Cursul VII

Musculatura membrului inferior

 Musculatura membrului inferior
 Musculatura coapsei:
◦ Biceps femural;
◦ Cvadriceps femural;
◦ Croitor;
◦ Semimembranos;
◦ Semitendinos;
◦ Marele aductor;
◦ Aductor lung.
 Musculatura membrului inferior
 Musculatura gambei:
◦ Mușchiul tibial anterior;
◦ Mușchiul tibial posterior;
◦ Mușchiul gastrocnemian;
◦ Mușchiul solear.
Musculatura coapsei - biceps femural
 Musculatura coapsei - biceps femural
Descriere:
 situat pe faţa posterioară a coapsei,
 are două fascicule principale:

◦ fasciculul lung;
◦ fasciculul scurt.
 cele două fascicule se unesc într-un tendon care are inserţie comună;
 formează muşchii ischiogambieri împreună cu semimembranosul şi semitendinosul.

 
Origine:
 fasciculul lung pe tuberozitatea ischiatica, posterior şi inferior pe ligamentul sacrotuberal;
 fasciculul scurt pe linia aspra a femurului şi linia supracondiloidă.

 
Inserţie:
 lateral pe capul peroneului;
 pe condilul lateral al tibiei;
 pe partea laterală a fasciei profunde a gambei.
 Musculatura coapsei - biceps femural
Mişcări în articulaţie
 flexia gambei pe coapsă;

 extensia coapsei pe bazin (fasciculul lung); extensia bazinului pe coapsă;

 rotaţia externă a coapsei.

Acţiune:
 considerând bazinul punct fix, realizează extensia coapsei (mai ales din

poziţie de flexie) şi flexia genunchiului;

 muşchii interni antrenează genunchiul în rotaţie interna, cei externi în

rotaţie externa;
 considerând membrul inferior punct fix, realizează retroversia bazinului;

 tendoanele muşchilor ischiogambieni delimitează parţial fosa poplitee,

vizibila pe partea posterioară a genunchiului.

Musculatura coapsei - Cvadriceps
 Musculatura coapsei - Cvadriceps
Origine:
 dreptul femural prezintă 2 capete ale tendonului de origine:

◦ unul vertical (direct) pe spina iliaca, anterosuperior

◦ altul orizontal (reflectat) deasupra sprâncenei acetabulare.
 este un muşchi bipenat, situat anterior şi se termina prin tendonul comun;
 vastul lateral (cel mai voluminos) se insera pe marginea laterală a liniei aspre,

marele trohanter şi linia intertrohanteriană;

 vastul medial se insera pe marginea interna a liniei aspre şi tendoanele muşchilor

adductor lung şi marelui adductor. Porţiunea inferioară este mai voluminoasa

formând o proeminenta deasupra şi medial de genunchi, vizibila mai ales când
muşchiul e relaxat;
 vastul intermediar (muşchiul crural) porneşte de pe faţa laterală anterioară a

femurului deasupra liniei aspre;

 fibrele sale urmează axa femurului.
 împreună cu ceilalţi 2 vaşti formează un jgheab pentru alunecarea dreptului femural.
 Musculatura coapsei - Cvadriceps
Descriere:
 prezintă 4 capete de origine:

 3 uniarticulare (vastul medial, lateral şi intermediar)

 unul biarticular (dreptul femural).

 se termina printr-un tendon comun care înglobează patela şi se fixează prin

intermediul ligamentelor patelare pe tuberozitatea tibiei.

Inserţie:
 cele 4 capete se unesc şi se termină pe un tendon puternic, care înglobează

rotula denumit tendonul rotulian, prin care se insera pe tuberozitatea tibiei.

Mişcări în articulaţie
 extensia gambei;

 participă în extensia şi flexia coapsei pe bazin;

 Musculatura coapsei - Cvadriceps
Acţiune:
 ansamblul muscular realizează extensia genunchiului;

 vaştii participa parţial la rotaţia tibiei şi tracţionează lateral patela pe genunchiul

flectat (vast intern - rotaţie interna ;vast extern - rotaţie externa);

 pe genunchiul extins nu sunt posibile rotaţii; acţiunea vaştilor este de a stabiliza

genunchiul şi patela;
 aceşti muşchi sunt consideraţi ca ligamente active ale genunchiului;

 dreptul femural are o acţiune cuplata asupra coapsei şi genunchiului;

 dacă bazinul este parţial fix realizează flexia coapsei şi extensia genunchiului (ex: în

mers);
 dacă punct fix este femurul sau tibia realizează anteversia bazinului şi extinde

genunchiul;
 flexia completa a genunchiului întinde muşchii vaşti;

 pentru a întinde muşchiul drept femural este necesara flexia gambei şi extensia

coapsei, ca şi retroversia bazinului.

Musculatura coapsei - Croitor
 Musculatura coapsei - Croitor
Descriere:
 este cel mai lung muşchi din corp;

 situat în regiunea anterioară a coapsei;

 trece peste 2 articulaţii: coxofemurală şi a genunchiului.

 
Origine:
 spina iliaca anterosuperioară.

 
Inserţie:
 fata mediala a tibiei, formând planul superficial al „labei de gâscă” printr-o expansiune

aponevrotică.
 
Mişcări în articulaţie
 flexia gambei pe coapsă;

 flexia coapsei pe bazin; flexia bazinului pe coapsă;

 rotaţia externă a coapsei.

 Musculatura coapsei - Croitor
Acţiune:
 flexia gambei şi a coapsei, are o acţiune cuplata pe cele 2

articulaţii;
 considerând iliacul punct fix realizează flexia, rotaţia externă şi

abducţia coapsei, flexia şi rotaţia interna a tibiei;

 considerând membrul inferior punct fix, în contracţie bilaterala

realizează anteversia bazinului;

 în contracţie unilaterală realizează anteversiune, rotaţie externa şi

înclinare laterală externa a iliacului;

 expansiunile terminale ale tendoanelor croitorului, gracilisului şi

semitendinosului formează un complex fibros denumit ″laba de

gâscă″.
Musculatura coapsei - Semimembranos
Musculatura coapsei - Semimembranos
Descriere:
 este situat în partea mediala a muşchilor posteriori ai coapsei;
 formează muşchii ischiogambieri împreună cu bicepsul femural şi cu

semitendinosul.

Origine:
 tuberozitatea ischiatica;
 lateral şi proximal de originea bicepsului femural şi a muşchiului

semitendinos.
 
Inserţie:
 condilul medial al tibiei, prin tendonul orizontal;
 tendonul vertical se continua cu ligamentul popliteu oblic al genunchiului.
Musculatura coapsei - Semimembranos
Mişcări în articulaţie:
 flexia gambei pe coapsă;
 extensia coapsei;
 adducţia coapsei şi uşoară rotaţie în interior.

 
Acţiune:
 pentru punerea în tensiune a muşchilor ischiogambieni este

necesara atât flexia coapsei cât şi extensia genunchiului;

 retracţia lor, frecvent constatata limitează mult flexia coapsei (cu

genunchiul extins), împiedicând subiectul în ortostatism sa atingă

solul cu mâinile;
 aceasta retracţie poate avea consecinţe în etajele superioare.
Musculatura coapsei - Semitendinos
Musculatura coapsei - Semitendinos
Descriere:
 formează planul profund al “labei de gâscă”;
 intră în componenţa muşchilor ischiogambieri împreună cu muşchiul biceps femural şi cu

muşchiul semimembranos.

Origine:
 pe tuberozitatea ischiatica, formând un tendon comun cu fasciculul lung al bicepsului

femural.
 
Inserţie:
 superficial pe tibie, pe partea medială acesteia.

 
Mişcări în articulaţie:
 flexia gambei pe coapsă;
 extensia coapsei;
 adducţia coapsei şi uşoară rotaţie în interior.
Musculatura coapsei – Marele aductor
Musculatura coapsei – Marele aductor
Descriere:
 cel mai important dintre adductori;
 prezintă 2 fascicule.

Origine:
 fascicolul mijlociu, de la ramura ischiopubiană, pubis;
 fascicolul vertical, ce porneşte posterior de precedentul de pe pubis şi

tuberozitatea ischiatică.
 
Inserţie:
 fascicolul mijlociu, pe femur în jumătatea distală;
 fascicolul vertical coboară pana la condilul medial al femurului.
Musculatura coapsei – Marele aductor
Mişcări în articulaţie
 a. adducţia coapsei;
 b. extensia coapsei;
 c. rotaţia externă a coapsei.

 
Acţiune:
 considerând femurul ca punct fix determina înclinare laterală,

anteversie, rotaţie externa (excepţie făcând fasciculul vertical

al adductorului mare care determina rotaţie interna)
 este frecvent sediul întinderilor în cadrul exerciţiilor de

aducţie.
Musculatura coapsei – Aductor lung
 Musculatura coapsei – Aductor lung
Descriere:
 adductor longus, este cel mai superficial din grupul muşchilor adductori.

 
Origine:
 pe pube lângă unghiul crestei iliace şi a simfizei pubiene.

 Inserţie:
 buza mediala a liniei aspre a femurului, în treimea mijlocie.

 
Mişcări în articulaţie
 a. adducţia coapsei;

 b. flexia coapsei;
 c. rotaţia externă a coapsei.
Musculatura gambei - Tibial anterior
 Musculatura gambei - Tibial anterior
Descriere:
 muşchi lung, situat pe partea anterioară a gambei.

 
Origine:
 fata externa a tibiei (superioară).

 
Inserţie:
 pe primul cuneiform şi primul metatarsian.

 
Mişcări în articulaţie:
 flexia dorsală a piciorului;

 inversie - ridicarea părţii mediale a piciorului;

 rotaţia internă a piciorului.

 
Acţiune:
 realizează flexia dorsala a piciorului, fiind muşchiul principal al acestei mişcări;

 ridica marginea mediala a piciorului prin tracţiune asupra regiunii mijlocii a piciorului, fiind deci

supinator.
Musculatura gambei - Tibial posterior
Musculatura gambei - Tibial posterior
Descriere:
 muşchi lung, situat pe partea posterioară a gambei.

Origine:
 fata posterioară a tibiei,

 fata posterioară a fibulei (porţiuni învecinate) şi pe membrana interosoasa dintre cele 2 oase.

Inserţie:
 tendonul sau înconjoară maleola tibiala, trecând apoi pe sub retinaculul flexorilor pentru a se termina pe

tuberozitatea navicularului şi prin expansiuni pe faţa plantară a celorlalte oase ale tarsului, cu excepţia
astragalului.
Mişcări în articulaţie:
 flexia plantară a piciorului;

 inversie - ridicarea părţii mediale a piciorului;

 rotaţia internă a piciorului.

Acţiune:
 are rol în stabilizarea gleznei;

 intervine în menţinerea echilibrului corpului.

Musculatura gambei - Gastrocnemian
Musculatura gambei – Gastrocnemian
Descriere:
 cel mai voluminos muşchi al gambei;

 este acoperit de 2 corpuri musculare (cei 2 gemeni- gastrocnemieni);

 împreună cu muşchiul solear formează tricepsul sural.

Origine:
 pe fata cutanata a celor doi condili femurali (medial şi lateral), capsula articulara

din profunzime.
Inserţie:
 pe calcaneu (prin tendonul lui Achile).

 
Mişcări în articulaţie:
 flexia plantară a piciorului;

 flexia gambei pe coapsă;

Musculatura gambei - Gastrocnemian
Acţiune:
 acţionează asupra articulaţiilor genunchiului, gleznei şi subtalară;
 ansamblul muscular antrenează calcaneul în flexie plantară cu tendinţa

la inversiune(datorita formei suprafeţelor articulare ale articulaţiei

subtalare) şi indirect astragalul în flexie plantară; aceasta ultima mişcare
este mai importanta în practica decât prima (posibilitate mai mare de
mişcare în articulaţie);
 intervine în mişcările de aducţie şi supinaţie ale piciorului.
 tricepsul sural este muşchiul care realizează ridicarea pe vârfuri dar este

insuficient pentru realizarea în totalitate a acestei mişcări (acţionează

numai posterior);
 gastrocnemianul participa la flexia genunchiului, având o acţiune

cuplată pe genunchi şi porţiunea posterioară a piciorului (tars posterior).

Musculatura gambei - Solear
 Musculatura gambei - Solear
Descriere:
 împreună cu muşchiul gastrocnemian formează tricepsul sural.
 se găşeşte profund, în partea posterioară a gambei;
 este dispus anterior de gastrocnemian.

Origine:
 fata posterioară a tibiei şi fibulei (porţiunea superioară).

Inserţie:
 inserţia pe calcaneu, prin tendonul lui Achile, împreună cu tendonul muşchiului gastrocnemian.

 
Mişcări în articulaţie:
 flexia plantară a piciorului;

 
Acţiune:
 acţionează asupra articulaţiilor gleznei şi subtalară.