Sunteți pe pagina 1din 11

 Secolul al XX-lea între democrație

 și totalitarism. Ideologii și practici


 politice în România și în Europa.
 Benito Mussolini
 Adolf Hitler
 I.V. Stalin

Elev:Ciuraru Alexandra Maria


Clasa a12aE

COLEGIUL TEHNIC DE POSTA SI TELECOMUNICATII GH


AIRINEI,Bucuresti
prof:Marica Marcela
Idei si regimuri totalitare

Scăderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reacţiile faţă de
modul cum s-au pus bazele păcii au condus la apariţia unor mişcări extremiste ţi la instaurarea, în
multe state euopene a unor regimuri dictatoriale. In context îşi fac apariţia ideologiile extremiste:
fascistă, nazistă şi comunistă.

În cele mai importante state democratice -


Marea Britanie, Franta, S.U.A. - pentru
rezolvarea gravelor probleme cu care se
confruntau după razboi, electoratul a adus
la putere partidele de dreapta: Partidul
Conservator in Anglia, Blocul National in
Franta, Partidul Republican in S.U.A.
2. IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA

 După 1918 viaţa politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare


democratică fundamentată pe introducerea votului universal în 1918 si pe adoptarea
în 1923 a noii Constituţii. In articolul 5 erau prevazute drepturile si libertăţile
cetăţeneşti specifice unui stat democratic.
 Benito Mussolini a organizat statul după
principiile corporatismului. Activitatea
sindicatelor a fost redusa la tăcere, libertarea
presei a fost suprimată, activitatea partidelor
politice a fost interzisă. Adversarii politici ai
regimului au avut de înfruntat represiunea
miliţiilor fasciste "Ovra" si rigorile Tribunalului
special înfiinţat în 1925, care stabilea ani grei de
închisoare împotriva adversarilor politici.

Regimul fascist a fost instaurat în Italia de Benito


Mussolini. Deceptionată în privinţa ambiţiilor sale
teritoriale, zguduită de ample mişcări sociale, provocate
si susţinute de stânga socialistă, care ameninţa cu
instaurarea dictaturii proletariatului, democraţia liberală
italiană a devenit incapabilă să rezolve problemele ţării.
In faţa acestor primejdii fascismul a apărut ca singurul
capabil să apare ordinea în stat.
 Fasciştii organizează „marşul asupra Romei”, determinându-1 pe regele Victor
Emanuel al III-lea, care se temea de tulburări sociale, să demita guvernul si sa
accepte numirea lui Mussolini ca prim-ministru la 29 octombrie 1922. O lună
mai tarziu Parlamentul îi acordă puteri depline, iar în urma alegerilor din 6
aprilie 1924 Camera Deputatilor devine majoritar fascistă, asigurându-i lui
Mussolini toate pârghiile puterii.
Adolf Hitler
 Nazismul ca ideologie a fost fundament de Adolf Hitler in
lucrarea “Mein Kampf”. La baza acestei ideologii au stat
naţionalismul exacerbat, rasismul si antisemitismul.
 Nazismul a aparut intr-o perioada dificila pentru
natiunea germana. Germania care fusese învinsă in primul
razboi mondial s-a considerat umilită prin prevederile
Tratatului de Pace de la Versailles. Germanii considerau ca
li s-a impus un "dictat"
 De la inceput evreii au fost ţinta predilectă a persecuţiilor naziste. Până la sfârsitul
anului 1934 cei mai multi avocati, medici, profesori si functionari evrei si-au pierdut
slujbele sau dreptul de a-si practica meseriile. Prin Legile de la Nurenberg, din 1935
evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile in cadrul statului german.
 Cultura a fost subordonata scopurilor regimului. Tineretul era educat in
spiritul unui devotament fanatic faţă de regim si înregimentat în organizaţii precum
"tineretul hitlerist".
 Controlul regimului a fost instituit si asupra bisericii. Aceasta a fost supusă
persecuţiilor din cauza valorilor promovate de creştinism - iubire şi respect faţă de
aproapele tau - care constituiau contrariul valorilor promovate de naţional-socialişti.
Iosif Visarionovici Stalin
 Totalitarismul si teroarea s-au consolidat in timpul
conducerii lui Stalin. Economia URSS a inregistrat
unele progrese mai ales in domeniile: energetic,
metalurgic, constructiilor de masini. S-a lichidat
analfabetismul, au fost adoptate unele masuri de
protectie sociala. Activitatea culturala a fost insa treptat
subordonata slăvirii lui Stalin, intr-un cult al
personalităţii de proporţii nemaiîntâlnite.
 Dupa al doilea razboi mondial, comunismul s-a
aflat in ascensiune devenind mondial, dar in ultimul
deceniu al secolului al XX-lea el s-a prabusit, iar statele
respective au optat pentru democratie.
O victorie greu cucerită în Marele Război pentru Apărarea Patriei, 1941–1945, (care a fost
posibilă cel puțin parțial datorită capacităților de producție ridicate în timpul industrializării
forțate), a pus temelia pentru formarea Pactului de la Varșovia și a consfințit poziția URSS
drept una dintre cele două superputeri mondiale dominante, poziție pe care a menținut-o
pentru aproape patru decenii după moartea lui Stalin (în 1953).
Biibliografie:

 www.Wikipedia.ro
 www.istoriasecoluluixx.ro
 www.democratiesitotalitarism.ro

-www.referateistorie.ro

S-ar putea să vă placă și