Constantin Stere – om de

cultură
„Un stat înainte de toate trebuie să trăiască şi viaţa lui e legea
supremă, din care decurg toate celelalte condiţiuni, norme de
conduită, legi.”
 "Eu nu sunt om politic. Eu sunt un publicist, un
om care gândesc asupra lucrurilor importante, de
interes obștesc și care simt chemarea să îndrumez
lumea." 
• Constantin G. Stere sau Constantin
Sterea (n. 1iunie 1865,  Ciripcău, 
ținutul Soroca, Gubernia Basarabia, 
Imperiul Rus – d. 26 iunie 1936, Bucov
, județul Prahova, Regatul României) a
fost un om politic, jurist, savant și
scriitor român. În tinerețe, pentru
participarea la mișcarea revoluționară
narodnicistă, este condamnat de
autoritățile țariste la închisoare și
surghiun în Siberia (1886-1892).
De la profesor și rector universitar la cariera
de publicist
•  La întoarcere (1892) se stabi-
leşte la Iaşi unde-şi face studiile
la Facultatea de Drept. În 1897
susţine teza de licenţă, în 1901
începe cariera de pedagog de la
gradul de profesor suplinitor, iar
în 1913 a fost ales rector. În 1916
îşi dă demisia şi pleacă la Bucu-
reşti. 
Activitatea de publicist, un aport
incomensurabil la dezvoltarea culturii românești
• Timp de 40 ani a
desfășurat activitate
publicistică remarcabi-lă
fiind fondatorul și
conducăto-rul revistei
"Viața românească",
apărută la 1 martie 1906.
Unul dintre mentorii ce a asigurat unirea
Basarabiei cu țara-mamă.
• A fost al doilea președinte al
Sfatului Țării (2 aprilie - 25
noiembrie 1918), jucând un rol
important în Unirea Basarabiei
cu România.
Reprezentant al poporanismului/sămănăto-
rismului
• „Există o întreagă literatură critică,
științifică și memoralistică în care
opera și destinul uriașului de la
Soroca își afla o largă reflectare și o
pătrunzătoare interpretare. Aportul
lui C. Stere la inițierea și consolida-
rea unor curente de idei, cum au
fost poporanismul și țărănismul se
prezintă ca unul dintre cele mai
ponderabile, iar de multe ori deci-
sive chiar.” (Haralambie Corbu)
 „În timp ce alții voiau trunchierea idealului național, prin sacrificarea Basarabiei, C.
Stere a urmărit idealul integral. Ca basarabean nu putea gândi altfel. Se uită prea
ușor și se înțelege prea greu că C. Stere a fost, înainte de toate, basarabean.”
(Mihai Ralea)

În literatura română Constantin Stere se înscrie cu

romanul-epopee În preajma revoluţiei. Între 1931 şi
1936, a publicat opt romane din imensul ciclu epic
care i-a adus o controversată faimă în literatura
interbelică: Prolog. Smaragda Theodorovna (1931);
Copilăria şi adolescenţa lui Vania Răutu (1932);
Lutul (1932); Hotarul (1933); Nostalgii (1934);
Ciubăreşti (1935); În ajun (1936); Uraganul
(1936). Romanul creează o panoramă vastă a
evenimentelor din istoria social-politică a Rusiei de
până la 1917. Autorul beneficiază de propria sa
biografie căreia îi dă o interpretare romanţată.
Conștiința de neam nu ne permite de a uita de unul
dintre cei mai mari oameni ce a născut Basarabia.
• „C. Stere, după Unire și până în
ceasul morții, a reprezentat Ba-
sarabia în toate parlamentele
României Mari, fiind ales de mai
multe ori în câte două, trei ju-
dețe basarabene dintr-o dată.
Era cel mai bun răspuns pe care
l-a putut da Basarabia celor ce
batjocoreau pe nedrept pe unul
din cei mai vrednici fii ai săi.”
(Pan. Halippa)
Sarcini de lucru:
• Argumentează alegerea lui C.Stere de a părăsi cariera
pedagogică și de a se implica în viața publicistică;
• Interpretează afirmația lui C. Stere:  „Poporul românesc n-a
venit în Basarabia din afară, el aici s-a născut, aici a fost acel cazan unde
au fiert și s-au topit toate acele elemente, din cari s-a născut poporul ro-
mân. Noi nu avem unde ne duce și pe noi nimeni nu ne poate alunga din
casa noastră. Un veac fără sfârșit, noi, plecați, tăcuți, conștienți de slăbi-
ciunea noastră, noi am dus jugul, un veac întreg limba noastră a fost in-
terzisă, un veac întreg cartea în limba natală a fost persecutată, ca o
otravă revoluționară; sacrificii imense făceau aceia care doreau să își
însușească începuturile culturii naționale.”;
• Cercetează și alte surse și scrie 2 informații importante despre C. Stere.
 Temă pentru acasă:
Comentează, în limita unei pagini, afirmația lui Iuliu Maniu: “… oriunde
l-ai așeza la masă pe Constantin Stere, acolo e capul mesei”, aducând
argumente din viața și activitatea scriitorului.