INTOXICAŢIILE LA COPII

ŞI PRIM AJUTOR PÎNĂ LA SOSIREA AMU

Proiect REPEMOL
• Căile aeriene, ventilaţia, oxigenarea
• Coloana vertebrală cervicală stabilă
• Verifică semnele vitale de bază

2
• Examenul primar (A,B,C,D,E)
• A – Căi aeriene
• B- Respiraţia
• C- Circulaţia
• D – pupilele(mioză, midriază, anizocorie)
• E- Dezbrăcarea

SOLICITAŢI AJUTOR

3
 SUSPECŢIE DE INTOXICAŢIE

Anunţă serviciul AMU,

examinează şi monitorizează.

TOXAPEL 022 555 220

4
• Antecedente patologice, medicaţie

• Social – fumat, alcool, droguri?

• Pasiuni (hobby)?

• Expuneri ocupaţionale?

• La ce droguri sau medicamente are acces pacientul la

domiciliu?
• Verificaţi buzunarele, genţile, brăţări cu informaţii medicale
în caz de urgenţă, membrii familiei 5
 Reevaluează copilul

TOXAPELUL ESTE UN SERVICIU NAŢIONAL

INFORMAŢIONAL ÎN CAZUL
INTOXICAŢIILOR PEDIATRICE
0 22 555 220
Sunaţi la TOXAPEL la primul semn de intoxicaţie, aflaţi ce trebuie şi ce nu
trebue să faceţi, pînă la sosirea ambulanţei

SOLICITAŢI 903
6
După consumarea unui toxic
pot apărea diferite dereglări a
stării de conştienţă

SOLICITAŢI 903
• Prin conştienţă înţelegem păstrarea stării de veghe care
permite orientarea unei persoane asupra propriei
identităţi (cine este?), asupra locului şi a timpului în care
se află (păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană
este orientată auto şi allopsihic).
 Entităţi caracterizate prin pierderea
conştienţei:
Lipotimia (leşinul)

Lipotimia reprezintă pierderea conştienţei de scurtă

durată (secunde, minute), cu menţinerea funcţiilor vitale
şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial
ce s-a întîmplat în timpul episodului).
 Apare de obicei ca urmare a scăderii oxigenării
cerebrale, în condiţiile staţionării prelungite în picioare, în
aglomeraţie, încăperi aglomerate şi neaerisite; mai poate
apărea în condiţii de stres psihic sau fizic, în
suprasolicitări, insolaţii, hipoglicemii etc.
 Această stare este reversibilă spontan chiar şi fără
nici un ajutor din exterior.
 Conduita recomandată
 dacă este posibil, victima va fi prinsă în braţe, pentru
a nu se lovi în cădere;
 se vor elibera hainele strâmte , cravata din jurul
gâtului;
 se vor ridica membrele inferioare mai sus decât
trunchiul;
 se stropeşte victima cu apă rece pe faţă;
 se supraveghează până ce-şi recapătă conştienţa;
 se solicită ajutorul medical de urgenţă dacă starea se
prelungeşte.
 Sincopa

Este o pierdere de conştienţă cu

scăderea tonusului postural (cădere)
şi absenţa semnelor vitale (spre
deosebire de lipotimie), urmată de
revenirea spontană la normal în
afara oricărui tratament.
 Cauze:
1. Codiţii de stres sau emoţii puternice →bradicardie
cu vasodilataţie → scăderea TA → scăderea
perfuziei cerebrale.
2. Ortostatismul prelungit (↓TA → hipoperfuzie
cerebrală).
3. Tulburări de ritm cardiac.
4. Intoxicaţii .
5. Efortul fizic major la persoanele cu maladii ale
cordului (stenoza aortică).

Semnele sincopei
cădere bruscă (în mers, în timpul ce traversează strada
etc.);
În cădere se poate lovi, uneori provocându-şi răni, fracturi
 victima este inertă, imobilă, areactivă, apneică;
 nu răspunde la întrebări;
 paloarea tegumentelor cu acrocianoză (aspect vânăt-
albăstrui, răcirea porţiunilor distale a degetelor, vârful
nasului) ;
 pot apărea convulsii;
 la 15-20 secunde de la oprirea cordului – relaxarea
sfincteriană, cu pierdere de urină şi scaune;
 revenirea este spontană, se face între câteva zeci de
secunde şi 3-4 minute, direct la starea de veghe;
 amnezie la episod (acces).
 CE TREBUE SĂ FACEŢI
• Victima reacţionează şi răspunde la întrebări.
1. Simte o durere care îi apasă pieptul sau o durere
intensă în abdomen, care durează sau care se repetă.
2. Îi este frig, transpiră abundent, fără să fi depus vreun
efort şi fără ca să fie foarte cald în locul unde se află.
Este foarte palidă.
3. Îi este greu să respire, nu poate să vorbească sau o
face cu mare greutate.
4. Prezintă o paralizie a braţului sau a piciorului, chiar
transitoriu.
• SOLICITAŢI 903
• SUNAŢI TOXAPEL
1. Plasaţi victima în poziţie imobilă
2. Puneţi-i întrebări victimei despre starea sănătăţii ei la
moment:
- de cât timp durează această stare?
- aţi mai avut asemenea situaţii?
- luaţi medicamente, sau ce anume a consumat?
- aţi fost cândva grav bolnav sau aţi fost spitalizat?
3. Cereţi sfatul medicului imediat, telefonând la o structură
specializată de urgenţă medicală (903).
4. Supravegheaţi victima. Vorbiţi regulat cu victima, puneţi-i
întrebări, calmaţi-o, vorbindu-i liniştit.
 Ce reprezintă o criză convulsivă
- Bolnavul îşi pierde brusc conştienţa;
- Apar contracţii ale mâinilor şi ale picioarelor;
- Gura se încleştează şi muşchii toracelui (ai pieptului) se contractă şi
bolnavul expiră forţat (inconştient);
- Buzele se pot învineţi (nu respiră bine bolnavul pentru că nu se
relaxează muşchii toracelui (muşchii respiratori);
- Bolnavul poate să piardă urina sau materiile fecale;
- După ce contracţiile încetează, bolnavul rămâne inconştient;
- Conştienţa revine încetul cu încetul în câteva minute sau chiar mai
mult;
- Bolnavul nu-şi aminteşte nimic;
- Foarte frecvent apare durere de cap, şi este somnolent.
Unele persoane simt înainte de criză ceva special, un miros
anume, o mică ameţeală, tulburare de vedere, un gust special etc.
(aura epileptică).
 CE FACEŢI
(ajutorul de urgenţă)
1. poziţionarea în decubit lateral pentru a nu facilita
aspiraţia secreţiilor în căile respiratorii (aşa se evită
ca persoana să-şi înghită limba sau saliva, care
poate fi în cantitate mare);
2. prevenirea producerii traumatismelor secundare
crizei prin îndepărtarea obiectelor sau suprafeţelor
tăioase, ascuţite, surselor de foc, apă;
3. protejarea capului de o posibilă traumă
4. eliberarea hainelor strâmte, cravatei din jurul
gâtului.
 Nu FACEŢI
1. fixarea membrelor (poate favoriza leziuni
traumatice: ex.: rupturi musculare);
2. deschiderea forţată a cavităţii bucale (leziuni
traumatice ale dinţilor, cauzate de obiecte de lemn,
fier; lezarea degetelor printr-o muşcare foarte
puternică);
3. extensia degetelor;
4. masajul cardiac;
5. imobilizarea bolnavului;
6. ! Atenţie să nu fie pus cu gura în jos la pământ sau
aşternut, pentru că se poate asfixia.
Există o criză epileptică în care bolnavul
îşi pierde pentru un moment
conştienţa, fără să aibă contracţii şi nici
să nu cadă, fiind de la câteva secunde
până la câteva minute “absent”.
Astfel de crize se numesc absenţe
epileptice (petit mal). Frecvent în urma
intoxicaţiilor pot apărea diferite tipuri
de convulsii.
 Coma
Coma este o pierdere de durată a stării de
conştienţă, cu menţinerea funcţiilor vitale.
Coma reprezintă suferinţă difuză cerebrală de
cauză:
- neurologică (boli proprii ale substanţei cerebrale)
sau
- metabolică (suferinţă cerebrală secundară unei
boli metabolice: intoxicaţii exogene,
insuficienţă renală, insuficienţă hepatică,
hipoglicemie, hiperglicemie ş.a. )
- Comă superficială – bolnavul este
inconştient, nu poate fi trezit, dar
răspunde prin mişcări involuntare,
retragere a membrului la stimuli dureroşi
şi unele acte reflexe sunt prezente;

- Coma profundă – bolnavul inconştient

nu răspunde la stimuli oricât de intenşi,
actele reflexe sunt absente.
 Diabetul zaharat
• Boală metabolică cu evoluţie cronică datorată lipsei absolute
sau cronice de insulină ceea ce determină perturbarea
metabolismului glucidic cu creşterea concentraţiei de glucoză
în sînge
 Pancreas Norma

Insulina

Glucoza sangvină

Glucoza sangvină şi Insulina

combinînduse penetrează celule
Hipoglicemia
 Coma hipoglicemică
Hipoglicemia reprezintă scăderea concentraţiei de glucoză
în sânge, sub un anumit nivel.

Cauze:

1. Lipsa aportului alimentar (alimentaţie insuficientă);

2. Efort fizic intens;

3. Abuz de alcool;

4. Supradozarea de insulină la pacienţii cu diabet zaharat.

 Semnele caracteristice
hipoglicemiei
 debut brusc sau la câteva ore după administrarea insulinei;
 nelinişte, agitaţie;
 transpiraţii;
 palpitaţii;
 tremurături;
 senzaţie de foame;
 convulsii;
 pierderea stării de conştienţă până la coma hipoglicemică;
 tegumente palide, umede;
 pupile dilatate.
 Primul ajutor:
- La o persoană conştientă i se va oferi
repede ceva dulce: o linguriţă de zahăr, o
bomboană, suc dulce etc.;
- Nu i se va oferi nimic să bea sau să
mănânce unei persoane inconştiente: se
va solicita ajutor medical de urgenţă (903);
- Dacă funcţiile vitale sunt absente se vor
începe manevrele de resuscitate cardio-
respiratorie.
 Coma diabetică

Complicaţia cea mai gravă a diabetului

zaharat.
Cauze:
- nerespectarea dietei;
- doza insuficientă de insulină;
- diverse infecţii, tulburări gastrointestinale;
- boli intercurente.
Modificările nivelului de Hipoglicemia Hiperglicemia
conştienţă dependente de
nivelul glucozei
sangvine
Debutul De obicei în câteva minute, ore De obicei în câteva
săptămâni
Respiraţia De obicei normală fără miros Respiraţiile Kussmaul cu
specific un miros de fructe sau de
acetonă
Poate avea greţuri şi vomă
Sistemul gastrointestinal Puţine plângeri
Calde şi uscate, deseori
Examenul tegumentelor Reci, umede, palide,
par deshidratate
transpirate
De obicei nu
Foame Da
Permanent
Sete Nu
Foarte frecvent
Urinare Rar
Conştiinţa rămâne
Reacţia la glucoză Conştiinţa se restabileşte neschimbată
RCR – Bazal
Femeie însărcinată:
Orice femeie însărcinată, de regulă, este poziţionata pe
partea stângă, pentru a evita apariţia unei situaţii critice
prin comprimarea unor vase ale abdomenului.

Persoana traumatizată:
În cazul unei leziuni a toracelui, membrului inferior sau
superior, rănitul este întotdeauna culcat pe partea
afectată.
34
35
36
Managementul de baza
al copilului intoxicat
• Evaluarea primară
–A
–B
–C
• starea conştienţei
• resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală concomitent cu
evaluarea primara

38
• A ( cu protectia coloanei cervicale)

– Eliberarea căilor aeriene la copilul inconştient

39
• frecvenţa respiratiilor
• amplitudinea respiratiilor

40
• pulsul (amplitudine, frecventa, regularitate)
• tratamentul convulsiilor

41
• evaluarea stării de conlştienţă

• posturi anormale -decorticare / decerebrare

• raspunsuri anormale sau unilaterale de

retragere
• marimea sau reactivitatea pupilara

– pupile in varf de ac - opioide, insecticide organofosforice

– pupile dilatate – anticolinergice, simpatomimetice

42
1. Evacuarea gastrică

2. Prevenirea absorbtiei toxicului

43
• Decizia o ea medicul în funcţie de tipul toxicului, a cantitatii, timpului
scurs de la ingestie, ingestii concomitente, varsta si talia pacientului.
SOLICITAŢI AJUTORUL AMU şi SUNAŢI TAXAPEL
• Metode:

– lavaj gastric doar la persoanele în CUNOŞTINŢĂ

44
• timp scurt de la ingestie mic
• Pacient în cunoştinţă
• Nu la copiii mici

45
Lavajul gastric – este efectuat doar de
personal calificat
• Lavajul gastric – efecte adverse
• leziuni ale

– CAS

– Esofag

– stomac

46
• Cărbune activat

47
• cel mai mare beneficiu - <1 ora de la ingestie
• doze in functie de greutatea pacientului :
– 1g/kgc la adult
– sau 50-100 g C activat la adult
– 0,5-2g/kgc la copii

– SUNAŢI TOXAPEL

48
 Masuri de
decontaminare externa
Toxice:

• substante de curatat
• insecticide organofosforice, carbamati, pesticide
• acizi ( baterii )
• alcaline ( soda caustica )
• substante toxice de lupta

50
Management:
• halate de protectie, manusi, incaltaminte de protectie pentru personalul
medical
• dezbracarea victimei (hainele puse in pungi de plastic sigilate)
• indepartarea substantelor solide
• spalarea pacientului cu apa si sapun de 2 ori
• nu se neutralizeaza acizii cu baze (leziuni tisulare)
• nu se aplica creme sau unguente

51