,8‰ față de 14,5‰)

 Variații mari între județe:
 2002:
• Constanța 25,6‰, Vaslui 23,2‰, Călărași 23,1‰
• Municipiul București 9,3‰, Brăila 10,8‰ și Vâlcea 11,4‰
 Se înregistrează o supramortalitate masculină
 Mortalitatea postneonatală crescută (1/2 dintre decesele infantile se înregistrează după
L 1)
 Principalele cauze de deces infantil: bolile respiratorii (2002: 31,3%), cauze perinatale,
malformații congenitale, boli infecto-parazitare, bolile digestive, accidentele.
 Rată foarte mare a deceselor în rândul copiilor cu greutate mică la naștere (2002: 82,4%)
 Pondere mare a deceselor la domiciliu (25,3%,) și a celor petrecute în primele 24 de ore
de la internare în spitale
 Mortalitatea maternă – numărul de decese
determinate de complicații ale sarcinii, nașterii și lehuziei
înregistrate în cursul unui an, care revin la 100.000 de
născuți vii din anul respectiv.

 Rata mortalitate maternă se determină ca număr

de decese materne la 100.000 femei de vârstă fertilă
EXEMPLE

  

100.000=13,1

Au fost 13 decese materne la 100.000 de născuți vii în Rusia în 1994

...
În 2005, în România, mortalitatea maternă a înregistrat o scădere
față de 2004 (17 decese materne la 100.000 născuți-vii în 2005 față de
24 decese materne la 100.000 născuți vii în 2004)
Mortalitatea 1-4 ani

 Numită mortalitatea ”primei copilării”

 Reprezintă decesele din perioada 1-4 ani (de la 365 de

zile – la 4 ani 11 luni și 29 de zile) raportate la 1000 de
locuitori de aceeași vârstă și același teritoriu.

 Analizată după aceeași variabile ca la mortalitatea

infantilă
 Sinteză a analizelor pe 2002-2003
 Menținerea mortalității primei copilării la un nivel ridicat față de țările U.E.

 Cea mai mare mortalitate în această grupă se înregistrează la vârsta de un an.

 Mortalitatea la băieți este mai mare decât la fete la toate vârstele acestei grupe.

 În mediul rural, mortalitatea este mai mare la toate vârstele acestei grupe.

 Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele (32%), urmate de bolile aparatului
respirator (24,1%)

 Aproximativ 45% din decese s-au petrecut în unotăți sanitare, 40% la domiciliu și în unitâți ale
DJPDC, 15% în ”alte locuri”.

 O treime din mamele cărora le-a decedat copilul la domiciliu sunt fie analfabete, fie cu mai
puțin de 8 clase. Dintre ele 7,8% nu aveau ocupație.
Decesele la domiciliu ale copiilor sub 5 ani
Decesele din primele 24h de la internarea în spital

Semnifică

• accesul limitat la serviciile de sănătate

• calitatea slabă sau ineficiența serviciilor de îngrijiri primare

• lacune legislative sau procedurale

• lipsa abilităților parentale sau neglijarea sănătății și vieții copilului de către

părinți
Decesele la domiciliu
- concluzii desprinse din analizele statistice din 2002 -

 Nivelul scăzut de educație a mamei este factorul cel mai des invocat în
contextul de producere a deceselor la domiciliu, indiferent de vârsta sau de
diagnosticul de deces al copilului.

 Serviciile medicale sunt sub-utilizate, în contextul în care bolile

respiratorii constituie principala cauză de deces la domiciliu a copiior sub un
an (66,7%)

 Foarte multe decese survin prin accidentarea imediat mortală a copiilor

din grupa 1-4 ani.
Cauze ale decesului sub 5 ani

 nivel scăzut de școlarizare a mamei

 sărăcia
 marginalizarea geografică a comunităților și a familiilor în cadrul
comunităților
 lipsa de acces la servicii medicale de bază
 lipsa de informare profesională a medicilor
 reglementări contradictorii în sistemul sanitar
 lipsa de informare a părinților cu privire la serviciile de care pot beneficia
 lipsa abilităților parentale
MIGRAȚIA
Migrația netă (sold migratoriu)

 Este efectul net al imigrației și emigrației asupra

populației unei regiuni (de creștere sau descreștere).

 Reprezintă diferența dintre numărul de imigranți și

cel al emigranților unei regiuni
 Rata netă de migrație

   Arată efectul net al imigrației și emigrației asupra populației unei regiuni,
exprimat ca o creștere sau o descreștere a populației care revine la 1.000 de
locuitori ai regiunii respective într-un an.

100.000 = +0,7

În 1996, populația Suediei a avut o creștere netă de 0,7 persoane la 1.000 de

locuitori datorită migrației.
...
România a avut o migrație netă de -0,9 la 1.000 de locuitori în 1996 (soldul
migratoriu a fost negativ, România pierzând 0,9 persoane la 1,000 de locuitori)
 Probleme legate de migrație

 Capacitatea redusă a economiei și societății de a genera

oportunități de muncă și o remunerare adecvată încurajează exodul
de forță de muncă calificată și înalt calificată.

 Migrația masivă (în special externă), dar și cea internă din zonele
mai puțin dezvoltate (mediul rural, orașele mici, etc.) a produs
dezechilibre și chiar depopulări în profil teritorial, atunci când nu a
fost compensată de natalitate.

 Fenomenul migrației externe în întreaga sa complexitate, nu

este exact cunatificat.
 Migrația externă
 s-a făcut de la o emigrare pe criterii etnice, cu ”focare” de concentrare, atât
a surselor de plecare cât și a destinațiilor, la o migrație diversificată motivațional
și mult mai disipată în teritoriu, cu schimbarea preferinței destinațiilor

Două perioade:

• 1990-1992 – etapa etnicității și apartenenței religioase

• După 1993 – etapa preponderenței migrației românilor

 Se trece de la o emigrație preponderent permanentă, la o emigrație cu caracter
temporar
 A crescut numărul emigranților ilegal, în defavoarea celor care emigrează legal
 Începând cu 1998 etnicii românireprezintă mai mult de 90% din emigranți
 Caracteristici ale emigranților

 Pe sexe: mai multe femei emigrante legal decât bărbați

 Pe grupe de vârstă: tendința mai mare de plecare a persoanelor cu vârstă de muncă
(cu cele mai mari oportunități de realizare profesională)
 După 2000 au migrat în special cei din grupele de vârstă cele mai productive (26-39 ani)
 În ultimii ani, ”vânarea creierelor” a făcut ca ponderea populației din grupele de vârstă
16-24 ani să crească ușor.
 Absolvenții învățământului supenor reprezintă cca. 10-12% din totalul persoanelor
emigrate legal.
 După profesii:
 ingineri și arhitecți (de la 8-9% în 1995-1996 la cca 12-14% în 2002 - 2004)
 profesori și economiști (3-5%)
 tehnicieni, medici, farmaciști (3-4%).
 Migrația - instrument de reglare a
dezechilibrelor de pe piețele muncii
 Migrația pentru muncă
 cea mai dinamică formă de circulație a populației potențial active.
 are caracter temporar.

 Categorii de forță de muncă care migrează legal:

 forță de muncă de înaltă calificare, din categoria de vârstă 25- 40 ani, cu competențe în
domenii de vârf ale științei și tehnologiei și în unele domenii precum învățământul și
sănătatea;
 forță de muncă cu un nivel mediu de calificare, cu specializări care acoperă domeniile:
construcții (Germania, Israel), sănătate (Italia, SUÂ, Canada, Elveția), hotelier,
alimentație publică (în special piața occidentală);
 forță de muncă necalificată sau semicalificată în activități din agricultură, salubntate,
construcții (Spania, Portugalia, Grecia).
 Avantaje ale emigrației pentru muncă
(economice, sociale și culturale)
 Eliberarea unor locuri de muncă
 Scăderea șomajului (6-7% față de 10%, 18 % în Bulgaria, respectiv Polonia)
 Banii intrați în țară de la cei plecați
 au constituit sursă de venit pentru câteva milioane de români
 au ameliorat standardul de viață a acestora
 au dus la explozia construcției de locuințe și a vânzărilor de echipamente și bunuri
destinate dotării acestora
 au stimulat consumul
 Trăind în țări cu grad de civilizație ridicat acești oameni văd și învață,
observă spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea, curățenia,
atitudinea față de munca, văd capitalismul autentic (câștig imens pentru țară).
 Dezavantaje demografice ale migrație
pentru muncă
 Majoritatea sunt persoane tinere

 Întârzirea căsătoriilor și implicit a aducerii pe iume a copiilor

 O parte dintre cei plecați nu doresc să se mai întoarcă acasă

 11% dintre românii de 18-59 ani ar dori să plece la lucru în străinătate

 Moldova este principalul bazin de miganți pentru muncă, ca rată a emigrării

temporare după 2001 (în special din mediul rural) - este singura regiune care și-
a menținut o creștere naturală a populației și după 1989
 Tendințe ale migrației din România
- următoarele 2 decenii -
 creșterea fluxurilor de forță de muncă către spațiul U.E., cu reorientarea direcțiilor
preponderente.

 Țările de destinație: vestul și sudul U.E.

 o migrație preponderent temporară, pentru muncă (deși perioadele vor crește),

comparativ cu cea permanentă;

 se va diminua migrația ilegală sau necontrolată, în favoarea celei legale care asigură:
 o mai mare siguranță a câștigurilor
 un nivel mai ridicat al acestora
 un anume grad de protecție socială.
 Imigrația - previziuni
 3 factori vor contribui la apariția unei crize a ofertei de forță de muncă în România și la creșterea
atractivității acesteia pentru străini:
 Volumul populației în vârstă de muncă va scădea ca urmare a scăderii natalității, instalată după 1990.
Creșterea ponderii tinerilor care sunt cuprinși în învățământul superior în rândul unei generații va întârzia
și mai mult intrarea unora pe piața muncii.
 Deschiderea pieței muncii din Europa va continua să reducă numărul de persoane active, în special de
tineri.
 Creșterea economică dar și creșterea salariilor, datorată tendinței de aliniere treptată după 2007 la
prețurile și salariile UE, vor face piața muncii din România mai atractivă pentru fostele țări sovietice sau
pentru țările sărace.

 Va exista interes mai mare pentru populații compatibile cultural va fi primordial.

 Acest fenomen a fost parțal dedanșat prin utilizarea în tot mai mare măsură a unor lucrători originari din
Republica Moldova.

 Dacă până acum principala componentă evidențiată statistic a imigrației a constituit-o repatrierea,
este de așteptat ca această caracteristică să fie preluată de un alt tip de imigrație (azilanți,
refugiați, migrație ilegală)