DEMOGRAFIE

ASPECTE GENERALE
STATISTICA POPULAȚIEI
 DEMOGRAFIE - DEFINIȚIE

 știința care studiază populațiile umane și legile de

dezvoltare ale acestora.
 DEMOGRAFIA MEDICALĂ - IMPORTANȚĂ

 Sănătatea publică → studiul stării de sănătate a populației;

 St. de sănătate → influențată de factori multipli (structura populației pe grupe de vârstă, pe
sexe, pe ocupații)
 Indicatorii utilizați au la numitor populația sub diferite aspecte (pop. de sex masculin sau
feminin, pop. ocupată, etc );
 Acțiunile de intervenție pentru îmbunătățirea stării de sănătate au În vedere caracteristicile
populației;
 Sursa primară de informații pentru principalele evenimente demografice (nașterea, decesul)
este medicul.
 TEORIA TRANZIȚIEI DEMOGRAFICE
 1904, Frank Notenstein
 3 etape în evoluția a fenomenelor demografice

I. N↑;M↑ Stare de echilibru

II. M↓; N↑ Creșterea pop.

III. M ct; Stare de echilibru

N↓
Tranziția demografică
Finlanda - țară care a trecut prin toate cele 3 stadii ale tranziției demografie
Rata de natalitate și mortalitate ridicate - creștere zero sau deloc
(Finlanda între 1785-1 790)
Rata de natalitate: 38 la 1.000 de locuitori
Stadiul I Rata de mortalitate: 32 la 1.000 de locuitori
Rata de creștere naturală 0,6%

Rate de natalitate ridicate și rate de mortalitate în scădere - creștere ridicată

(Finlanda între 1825-1830)
Rata de natalitate: 38 la 1.000 de locuitori
Stadiul II Rata de mortalitate: 24 la 1.000 de locuitori
Rata de creștere naturală 1.4%

Rata de natalitate în scădere și rate de mortalitate relativ scăzute - creștete înecată

(Finlanda între 1910-1915)
Rata de natalitate: 29 la 1.000 de locuitori
Stadiul III Rata de mortalitate: 17 la 1.000 de locuitori
Rata de creștere naturală 1,2%

Rate scăzute de natalitate și mortalitate - creștere foarte scăzută

(Finlanda în 1996)
Stare de Rata de natalitate: 12 la 1.000 de locuitori
echilibru Rata de mortalitate: 10 la 1.000 de locuitori
Rata de creștere naturală 0,2%
 EVENIMENT / FENOMEN

Evenimentul demografic Fenomenul demografic intensitatea

Cazul individual purtător de informație apariției evenimentelor demografice într-o
demografică populație și într-o penoadă de timp

născutul viu Natalitate

născutul mort Mortinalitate
decesul Mortalitatea
căsătoria Nupțialitatea
divorțul etc. Divorțialitatea
Măsurare: rate
 RATA

 Frecvența evenimentelor demografice care au loc în cadrul unei populații într-o perioadă
de timp specificată (de obicei un an) raportată la populația expusă la „riscul" de a trece prin
acele evenimente în aceeași perioadă de timp.

Ex. În 2005, în România au fost 10,2 născuți-vii la 1000 de locuitori

Clasificare;
Brute
Specifice
 RATA VS. RAPORT/PROPORȚIE
Raport
 Relația dintre o subgrupă de populație și populata totală sau altă subgrupă de poputație
 se calcuetază prin împărțirea a două numere și se exprimă în procente, promile etc.
 Ex in Româna in anul 2005 raportul de masculinitate a fost de 95 băroați la 100 de temei
Proporția
 Relația în care se află o subgrupă de populație față de populația totală ca parte a acesteia; o
subgrupă de populație împărțită la populația totată exprimată, de obicei, procentual
 Ex La 1 ianuarie 2005 în Romârsa proporția populației din mediul urban era de 55.2% dn
populația totală
 RATE BRUTE
•   Avantaje
 ușor ae calculat
 au largă utilizare pe plan internațional
 se găsesc in toate anuarele OMS și breviarele statistice
Dezavantaje
 nivelul fenomenelor pe care le măsoară nu ține cont de diferențele structurale ale populației
respective
 nu pot fi interpretate corect
 nu pot fi comparate direct între ele
 RATE SPECIFICE
•   Avantaje:
 au aplicabilitate pe subgrupe de populație omogenă
 sunt mult utilizate în studiile epidemiologice
 permit compararea subgrupelor din același tip

Dezavantaje:
 se pierde din vedere “întregul”, totalitatea populației
 RATE STANDARDIZATE

Avantaje:

 înlătură influența unei anumite caracteristici a populației (sex, grupa de vârstă, etc.) asupra nivelului
indicatorului
 asigură efectuarea celor mai corecte comparații între populații diferite

Dezavantaje:

 sunt indicatori calculați, artificiali, fictivi: pot fi folosiți doar pentru comparare.
 PUBLICAȚII CARE CONȚIN INFORMAȚII
DEMOGRAFICE

 Anuarele demografice ale ONU

 Anuarele OMS
 Publicațiile UNESCO,OECD, Banca Mondială
 Publicațiile de specialitate: Population studies (SUA), Population (Franța).
 Anuarul revistelor de demografie
 PUBLICAȚII DIN ROMÂNIA

Publicații ale INS Publicații ale MSP

 Anuarele Statistice ale României  Anuarele de statistică sanitară

 Anuarele demografice
 Rezultatele recensămintelor  Analizele mortalității infantile, avorturilor,
 Buletinele informative mortalității materne

 Rezultatele unor anchete demografice

 Ancheta asupra sănătății reproducerii populației
 DOCUMENTE PURTĂTOARE DE
INFORMAȚII
Medicale Actele de stare civilă Buletine statistice demografice

Certificatul medical constatator al

Certificatul de naștere B.S de naștere - născuți vii
născutului viu

Certificatul medical constatator al

Certificatul de deces B.S de naștere - născuți morți
născutului mort

Certificatul medical constatator al

Certificatul de căsătorie B.S de deces
decesului
  Certificatul de divorț B.S de căsătorie

    B.S de divorț

    B.S pt. schimbarea domiciliului

 COMPONENTELE DEMOGRAFIEI

Statistica populației Dinamica (mișcarea populației):

 numărul • Naturală = reproducerea

 structura • Mecanică = mișcarea generală de factori
 distribuția teritorială a populației economici, sociali, politici
• Mobilitatea socio profesională
• Migrație
REPERE ALE STATICII POPULAȚIEI
 I. NUMĂRUL POPULAȚIEI...
•= mărimea
  absolută a unei populații •  

Nr. înregistrat = populația la începutul perioadei

• Recensământ – înregistrarea globală
transversală a populației la un moment dat.
• ROM (2002): 21.680.974
Nr. calculat/estimat
unde:
N = numărul născuților vii în intervalul (1,2)
D = numărul deceselor în intervalul (1,2)
I = numărul imigranților în intervalul (1,2)
E = numărul emigranților în intervalul (1,2)
= populația la sfârșitul perioadei
 SURSE DATE PENTRU CALCULAREA
NUMĂRULUI POPULAȚIEI

 Oficiile de stare civilă.

 Biroul de evidență a populației (Poliție).

 Anchete demografice → aprofundează elemente de structură și dinamică a populației.

 REPARTIȚIA TERITORIALĂ A POPULAȚIEI
•Ponderea
  populației cu domiciliul stabil în U/R

%U =

Populația urbană – 52,7%

Populația rurală – 47,3%

Distribuția populației în funcție de tipul și mărimea localităților

2001:
265 municipii și orașe
 c.m.m 10.000-20.000 locuitori
2686 comune:
 c.m.m 1000-3000 locuitori

Indici de densitate
 DENSITATEA POPULAȚIEI
• Măsoară
  gradul de împrăștiere a populației într-o arie teritorială dată

D = P/S

ROM: 95,0/Km
189,5/ Km Ilfov
175,8/ Km PH
30,4/ Km TL

Indici de arealitate = S/P

Indice de densitate fiziologică = P/suprafața cultivabilă
Indice de densitate agricolă = P în agricultură/supraf. cultivabilă
 III. STRUCTURA POPULAȚIEI
• Sex
• Grupa de vârstă
• Starea civilă
• Participarea la viașa economică

Depinde de:
• Politicile de dezvoltare economică
• Mediul de viață

Influențează
Modelele de morbiditate și mortalitate
Structura serviciilor de sănătate
 STRUCTURA POPULAȚIEI (SEX)
• Ponderea
  populației feminine/masculine:
PF(M)/P100 2002: 48,8%M; 51,2%F

• Indicele/raportul de masculinitate/feminitate:
PM/PF 100 2006: 95 bărbați la 100 femei

49 bărbați la 100 femei – la 85 de ani și peste

La naștere = 105-106 bărbați la 100 femei (majoritatea țărilor)

• Excedentul femeilor
PF-PM/P 100
 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE
VÂRSTĂ

• Reprezentarea grafică tipică a structurii populației în funcție de grupa de vârstă și sex =

piramida vârstelor

• Gr. Vârste: anuale, cincinale, decenale, grupe mari

 MODELE DE PIRAMIDĂ A VÂRSTELOR
• Piramida ”triunghi” – populațiile tinere cu N ↑ (țările în curs de dezvoltare)

• Piramida ”clopot” - N ↑ , proces de îmbătrânire mediu

• ↑ nivelului de trai - ↑ durata medie a vieții → ↑ ponderii vârstelor

• Model de piramidă de tranziție (țările rapid industrializate)

• Piramida ”urnă” – N ↓, proces de îmbătrânire accentuat; longevitate ↑, % vârstnici ↑ (țări

dezvoltate)

• Piramida ”treflă” – pop. Îmbătrânită cu o puternică întinerire în ultima perioadă - țările dezvoltate
cu politici pronataliste intense și cu indicatori crescuți ai natalității
 ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ A
POPULAȚIEI

• Un mare triumf al umanității

• O mare provocare
 ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI POATE FI
CARACTERIZATĂ ȘI PRIN:
În 1995 vârsta medie a populației din Costa Rica era de
23 de ani.
.....
• Vârsta mediană (engl. median age) este
În 1995, în Iordania, vârsta mediană era de 18 ani, în
vârsta la care exact jumătate din timp ce în Suedia era de 38 de ani, arătând o populație
populațieeste mai bătrână și jumătate este mai îmbătrânită
mai tânără
.....
În 2005, vârsta mediană a populației României a fost de
• Vârsta medie (engl. mean age) care se 36,9 ani.
determină ca medie aritmetică a vârstelor
exprimate în ani
În 2006, vârsta medie din România a fost de 38,7 ani.
 STRUCTURA POPULAȚIEI (STAREA
CIVILĂ)

După vârsta de 15 ani: Indici

• Necăsătorit • % pers. căsătorite

• Căsătorit
• % pers. necăsătorite
• Văduv
• % pers. divorțate
• Divorțat
• % pers. văduve
• Unuiunea consensuală
 RATA DE NUPȚIALITATE - EXEMPLE
•  

În 1994, rata brută a nupțialității în Egipt a fost de 9,2 la 1000 locuitori

.......
În anul 2003, rata de nupțialitate în UE-25 a fost de 4,8căsătorii la 1000 locuitori
.......
România se situează printre țările europene cu o rată de nupțialitate mai ridicată, de 6,6 la 1000 locuitori
 RATA DE DIVORȚIALITATE - EXEMPLE
•  

În Australia în 1994, au fost 2,7 divorțuri la 1000 locuitori.

.....
Prin contrast, rata brută de divorțialitate din Turcia a fos, în 1995, de 0,5 la 1000
locuitori, în timp ce în Statele Unite a fost de 4,4 la 1000 locuitori
.....
În România, în 2005, rata divorțialității a fost de 1,54 divorțuri la 1000 locuitori
 STRUCTURA POPULAȚIEI (PARTICIPAREA LA
VIAȚA ECONOMICĂ

Populația activă = pers. cu o ocupație +șomeri

NU: elevi, femei casnice, studenții

Populația ocupată = pers. care au o ocupație

PO = PA - șomeri

Populație inactivă = pers. fără activitate, copii, vârstnici

 INDICI DE PARTICIPARE LA VIAȚA ECONOMICĂ

Indici Formulă

Indice de activitate Pactivă / P

Indici de activitate specifică pe sexe PMA / PM

Indice de activ, specifică pe grupe de vârstă Pagr. Vârstă / Pvârsta respectivă

Raportul de dependență Pop 0-14 ani+60 de ani și peste / pop 15-59

Raport de dependență al tinerilor Pop 0-14 ani / pop 15-59 ani

Raport de dependența al vârstnicilor Pop 60 ani și peste / pop 15-59 ani

 RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ - EXEMPLE
•  

În 1996, în Franța, raportul de dependență demografică a fost de 53. Adică erau 53 de persoane în
vârsta de dependență (0-14 ani și 65 peste) la fiecare 100 de persoane în vărstă de muncă (15-64
ani).
.......
În 1997, în Japonia, raportul de deendență demografică a fost de 45, cu o proporție de 15% din
totalul de populației a copiilor de sub 15 ani și de 16% a persoanelor vârstnice (65 ani și peste).
.......
În 2006, în România, raportul de dependență demografică a fost de 44 persoane tinere (0-14 ani) și
vârstnice (65 ani și peste) la 100 de persoane în vârstă de muncă (15-64 ani)
 IMPLICAȚIILE STATICII POPULAȚIEI
divorțialitatea, nupțialitatea – infl. De str.
Pe grupe de vârstă și sexe
↑ % vârstnicilor → îmbătrânirea
populației
demografice

Nr. pop. – corelat cu nr. de Asupra

medici, nr de paturi serviciilor de economice
Densitatea populației în raport cu
Densitatea pop – efect sănătate
resursele
sanogenetic/patogenetic Indicele de dependență
Structura populației Ponderea populației active
 BIBLIOGRAFIE

• Marcu, A și alții. Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate publică. Ed. Institutul de
Sănătate Publică, București, 2002
• Mincă, D.G, Marcu M.G, Sănătate Publică și Management Sanitar - note de curs pentru
învățământul postuniversitar, Ed. Universitară “UMF Carol Davila”, București 2004
• Ghețău.V., Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra
populației României în secolul 21, Editura ALPHA MDN, 2007
• Haupt, A. și. Kane, T, T., Populația-definiții și indicatori - Ghid pentru jurnaliști, politicieni, profesori,
studenți și pentru toți cei interesați de demografie, Traducere și adaptare după “Population
Handbook” Ghid publicat de Population Reference Bureau, Washington, DC, Ediția a 5-a.
• Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare, Cartea Verde a Populației în România, 2006
• Duda, R.C, Sănătate publică și management, Ed. Moldotip, lași, 1996