TEMA:

MANAGEMENT DE SINE

R0dica Calistru, dr. conf. univ.

Fiecare pe rînd povesteşte despre sine:
 Cine este
 Ce-a studiat
   Ce experienţă are acumulată
  Despre familia sa
 Bucuriile vieţii
 Pasiunile
 Ce preferinţe are
 Ce aşteaptă de la viaţă
 Ce aşteaptă de la cursuri
  Ce aşteaptă de la noii colegi
 Iniţial, lumînările reprezentau un instrument care
realiza o legătură între oameni şi Divinitate,
indiferent de rasă, naţionalitate sau credinţă. De
asemenea, lumînările au creat o punte între lumea
de aici şi cea de dincolo, fiind binecunoscut obiceiul
de a aprinde o lumînare pentru cei dispăruţi dintre
noi. Utilizările lor sunt numeroase, printre care
crearea unei atmosfere relaxante, romantice.
 • dubla profesionalizare de specialist şi conducător,
deci necesitatea posedării cunoştinţelor, calităţilor
şi aptitudinilor profesionale şi manageriale;

 • caracterul intuitiv şi creator, avand în vedere

situaţiile neprevăzute cărora trebuie să le facă faţă
managerul;

 • echilibrul şi rezistenţa fizică şi psihică la diversele

solicitări, deoarece managerii îşi prelungesc frecvent
ziua de lucru;
 • exemplul personal: moral şi profesional,
deoarece managerul reprezintă etalonul de
comportare şi comparare pentru cei pecare îi
conduce;

 • prestigiul, autoritatea, responsabilitatea şi

imaginea managerului în faţa colectivului ,
părinţilor.
 supravegherea şi dirijarea pentru a ghida devenirea şi
transformarea lor într-un colectiv unit, prosper, în care
fiecare membru se simte bine;

 asigurarea consensul şi colaborarea cu părinţii,

administraţia şcolii, primăriei şi alte instanţe ,profesorii
şi alţi actori ai câmpului educaţional;
 organizarea, motivarea, antrenarea, coordonarea,
controlul – monitorizarea, previziunea, prognoza,
diagnoza, luarea deciziilor şi proiectarea activităţii
colectivului;
 îndeplinirea rolurilor decizionale, de organizator al
spaţiului educativ, de evaluator, mediator;
 manifestarea atitudinii de cetăţean (promovarea
valorilor neamului, prin respectarea legilor statului şi
a valorilor democratice.
 Desemnează un construct pedagogic
instrumental, care oferă posibilitatea de a analiza
şi pronostica realizarea actului educativ în prezent
şi viitor pentru a dezvolta/forma individul şi/sau
colectivul în baza unor axe şi criterii acţionale
optime, prin intermediul cărora putem determina
specificul competenţelor necesare unui manager
pentru realizarea cu succes a funcţiilor sale.
 a) este un model ce reprezintă ansamblul de competenţe
ordonate conform perspectivelor analitice ale actului
educativ -formativ;

 b) poate servi drept reper epistemologic pentru elaborarea
profesiogramei managerului;

 c) este un instrument tehnologic comod şi eficient de

evaluare/apreciere şi autoevaluare/autoapreciere a
competenţelor profesionale în domeniul;

 d) se poate aplica în elaborarea şi sistematizarea planului de

lucru, suporturilor de prezentări, proiectări pentru formarea
profesională
 Inteligenţa emotională este un criteriu de succes
profesional şi un factor determinant al vieţii
personale împlinite şi fericite.
 Conform cercetărilor statistice, competenţa
emotională (EQ) este de două ori mai importantă
decât abilităţile tehnice sau intelectuale.
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale reprezintă
inţelegerea şi gestionarea emoţiilor pentru a crea
relaţii armonioase cu cei din jur.
 În legătură cu emoţiile există mai multe mituri:
I. "Inteligenţa înseamnă doar IQ."
 Adevarul: IQ este doar o parte a inteligenţei noastre generale. IQ-ul nu
poate fi dezvoltat şi nici educat. Inteligenţa generală creşte dacă se
dezvoltă inteligenţa emoţională.
 II. "Succesul în viaţă depinde de IQ."
 Adevarul: Cercetările au aratat că succesul nostru la locul de muncă sau
în viaţa depinde 80% de inteligenţa emoţională şi doar 20% de intelect.
 În timp ce intelectul ne ajută sa rezolvăm probleme, să facem calcule
sau să procesăm informaţii, inteligenţa emoţională (EQ) ne permite să
fim mai creativi şi să ne folosim emoţiile pentru a ne rezolva problemele.
 Inteligenţa emoţională este "abilitatea de a percepe şi exprima, de a
asimila emoţii în gândire, de a înţelege prisma emoţiilor şi de a regla
emoţiile proprii şi ale altora"
altora (Mayer).
 Conform lui Howard Gardner exista 7 (şapte) tipuri de inteligenţă
emoţională:
 1. Inteligenţa spaţiala - capacitatea de a vedea structuri şi forme cu
precizie; cei care posedă acest tip de inteligenţă se exprimă foarte uşor
prin desene, fotografii sau sculpturi.
 2. Inteligenţa kinestezică – capacitatea de a utiliza corpul cu precizie,
coordonând mişcările foarte bine şi, în acelaşi timp, putând să înteleagă
rapid toate nuanţele unei mişcări.
 3. Inteligenţa muzicală – capacitatea de a identifica stilul unui com-
pozitor şi de a recunoaşte diverse părtituri muzicale.
 4. Inteligenta lingvistica – capacitatea de a invata foarte usor o limba
straina sau de a dezvolta un vocabular foarte bogat.
 5. Inteligenţa logico-matematică – capacitatea de a rezolva cu uşurinţă
probleme şi de a te simţi foarte confortabil atunci când se lucreaza cu
numere; aceasta este cea care determină obţinerea unor scoruri foarte
mari la testele care măsoară coeficientul de inteligenţă tradiţional.
 6. Inteligenţa interpersonală şi
 7. cea intrapersonală – capacităţile care te ajuta să înţelegi sentimen-
tele celor din jur şi, respectiv, să-ţi înţelegi propriile sentimente; acestea
sunt responsabile în buna masură pentru cele 80 de procente ale
succesului organizaţional.
 CUM SĂ-ŢI ÎMBUNĂTEŞTI INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ?
• Ţine cont că emoţiile, ca de altfel şi fericirea ta, stau în mâinile tale;
• Foloseşte-ti energia pentru a-ţi analiza propriile acţiuni decât să-ţi
pierzi timpul criticându-i pe alţii;
• Fii constructiv şi preia din comportamentul celorlalţi ceea ce ţi se
potriveşte;
• Învaţă să te relaxezi când simţi că autocontrolul iţi cam joacă feste
şi mergi mai departe când simţi că ti-ai revenit;
• Încearcă să faci haz de necaz în caz de criză;
• Fii cinstit cu tine însuţi; recunoaşte atunci când greşeşti şi vezi care
este sursa greşelilor astfel încat să poţi rezolva situaţia respectivă
într-un mod cât mai optimal;
• Arata că te respecţi respectând la rândul tău sentimentele
celorlalţi;
• Evită pe cei care încearcă să te puna într-o situaţie de inferioritate
sau nu-ţi respectă sentimentele;
• Învatţă să asculţi mai mult decât vorbeşti;
• Fii atent la comunicarea non-verbală; uita-te la feţe, ascultă tonul
vocii şi studiază limbajul trupului;
• Conştientizează că pentru îmbunătaţirea inteligenţei tale
emoţionale ai nevoie de timp şi de multă răbdare.
Accepţiuni teoretice despre
competenţe
MOTTO:
Dacă nu ştii unde mergi, atunci
este dificil să alegi o cale potrivită
de a ajunge la destinaţie”
( Robert Mager)
 este un ansamblu/sistem integrat de
cunoştinţe, capacităţi/deprinderi şi
atitudini dobîndite prin învăţare şi
mobilizate în contexte specifice de
realizare, nivelului cognitiv al acestuia, în
vederea rezolvării unor probleme cu care
acesta se poate confrunta în viaţa reală.
 Studierea, însuşirea şi aplicarea ştiinţei conducerii în toate domeniile
(politic, economic, social, tehnic, pedagogic, etc.) se impune ca o
necesitate, ca o condiţie a valorificării maxime a potenţialului uman şi
material de care dispune societatea.
 Fiind o caracteristică a oricărei activităţi organizate, procesul de
conducere are unele trăsături şi funcţii comune, indiferent de domeniul
condus.
 Din acest punct de vedere, conducătorii, managerii din orice domeniu
trebuie să aibă o pregătire managerială comună, fără de care e imposibilă
realizarea rolului de lider într-un anumit domeniu de activitate.
1. Aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a
noţiunilor, precum şi a cunoştinţelor dobîndite prin
experienţa de viaţă;
2.Aspectul funcţional (priceperi şi deprinderi), care
reprezintă ceea ce trebuie să facă omul în domeniul
său de activitate: profesional, educaţional, social;
3. Aspectul etic, care vizează prezenţa valorilor
personale şi profesionale.

Rezultanta acestor trei aspecte determină competenţa

persoanei, aceasta vizînd deprinderile
comportamentale într-o situaţie concretă.
 Competenţa

Deprinderi/
Cunoştinţe Atitudini
capacităţi
C= c¹ +→c² +→c³

C=c,c,c

C= c+c+c
 Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi
 Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări
atît individual cît şi în grup.
 2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de
stat
 Competenţa de realizare a unor contacte comunicative
constructive în limba maternă/limba de stat atît oral cît şi în
scris.
 Competenţa de utilizare adecvată în limba maternă/de stat a
terminologiei specifice de învăţămînt
 . 3. Competenţe de comunicare într-o limbă
străină
 Competenţe de a comunica într-o limbă
străină în situaţii cunoscute, modelate.
4. Competenţa de a proiecta acţiuni de
ocrotire a biodiversităţii şi a ecosistemelor.

5. Competenţa de a se implica personal în

activităţi de menţinere a propriei stări de
sănătate şi a celor din jur.
  Verbele de acţiune , clasificate pe nivelurile
cognitive
Tipurile obiectivelor Verbele de acţiune
Cognitive A defini, a memoriza, a enumera,
a numi, a recunoaşte, a identifica,
a scrie

Psihomotorii A schimba, a demonstra, a

experimenta, a modifica, a opera,
a clasifica, a compara, a selecta

Afective A analiza, a diferenţia, a

compara, a elabora, a crea, a
genera, a planifica, a evalua
 Viaţa activitatea dumneavoastră este o jertfire de sine zi de zi şi clipă de
clipă.
 E uşor dintr-o parte să emiţi judecăţi să acuzi de multe ce după părerea
altora, mai ales a subalternilor trebuia să faci şi n-ai procedat aşa cum
gîndesc, îşi doresc ei.
 Ideal ar fi acel conducător care este singur satisfăcut de sine şi cei din jur la
fel sunt mulţumiţi de el.
 Dar surprizele curg lanţ, compromisurile, sau ignorarea acestora nu
întotdeauna îşi dau roadele aşteptate.
 Drept rezultat apar conflicte, stresuri etc.
 Nu cred că este cineva, cît de bine informat n-ar fi, care să poată spune cu
siguranţă: Eu sunt bine, eu sînt perfectă, toate le fac în varianta cea mai
optimă mai reuşită, eu chiar nu am probleme, căci orice problemă apare o
înfrunt, a rezolv reuşit.
 Nu înzadar se spune că omul cît trăieşte învaţă. 
 Pentru înviorarea subiectului vom urmări şi discuta căteva subiecte:
 În preambulul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului
găsim scris:
 Considerîmd că ignoranţa şi dispreţuirea drepturilor omului au dus
la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea
unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea
cuvîntului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie, a
fost proclamată ca cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor...
 Oare prin adoptarea declaraţiei am scăpat oare definitiv de toate
aceste fenomene?
 Deoarece subiectul discuţiei de azi este Managementul de sine
să începem cu o povestioară culeasă din bătrîni
  
 O bătrână îi spune nepotului său despre o luptă care se dă în ea. Este o
bătălie între 2 lupi.

Unul este rău: se înfurie, invidiază, regretă, lăcomeşte, e arogant, gelos,

orgolios, minte, îşi plânge de milă, se simte inferior, vinovat, e plin de
mânie…

Celălalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos,

încrezător, optimist, plin de compasiune şi credinţă, recunoscător…

Nepotul se gândi pentru o clipă apoi întrebă:

“- Şi cine va câştiga această bătălie?”

Bătrâna i-a răspuns simplu:

“- Cel pe care îl hrănesc.”
  
 Morala: Atenţie pe care lup îl hrănești in sufletul tău...