Istoria epidemiilor şi

pandemiilor de gripă
Istoria omenirii s-a împletit cu
apariţia diferitelor îmbolnăviri,
unele cu caracter epidemic,
altele pandemice
 EPIDEMÍE = Extinderea
unei boli contagioase într-
un timp scurt, prin
contaminare, la un număr
mare de persoane dintr-o
localitate, regiune
 PANDEMiE = Epidemie
răspândită pe teritorii foarte
întinse într-o țară, în mai
multe țări sau continente
 Gripa
cea mai semnificativă dintre toate
bolile transmisibile ale aparatului
respirator
 îmbracă atât forme epidemice, cu

apariţii la intervale de 4 – 5 ani, dar

şi pandemice, cu apariţii la intervale
de zeci de ani.
 Primele menţiuni
 412 î.Ch - epidemie de gripă ce a
afectat toată Grecia, de unde s-a
extins în Europa (prima menţiune din
istorie a gripei).
 Evul Mediu s-a confruntat cu

asemenea mari epidemii, primele

rapoarte care conţin o descriere mai
exactă a maladiei şi simptomelor sale
datând din 1173.
 Pandemia de “gripă spaniolă”
 cauzată de virusul H1N1
 s-a soldat cu 20 - 50 milioane
decese în întreaga lume
 Peste 400 milioane de
persoane au fost infectate in
18 luni
 675 000 americani au murit în
urma acestei pandemii, dintre
care 200 000 numai în luna
octombrie a anului 1918, într-
o vreme în care populaţia era
numai o treime din cât este
acum.
 Pandemia de “gripă spaniolă”
 Într-un singur an, gripa spaniolă a făcut
mai multe victime decât ciuma bubonica în
patru (1347-1351), şi decât războiul
mondial
 A fost considerată un dezastru global.
 Deces la numai câteva ore sau zile de la
infectare
 Grave complicaţii pulmonare letale
 Cel mai puternic afectaţi au fost tinerii,
bătrânii şi persoanele cu imunodeficienţe
 Mortalitatea cea mai ridicată s-a
înregistrat la persoanele cu vârste
cuprinse intre 20 si 40 de ani.
 Focare
 Brest (Franţa),
 Boston (USA)
 Freetown (Sierra
Leone).
 Spania, unde 8
milioane de oameni au
murit, doar în luna
mai a anului 1918 -
primele manifestări
ale pandemiei
 S-a extins, rapid, în
Europa, Asia, Africa şi
în cele două Americi.
 Virulenţă fără precedent
 Rată a mortalităţii de 250 de ori mai

mare decât în cazul unei gripe

obişnuite.
 Oraşe întregi practic depopulate.

 Deces doar în câteva ore de la contact.

 În Statele Unite, speranţa de viaţă a

scăzut, brusc, cu 10 ani.

 Jumătate din soldaţii americani care au

murit în Europa, in timpul Primului

Război Mondial, au fost ucişi de gripă,
nu de combatanţii inamici.
 Constantin Giurescu
 Când si la noi a izbucnit
epidemia de gripa
spaniolă, în toamna anului
1918, s-a îmbolnăvit
printre primii
 complicaţia obişnuită a
acelei gripe:
bronhopneumonia.
 Cu toate îngrijirile date,
organismul său nu a putut
rezista.
 S-a stins în dimineaţa zilei
de 15 octombrie 1918.
 ALTE PANDEMII
 Virusul H2N2 a provocat
următoarea pandemie în
1957 (100 000 victime)
 În 1968, gripa ce avea la
bază virusul H3N2 a
cauzat moartea a 700 000
de persoane.
 H2N2 si H3N2 au apărut,
după toate probabilităţile,
în urma schimbului de
gene dintre gripa aviară si
cea umană.
 Cercetătorii americani au reuşit să
reconstituie şi să readucă la viaţă virusul
gripei „spaniole” din 1918, pentru a-i
descoperi şi analiza virulenţa, în speranţa că
vor contribui, astfel, la combaterea unei
potenţiale pandemii de gripă aviară.
 Pentru reanimarea virusului, cercetătorii
dintr-un laborator ultrasecret au mers în
Alaska pentru a exhuma trupul congelat al
unei femei îngropate în permafrost, în 1918.
De asemenea, ţesuturi pulmonare provenind
de la alte victime ale gripei spaniole şi
conservate în formol au contribuit la
reconstituirea codului genetic al virusului.
 CONCLUZIA:
 Virusul din 1918 (H1N1) era unul
aproape exclusiv de origine aviară,
care a reuşit să migreze la om
 Tulpinile virusului gripal din

pandemiile din 1957 şi 1968 au

reprezentat un amalgam genetic între
virusuri de origine aviară si virusuri
care circulaseră deja ca virusuri
gripale umane.
 Se estimează că o nouă pandemie
(iminentă) ar îmbolnăvi 30% din
populaţia globului - între 20 şi
100 milioane decese.
 Specialiştii susţin că este doar o
chestiune de timp până când
teribilul H5N1 va suferi mutaţii
care să-l facă transmisibil de la
om la om.
 Dacă, în urma mutaţiilor, un virus
aviar devine infectant pentru om,
se poate "conta" pe înregistrarea
primei pandemii a secolului XXI
cu îmbolnăvirea a 20% din
populaţia lumii.
 Aproximativ 30 de milioane de
oameni ar avea nevoie de
spitalizare, iar un sfert dintre
aceştia riscă decesul.
 Toate aceste pagini de istorie
trebuie să amintească oamenilor
de importanţa profilaxiei, în
speţă de vaccinarea antigripală.
În cazul apariţiei unei epidemii,
necesarul de vaccin ar trebui să
acopere minim 20% din
populaţia unui întreg teritoriu,
pentru ca evoluţia bolii sa fie
controlată.
 În total, 24 ţări europene,
printre care şi România, aveau
astfel de planuri la sfârşitul
anului 2005.
 Sunt rapoarte care

contabilizează peste 30 măsuri

care, implementate rapid, în
caz de pandemie ar minimiza
impactul.
 CONCLUZIA?

DUPA 2500 DE ANI, GRIPA

RĂMÂNE O PROBLEMĂ
DESCHISĂ