Organismele modificate genetic? Organismul modificat genetic este un organism al cărui material genetic a fost alterat folosind tehnici de inginerie genetică. Tehnicile ingineriei genetice constau în izolarea segmentelor ADN (materialul genetic) de la o fiinţă vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar al alteia. Pentru acest lucru, genele care se doresc adăugate se ataşează unui virus cu care organismul este apoi contaminat, se introduc direct în nucleul unei celule cu o seringă specială. Organismele modificate genetic au fost introduse în producere în anul 1998, cultivându-se mai multe varietăți de soia modificată genetic. Cum pot fi identificate organismele modificate genetic Produsele modificate genetic se identifică foarte greu şi cu foarte mari cheltuieli, care nu sunt la îndemâna oricărui stat cultivator sau consumator. O spun însăşi specialiştii: “Tehnicile de identificare a organismelor modificate genetic sunt complexe şi costisitoare. În Franţa, costul unei analize este estimat de la 1500 FF la 2000 FF. Căutarea şi identificarea organismelor modificate devine foarte dificilă atunci când produsul a fost obiectul unei transformări. Oamenii de ştiinţă au practic două variante: izolarea în cadrul produsului a fragmentelor de AND străin ce a fost introdus iniţial în plantă sau a proteinei produsă de acel fragment”.
Recunoașterea produselor modificate genetic Întregul secret constă în descifrarea etichetei, adică acel autocolant lipit direct pe coaja legumei/fructului sau, după caz, pe punga în care sunt ambalate acestea (de ex. la portocale). Orice etichetă are între 4-5 cifre: Dacă produsul are 4 cifre (de ex. 4021) înseamnă că a fost crescut într -un mediu normal, însă nu BIO. Produsul însă NU a fost modificat genetic. Daca produsul are 5 cifre, iar prima cifra incepe cu 9 (de ex. 96584),inseamnaca este BIO. Daca produsul este format din 5 cifre,iar prima cifra este 8 (de ex. 86584), inseamna ca acesta a fost modificat genetic. Utilizările curente ale organismelor modificate genetic Primele organisme modificate genetic create de om au apărut în anii 70 şi au fost motivate de interese strict ştiinţifice. În scurt timp însă cercetătorii au realizat potențialul ingineriei genetice de a rezolva o serie de probleme majore ale omenirii legate de necesarul de medicamente, de hrana şi energie. Printre primele organisme modificate cu utilizare pe scară largă au fost bacteriile producătoare de insulină, hormon uman necesar tratării diabetului. Primul animal de companie transgenic este peștele zebră GloFish ce se comercializează încă din 2003 în Statele Unite ale Americii şi în genomul căruia a fost inserată o genă din meduză ce il face fosforescent Ce se obtine prin modificari genetice Ameliorarea culorii si aromei fructelor; Cresterea timpului de conservare(păstrare); Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului(roşiile-arbori); Modificarea calitatilor nutritive : cartofi mai bogati in amidom care absorb uleiul de gatit in cantitati mai mici. Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina recunoaste aspectele benefice ale manipularii genetice(bioreactori) pentru că astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni, produse de sange (cu potential alergic scazut), vaccinuri (folosind ca suport cartoful ) mai rezistente la transport si pastrare indelungată. Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi Alimentele modificate genetic pot dobândi proprietati nedorite;
Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol;
Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de plante fertile(altele mor); Tehnologia poate cauza degenerare nedorită . Deci chiar dacă este surprinzator se pot obţine produse slabe calitativ ; Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului . Astfel se poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol ce poate cauza dezechilibre ; In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumând aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de rezistentă ; Exista riscul apariţiei unui singur tip de floră;
Alte organisme ce traiesc in acelaşi mediu ar putea fi influenţate
de alimentele modificate genetic; Prin această tehnologie genele transferate ar putea contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos; Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge să poarte gene cu efecte toxice ce ar putea Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanataţii consumatorilor
Efectele alergice
Genele nou inserate pot produce proteine care la
unele persoane determină alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fată de lapte, ouă, peşte, cereale şi soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capătat efecte nutritive sporite prin introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul potenţial a devenit evident. Rezistenţa la antibiotice Se ştie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenţa omului sau a animalelor fată de antibiotice. De exemplu, tomatele modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o genă rezistentă la antibiotice) ce sunt foarte rezistente la neomicină sau kanamicină. Acelaşi lucru se intamplă şi in cazul seminţelor de bumbac. In general, riscul variază in funcţie de originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa conţina gene de rezistentă la antibiotice. Modificari la nivelul metabolismului
Prin inserarea de gene noi se pot produce alterări
la nivelul genomului - adică totalitatea genelor pe care le conţine un organism - alterări care pot genera in organismul gazdă si alte efecte decât cele scontate, cum ar fi scaderea cantităţii de substanţe nutritive si creşterea nivelului de toxine in organismul gazdă. Aparătorii OGM-urilor consideră că plantele modificate genetic nu prezintă nici un pericol pentru sanătatea omului considerând că transgenele vor dispărea fie in timpul digestiei, fie in timpul proceselor de transformare industrială. Riscuri şi controverse asociate cu organismele modificate genetic
Modificările genetice ale
bacteriilor, plantelor sau animalelor, chiar dacă făcute spre a ne ajuta, au dat naştere la reacții variate şi contradictorii din partea opiniei publice. În SUA sau Asia spre exemplu, plante transgenice precum porumbul MON 810 sunt intens cultivate pe suprafeţe extinse, în timp ce în Europa acestea sunt complet interzise datorită CONCLUZII: • Modificat genetic nu este deocamdată echivalent cu imbunataţit genetic. • Acest fabulos progres ştiintific este incă o cutie a Pandorei. • Atâta timp cât nu cunoaştem deplin nu stapânim deplin. • Gasiţi placeri in lucrurile simple care vi se oferă, nu fiţi sclavii aromelor artificiale.