OSMOZA

 Cuvântul„osmoză” a pătruns în limba

română din franceză și germană și derivă
din cuvintele „endosmoză” și „exosmoză”,
care au fost inventate de fizicianul francez 
René Joachim Henri Dutrochet (1776–1847)
din cuvintele grecești - ένδον (endon : în,
înăuntru),
- έξο (exo : în afară),
și ωσμος (osmos : împingere,
impulsie).
 Osmoza este realizată prin transport
pasiv:
 - traversarea membranelor celulare
de către molecule și ioni in sensul
gradientului de concentrație sau
electrochimic;
 - cu pierdere de energie liberă;
 - nu implică consum de ATP.
Osmoza poate fi:- simpla sau facilitată.
Osmoza este procesul în care solventul 
moleculele se deplaseze printr - o
membrană semipermeabilă dintr
- o diluată soluție într - o mai
concentrată soluție (care devine mai
diluat). In cele mai multe cazuri,
solventul este apa. Cu toate acestea,
solventul poate fi un alt lichid sau chiar
un gaz.
Dacă două soluții de concentrație
diferite sunt separate de o membrană
semipermeabilă, atunci solventul va
avea tendința de a difuza membrana
de la soluția mai puțin concentrată la
cea mai concentrată, PROCES numit
OSMOZĂ.
Cu cât ajunge mai aproape
sistemul de echilibru, cu atât
devine mai stabil, astfel putem
spune că osmoza este favorabilă
termodinamic.
Membrană semipermeabilă:
Membranele semipermeabile – sunt straturi foarte subțiri
de material care permit trecerea moleculelor mici, cum
ar fi: oxigenul, apa, dioxidul de carbon, amoniacul,
glucoza, aminoacizi, etc., și nu permit trecerea
moleculelor mari, cum ar fi: sucroza, proteinele, etc.
In cazul organismelor vii, rolul membranei
semipermeabile poate fi jucat de bariere biologice
semipermeabile: bariere policelulare (bariera
interstițială), bariere monocelulare (peretele capilor),
membrane celulare.
Ex. – membrana celulară (membrana plasmatică),
membrana subțire semipermeabilă care inconjoară
citoplasma unei celule.
 Acțiunea osmozei
 Osmoza este difuziunea apei (solventului) dintr-o
soluție. Pentru ca ea să se producă, membrana
care separă cele două compartimente trebuie să
fie semipermeabilă (să fie mai permeabilă pentru
moleculele de solvent – molecule de apa - decât
pentu cele de solvit). Apa va trece din
compartimentul in care concentrația ei este mai
mare ( soluție mai diluată ) in cel cu concentrație
mai mică ( soluție mai concentrată ).
 Acțiunea osmozei

Osmoza permite anumitor substanțe să

treacă prin pereții membranei, in timp ce
altele sunt impiedicate să o facă, procesul
fiind decis, in parte, mulțumită structurii
membranei si parțial, a structurii substanței
cu care acesta intră in contact.
Osmoza este rezultatul difuziune pe o
membrană semipermeabilă.
 Substanțele care intră in contact cu o membrană ,
o imping și exercită ,,presiune osmotică”.
Presiunea osmotică este presiunea externă, care ar
trebui să fie aplicat astfel încât nu va exista nici
o mișcare netă a solventului printr - o membrană.
Partea substanței dizolvate cu mai multe
particule exercită presiune osmotică mai mare, iar
direcția in care majoritatea traficului celular
merge, incepe de la regiunea cu cea mai mare
presiune, ajungând până la cea mai mică presiune.
Traficul este bidirecțional. Astfel, orice intră
printr-o membrana osmotică, poate fi eliminat.
 EXEMPLE DE OSMOZĂ
1. În corpul uman, membranele
venelor de sânge, de exemplu, lasă
substanţele să treacă prin ele în
mod constant. Astfel, mâncarea
digerată este asimilată de sânge, iar
reziduul de carbon iese din sânge
prin plămâni.
 2. Celulele roșii din sânge sunt plasate în apă
proaspătă. Membrana celulară a celulelor roșii din
sânge este o membrană
semipermeabilă. Concentrația ionilor și a altor
molecule de solut este mai mare in interiorul
celulei decat in afara ei, deci apă se mișcă în celulă
prin osmoză. Acest lucru face ca celulele sa se
umfle. Deoarece concentrația nu poate ajunge la
echilibru, cantitatea de apă care se poate deplasa
în celulă este moderată de presiunea membranei
celulare care acționează asupra conținutului
celulei. De multe ori, celula ia mai multă apă decât
membrana poate susține, determinând ca celula să
se spargă.
AQUAPORINE