UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”NICOLAE TESTIMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

REABILITAREA MEDICALĂ
A PACIENȚILOR CU ASTM BRONȘIC
 Astm bronșic – definiție

Astmul bronşic este o afecţiune cronică ce se

caracterizează printr-o hiperreactivitate a
musculaturii bronşice care determină un răspuns
exagerat bronhospastic la stimuli toleraţi de
persoanele normale: alergeni, polenuri, aer rece,
efort fizic.
 Astm bronșic – definiție

Obstrucţia apărută în urma contactului este reversibilă,

exacerbările astmului şi declansarea crizei popriu-zise fiind
de cele mai multe ori urmarea unui proces inflamator la
nivelul căilor aeriene pulmonare.
 Astmul se manifestă prin:
dificultăți de respirație,
dureri și presiune în piept,
respirație șuierătoare
(episoade de weheezing),
episoade acute de tuse,
ce se intensifică mai ales
dimineața și seara.
 Cum afecteaza astmul calitatea vietii bolnavului?

În funcție de gravitatea bolii, calitatea vieții

persoanelor afectate de astm este influențată în
diferite grade.
Din cauza episoadelor de tuse și wheezing, ce se
intensifica mai ales dimineața și seara, odihna
bolnavilor de astm este fragmentată.
Majoritatea pacienților bolnavi de astm
întâmpină limitări în ceea ce privește permisiunea
de a practica sporturi sau de a face orice tip de efort
fizic de o anumită intensitate.
 Cum afecteaza astmul calitatea vietii bolnavului?

Pacientii bolnavi de astm sunt de cele mai multe ori

dependenti de inhalator, necesar mai ales in cazurile
de atacuri astmatice provocate de stari emotionale
intense. Acest aspect poate determina scaderea
calitatii vietii sociale a bolnavilor. 
Mai ales in cazul copiilor astmatici, aparitia primelor
crize de astm pot declansa stari de teama si panica,
care pot determina traume emotionale semnificative.
 Din punct de vedere financiar, astmul are un impact
semnificativ, deoarece aceasta afectiune presupune
atat costuri directe, cât și indirecte. 
Costurile directe - costul tratamentului
medicamentos, costul consultațiilor și al analizelor,
costul perioadelor de spitalizare. 
Costurile indirecte - întreruperea periodică a
activității profesionale, fie pentru consultații, fie
pentru ameliorarea manifestărilor bolii. 
 Obiectivele reabilitării medicale în AB

Ameliorarea simptomelor respiratorii ;

Creșterea toleranței la efort ;
Ameliorarea calității vietii legata de starea de
sanatate (HRQOL – Health Related Quality Of Life); 
Scăderea costurilor asistentei medicale; 
Ameliorarea anxietății și a depresiei; 
Reducerea numarului exacerbărilor si utilizării
consecutive de resurse medicale; 
Reluarea activitatilor profesionale si recreationale.
• Educarea
• Sprijin psihosocial
• Intervenția nutrițională
• Fizioterapie
• Kinetoterapie
• Evaluarea pacientului
pacientului cu astm bronșic
Programul de reabilitare pulmonară a
Evaluarea pacientului
 Evaluarea pacientului

Astma control test - Chestionar privind controlul astmului bronşic

Chestionarul cuprinde 5 întrebări cu câte 5 variante de răspuns
pentru fiecare întrebare. Întrebările se referă la următoarele
aspecte înregistrate pe o perioadă de 4 săptămâni premergătoare
vizitei la medic după cum urmează:
1. Cum influenţează astmul activitatea la serviciu, la şcoală sau
acasă
2. Frecvența episoadelor de dispnee
3. Dacă a prezentat manifestări nocturne (treziri din somn din
cauza astmului)
4. Dacă a folosit medicamente de uşurare (de criză)
5. Care este percepţia bolnavului privind controlul astmului
 Evaluarea pacientului

INTERPRETAREA REZULTATELOR:
Punctaj 25: Astmul bronșic este CONTROLAT TOTAL. Se continuă
tratamentul cu medicația cu care s-a obținut controlul bolii.
Punctaj 20-24: Astmul bronșic este CONTROLAT BINE , dar nu în
totalitate. Se recomandă intensificarea tratamentului (creșterea
dozei de CSI /modificarea tratamentului) pentru atingerea
CONTROLULUI TOTAL
Punctaj < 19: Astmul bronșic este NECONTROLAT. Este
obligatorie intensificarea tratamentului (introducerea unei
medicații de fond / creșterea dozei de CSI / modificarea
tratamentului).
Evaluarea cu ajutorul chestionarului ACT trebuie facută lunar.
PEF - metria
După o examinare completă a pacientului, se întocmește un
plan care indică momentul și metodele tratamentului de
reabilitare, precum și metodele de monitorizare clinică, de
laborator și funcționale pentru eficacitatea măsurilor luate.
Programul de reabilitare în stadiul ambulatoriu se formează
ținând cont de recomandările primite în etapele anterioare
de tratament (spital, sanatoriu, dispensar), ținând cont de
bunăstarea generală a pacientului, de boli concomitente, de
caracteristicile mediului său de muncă și de viață.
Se recomandă ca pacienții cu astm să fie referiți la stadiul de
sanatoriu, atunci când se realizează remiterea completă sau
parțială a bolii.
 Tratamentul kinetoterapeutic

Drenajul de postură, percuțiile toracice, gimnastica

respiratorie,
Însușirea unei tehnici de tuse pentru a obține o
expectorație eficientă a secrețiilor mucoasei,
Exerciții de reeducare respiratorie.
 Drenaj postural

Decubit ventral cu perna sub abdomen,

Aceeași poziție cu capul înclinat la 20 grade,
Decubit dorsal cu patul la 20 grade,
Decubit laeral drept(stang) cu patul inclinat,
Poziție șezând.
 Ședința de kinetoterapie

Etape :
1. Relaxarea :
 extrinsecă – terapie medicamentoasă, masaj,
hipnoză;
 Intrinsecă – Jacobson, Shultz, Yoga.
2. Posturarea : relaxarea și facilitarea respiratorie.
3. Reeducarea respiratorie: dirijarea aerului la nivelul
căilor aeriene superioare.
 Reeducarea respiratorie

Inspir : lin, prelungit Expir : prin buzel strânse

Reeducarea respirației abdominale

Inspir : antepulsie abdominală,

Expir : retropulsie abdominală.
Reeducarea respirației costale

Inspir Expir
 Antrenamentul fizic

Exercitiile aerobice aduc bolnavilor respiratori semnificative ameliorari

ale capacitatii de efort (pana la 35%). Aceasta crestere a tolerantei la
efort prin antrenament aerobic se realizeaza prin:
Ameliorarea ventilației printr-o mai bună coordonare a „pompei”
motrice toraco-abdominale, printr-un bun antrenament al musculaturii
respiratorii, care va lucra cu un consum energetic mai mic;
Cresterea suprafetei de schimb alveolo-capilar cu ameliorarea raportului
ventilatie-perfuzie, care va duce la un mai bun schimb gazos (oxigen,
dioxid de carbon);
Cresterea extractiei oxigenului la periferie și presiunea parțială a
acestuia;
Ameliorarea performanțelor cardiace și a condiției psihice, cunoscută cu
un grad mare de impact asupra dispneei.
 Obiectivele antrenamentului fizic

Eliminarea edemului și a congestiei,

Diminuarea spasmului bronșic,
Corectarea funcției respiratorii (mai ales a expirului),
Întărirea musculaturii ce participă în procesul de
respirație,
Cresterea funcției diafragmului,
Învățarea metodei de relaxare a musculaturii
respiratorii,
Creșterea capacităților funcționale,
Ameliorarea circulației.
Complex de exerciții
 Tipuri de exerciții recomandate

Exerciții care presupun un expir prelungit, eliberare

maximă a aerului din caile respiratorii.
Antrenarea dicției – dezvoltă dirijarea expirului. De
asemnea, vibrațiile cailor repiratorii scad spasmele.
Umflarea baloanelor.
Bicicletă și înnot.
Contraindicate sunt exercițiile ce presupun reținerea
respirației.
! Se ține cont de caracteristicele individuale și starea
fizică!
 Antrenamentul fizic

Pacienţii cu astm bronşic trataţi corespunzător sunt de

multe ori fără limitări ventilatorii şi, prin urmare, pot
obţine beneficii substanţiale de la exerciţii fizice cu o
înaltă intensitate.
Pentru a minimiza bronhospasmul indus exerciţional
în timpul antrenamentului fizic, este indicată
utilizarea preexerciţională a bronhodilatatoarelor şi
instruirea adecvată cu o încălzire treptată.
Testul cardiopulmonar de efort poate fi utilizat pentru
evaluarea bronhoconstricţiei induse de exerciţii.
 Gimnastică respiratorie

Scop : întărirea musculaturii.

Este necesar să se efectueze zilnic, pentru a implica
întregul aparat respirator și a adopta obiceiuri noi.
Se utilizează metoda lui Strelinikova, Frolov și
Buteiko.
Gimnastica paradoxală - metoda lui Strelinikova :
inspir scurt, brusc, sonor cu frecvența 3 inspiruri în 2
secunde urmat de expir pasiv pe nas sau gură.
Concomitent cu inspirul are loc comprimarea cutiei
toracice.
 Gimnastică respiratorie

Metoda lui Frolov – În timpul utilizării acestui

simulator, o persoană trece de la respirația
principală la cea endogenă. 
 Kinetoterapie + speleoterapie

Kinetoterapia respiratorie realizata in salina va avea un efect mai

mare in ceea ce priveste imbunatatirea statusului respirator si
scaderea pana la disparitia crizelor de astm.
 Speleoterapie

Este important sa tinem cont de contraindicatiile curei

la salina (speleoterapiei):
status astmaticus,
TBC pulmonar,
cord pulmonar cronic,
insuficienta cardiaca,
neoplazii,
boli reumatice in
puseu,
acut etc.
 Climatoterapie

Uneori este suficient ca un locuitor al orașului să călătorească

câteva zile pentru a se odihni la natură, astfel încăt să se simtă
mai bine.
Pacienților cu astm atopic se recomandă să trăiască într-o zonă
montană, în imediata apropiere a mării.
Aerul din munți e mai rece și mai uscat; atmosfera montană e
ușor descărcată, iar presiunea este redusă.
Experimental s-a constatat că inhalarea aerului saturat de
miros de conifere reduce numărul de exacerbări astmatice.
 Masaj

Masajul pentru astmul bronsic este

necesar pentru activarea capacității de
dilatare bronșică (dilatarea reflexului) cu
îmbunătățirea ulterioară a respirației.
Procedura trebuie efectuată în perioada
intercalată, care reduce severitatea și
frecvența astmului.
 Masaj

Există mai multe tipuri de masaj care sunt folosite pentru a trata
astmul:
Clasic - utilizat pentru a îmbunătăți tonusul muscular, îmbunătățește
circulația sanguină și ventilația plămânilor.
Segmental - recomandat în intervalele dintre atacuri, efectuate
asimetric.
Masajul intensiv - alternativ al unei zone specifice, este folosit mai
des în cazurile în care alte tipuri de masaj sunt contraindicate.
Percuție - promovează îndepărtarea sputei, îmbunătățește calitatea
respirației, efectuată prin atingere.
Periosteal - se efectuează pentru a îmbunătăți activitatea plămânilor.
Auto masaj.
 Fizioterapie

Inhalatie , nubulizator – flux cald, umed (Ios, NaCl,

Bicarbonat).
Magnetoterapia îmbunătățește funcția respirației
externe și a permeabilității bronșice.
Aeroionoterapia cu ioni încărcați negativ mărește
ventilația pulmonară, îmbunătățește permeabilitatea
bronhiilor.
Oxigenoterapie.
Baroterapie.
 Intervenția nutrițională

Dieta e de mare importanță!

Dieta presupune excluderea din meniu a produselor alergice
și conservanți care pot induce crizele astmatice.
Se recomandă evitarea
consumului exagerat de
sucuri, ceaiuri si cafea.
Pacientul trebuie sa
înregistreze un jurnal
alimentar unde să
noteze produsele care
i-au provocat alergie,
criză de astm.
 Sprijinul psihosocial

Stresul poate cauza exacerbările crizelor de astm.

Elucidarea statutului psiho-emoțional a bolnavilor
cu astm bronșic și corectarea stărilor patologice este
un component terapeutic important.
Metode : psihoterapie individuală/de grup/
familială, hipnoza, autotrening.
 Educarea

Controlul factorilor alergeni si iritanti,

Renuntarea la fumat,
Utilizarea corecta a nebulizerilor,
Revenirea pentru control,
Autocontrol.