ODIHNA PASIVĂ

Somnul

•BUICĂ ȘTEFANIA

•MAREȘ ANDREI

•NECHIFOR ALEXANDRU

•SECRIERU DIANDRA-ELENA
Vom incepe prezentarea noastra cu o scurta definitie, astfel

Somnul reprezinta starea fiziologică periodică, reversibilă, Ce se întâmplă în timpul

somnului ?
caracterizată prin inactivitate somatică, abolire relativă şi
temporală a cunoştinţei, prin intervenţia unor mecanisme
neuro-umorale complexe.
De asemenea,
In timpul relaxare la nivel
somnului se
va produce muscular
suprimarea
cunostinţei
Pauză în activitatea nervoasă cu
scopul refacerii neurohormonilor, Avem Inhibiţia activă a
neurotransmitatilor proceselor conştiente
,neuromodulatorilor (care sunt refacerea refacerea
epuizabili) structurilor care neurotrasmiţătorilor
*Dacă acestia sunt epuizati apare au funcţionat pe chimici
oboseala neurospsihică timpul zilei

Iar pe timpul
somnului avem
Control parasimpatic
 Ritmul circadian al somnului este una dintre
multele ritmuri intrinseci ale corpului care este
modulat de hipotalamus.
Nucleii suprachiazmatici setează ceasul biologic
pentru aproximativ 24.2 ore, ținând cont de expunerea
la lumină și de indiciile legate de programul care
antrenează acest ciclu. Tractul retinohipotalamic
permite luminii să influențeze direct nucleii
suprachiazmatici.Lumina este denumită zeitgeber
(zaigibăr), care în germană înseamnă “ acordare de
timp”, deoarece setează ceasul suprachiazmatic.
In imaginea alaturata avem prezentate cele mai
importante momente ale zilei, astfel
 Ciclurile de temperatură corporală sunt, de asemenea, sub control hipotalamic.
O creștere a temperaturii corpului se observă pe parcursul zilei și o descreștere se
observă pe parcursul nopții. Se crede că vârfurile de temperatură reflectă ritmul
somnului. Oamenii care sunt atenți seara târziu ating vârfururile de temperatură
corporală în aceeași perioadă, în timp ce aceia care sunt alerți dimineața ating
vârfurile de temperatură corporală tot pe perioada serii, insa mult mai devreme.

Melatonina este secretată la

capacitate maximă în timpul
nopții de glanda pineală în lipsa
totală a luminii. Prolactina,
testosteronul și hormonul de
creștere demonstrează, de
asemenea, ritmurile circadiene, ce
au secreție maximală în timpul
nopții.
STADIILE SOMNULUI:

Începuturile somnului

• În primele faze ale somnului, individul este relativ treaz și alert. Creierul produce undele denumite beta,
care sunt mici și rapide. Pe măsură ce începe relaxarea creierului ,se produc unde mai lente cunoscute sub
numele de unde alfa. În această perioadă în care individul nu doarme, se pot experimenta senzații ciudate și
extrem de “vii “ cunoscute sub numele de halucinații hipnagogice. Exemplele obișnuite ale acestui fenomen
includ senzația de cădere sau senzația de a auzi pe cineva care îți strigă numele.
• Un alt eveniment foarte comun în această perioadă este cunoscut sub numele de un spasm mioclonic. Dacă
te-ai scuturat dintr-odată fără un motiv aparent, atunci ai experimentat acest fenomen ciudat. Deși poate părea
neobișnuit, aceste spasme mioclonice, sunt de fapt, destul de comune.
Etapa 1
Εste începutul ciclului de somn
și este o etapă relativ ușoară a
somnului. Etapa 1 poate fi
considerată o perioadă de
tranziție între starea de veghe și
somn. În etapa 1, creierul
produce unde theta de
amplitudine mare, care sunt unde
cerebrale foarte lente. Această
perioadă de somn durează foarte
puțin (în jur de 5-10 minute).
Dacă trezești pe cineva în
această etapă, s-ar putea ca
aceștia să afirme că nu erau, de
fapt, adormiți.
Etapa 2
Etapa 2 este a doua etapă a
somnului și durează
aproximativ 20 de minute.
Creierul începe să producă o
activitate
rapidă ,“explozivă“, ritmică
a undelor cerebrale
cunoscută sub numele de
fusuri de somn. Temperatura
corpului începe să scadă, iar
ritmul cardiac începe să
încetinească.
Etapa 3
Undele cerebrale adânci
și lente, sunt cunoscute
sub numele de unde
delta, care încep să apară
în timpul somnului din
stadiul 3. Aceasta este
perioada de tranziție
între somnul ușor și
somnul foarte profund.
Etapa 4
Etapa 4 este uneori denumită “somn
delta” din cauza undelor cerebrale
lente cunoscute sub aceeași denumire,
care apar în acest timp ,ele suprima
impulsurile din cortex (odihna
nervoasă), atenţia şi gândirea
(intrerup contactul cu mediul
înconjurător şi încetarea tuturor
aparatelor şi sistemelor) , este
denumit şi somnul profund, care
durează aproximativ 30 de minute.
Umezirea patului și somnambulismul
sunt cel mai probabil să apară la
sfârșitul acestei etape.
Etapa 5
Cele mai multe vise apar în timpul celei de-a
cincea etape a somnului, cunoscută sub numele de
somn cu mișcare rapidă a ochilor (REM). Somnul
REM se caracterizează prin mișcarea ochilor,
creșterea frecvenței respiratorii și creșterea
activității creierului. Somnul REM este denumit și
somn paradoxal deoarece, în timp ce creierul și
alte organe ale corpului devin mai active ( de
exemplu prelucrarea şi consolidarea informaţiilor
recente de învatare, memorare) mușchii devin mai
relaxați. Visarea se datorează creșterii activității
creierului ( în hipocamp si amigdala) fiind
informatii care ne-au impresionat în cursul zilei, în
general emotii puternice(reaşezare informaţiilor
emoţionale).
In imaginea urmatoare, este
prezentat ciclul
somnului,fragmentat pe stadii.
Astfel avem pt fiecare stadiu in
parte procentajele din timpul
total. De asemenea, avem
ilustrate tipurile de unde
caracteristice fiecariu stadiu.
In a doua imagine avem prezentate
dispunerea stadiilor pe ore, de la inceputul
somnului pana la final, in care chenarele
rosii sunt reprezentate somnul rem, iar
restul graficului este reprezintat de somnul
non rem. Se pot obs exact proportiile.
 Un ciclu de REM-nonREM durează aproximativ 90-100 de minute și 4-5 cicluri apar în
timpul perioadei normale de somn de 8 până la 9 ore în timpul nopții. Prima perioadă
REM a nopții poate avea o durată mai mică de 10 minute, în timp ce ultima poate depăși
60 de minute.

Numărul de ore recomandate-

Numărulde ore NU descreste odată cu creşterea în
inseamna calitatea varstă de la 20-22 ore la nou
somnului . nascuţi până 6 ore la vârstici.

Odihna insuficientă duce la:

tulburări de memorie, tulburări metabolice, (cei care vor sa slabească-orele de somn au
relevanţă foarte mare, reglând hormonii în special)
 Modificarile care apar în timpul somnului Somnul REM
REM:
 Apar mișcări lente și oscilatorii peste care se
suprapun mișcări oculare rapide (aproximativ 60-
70 de mișcări /minut);

 Crește pragul de trezire la stimulii mediului Denumirea de REM venind din limba
înconjurător; engleză (rapid eye movement)
alternează cu somnul lent.
 Intervine senzația de paralizie pentru că tensiunea
din mușchi coboară la zero; Subiectul, în fază somnului REM,
este agitat având modificări
 Tresăriri;
fiziologice şi miscări oculare rapide
 Mioză; de la stânga la dreapta, diferite de
cele din faza somnului lent.
 Generatoarea activității fazice este considerată ca
un pacemaker, ce dirijează multe evenimente
fazice ale somnului REM, în care includem
activitatea mușchilor urechii medii, spasmele
musculare, modificările respiratorii, rata bătăilor
cordului și fluxul sanguin coronarian. (Golu, 2000)
Normal, somnul rapid reprezintă în medie 18-22% din durata totală a somnului, însă la un sugar această fază paradoxală
ocupă 60-70 % , la cei bătrâni scade până la 13-18%.

Necesitatea de somn paradoxal este corelată cu activitatea onirică (visele) care au o durată de aproximativ 100 de
minute/ noapte, şi ele alcătuiesc un mod de stocare, o codificare a memoriei de lungă durată prin codarea informațiilor.
Are deasemea, efecte tocmai asupra reînnoirii creierului şi facilitează cu deosebire memorarea acelui material care
dispune de o încărcătură afectivă. După Ornstein creşte perioada somnului REM după ce oamenilor li s-au dat spre
rezolvare sarcini dificile cea ce contribuie la consolidarea învăţării.

Dacă este trezit în timpul acestei faze de somn paradoxal, subiectul povesteşte, în 80% din cazuri, un vis, amintirea
acestuia fiind vivace şi deseori în culori. Fiecare episod al somnului paradoxal durează în medie de la 10 la 20 de minute.

Somnul lent cu somnul REM sunt într-o legătură strânsă deoarece cel lent induce rapid.
Ore de somn REM la om şi animale
Diferentele dintre nou născuţi şi vârstnici şi tipurile de somn
Calitatea somnului
• Pregătirea pentru somn: aproximativ 22-22.30, somn profund 23-24-01 (refacarea structurilor sistemului nervos şi producţia
hormonului de creştere)- dacă se sare intervalul apare oboseala cronică prin suprasolicitarea glandelor suprarenale;
• Îndepărtarea oricărei surse de lumină – melatonina care declanșează somnul, nu poate fi sintetizată decât în absenţa totală a
luminii ;
• Grijă la alimentele mâncate înainte de culcare şi ora de masă înainte de somn (scoaterea ultimei mese-echilibreaza
hidroelectrolitic) sau înlocuirea ei cu un shake proteic;
• Ce bem înainte de culcare = nu multa apă sau ceai verde sau negru sau cofeină, nu alcool ;

• Oxigenarea camerei ;

• Îmbrăcăminte confortabilă;

• Golirea tubului digestiv sau a vezicii urinare înainte;

• Temperatura din cameră;

• Activitatea dinaintea somnului (să nu fie solicitantă fizic) ;

• Igiena personală (dușul cu apă caldă stimulează somnul);

• Cititul sau ascultatul unei muzici placute la volum moderat sau mic;

• Perna şi patul (să nu fie nici tare, dar nici moale).

 Tulburările somnului

• Narcolepsia (somnolență excesivă în timpul zilei+nivel ridicat de REM caracterizată prin cataplexia, o
slăbiciune musculară bruscă);

• Hipersomnia (exces de somn, care diferă de cel normal prin durată, profunzimea și bruschețea apariției cu
nivel ridicat de NREM);

• Panica nocturna (coşmaruri);

• Bruxism (Scrâșnirea dinților);

• Udarea Patului sau Enuresis nocturne;

• SIDS (Deces subit în timpul somnului);

• Vorbitul prin somn.

Polisomnograma (PSG)

Înregistrarea grafică a somnului , investigaţie

paraclinică noninvazivă care monitoriează :
-EEG (electroencefalograma)
-EOG (electrooculografie)
-ECG (electrocardiograma)
-EMG (electromiograma)
Poziţia corpului, mişcările membrelor, respiraţia
prin saturaţia de O2 şi miscările respiratorii
toracice şi abdominale, sforăitul
 Analiza unui traseu PSG se poate face automat
(precizie de 80-90%) sau manual epocă cu epocă
(secventă de 30 sec).
MITURI DESPRE SOMN

• Mitul 1: A dormi cu 1 oră mai puțin pe noapte nu va afecta funcționabilitatea pe timpul zilei.

Totuși, mai puțin somn poate afecta capacitatea de a gândi corect și de a răspunde rapid, de asemenea, poate
compromite sănătatea cardiovasculară, echilibrul energetic și capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor.
• Mitul 2: Corpul se adaptează rapid la diferite programe de somn.

Majoritatea oamenilor își pot reseta ceasul biologic, dar maxim cu 1-2 ore pe zi. În consecință, poate dura mai mult
de o săptămână pentru ca ceasul biologic să se regleze după ce se va călători pe mai multe fusuri orare sau se va
face o trecere la tura de noapte.
• Mitul 3: Câteva ore în plus de somn pot vindeca problemele date de oboseală excesivă.

Nu doar cantitatea de somn este importantă, ci și calitatea . Unii oameni dorm 8 sau 9 ore pe noapte, dar nu se simt
odihniți când se trezesc din cauza calității somnului, care este deficitară.
• Mitul 4: Se poate compensa somnul pierdut în timpul săptămânii dormind mai mult în weekend.

Deși acest fapt va ajuta la compensarea unei părți din datoria de somn, nu se va reuși suplinirea completă a lipsei
somnului. Mai mult, dormitul până târziu în weekend poate afecta ciclul de somn-veghe, astfel încât este mult mai
greu să se adoarmă la momentul potrivit duminică noaptea și astfel, va fi afectată trezirea de luni dimineața.
PATOLOGIILE
SOMNULUI
 DISOMNIILE

Sunt caracterizate printr-o perturbare a cantității, calității ori a ritmului somnului. Include dereglări intrinseci, extrinseci și

deleglări ale ritmului circadian.

Exemple:

Insomnia primara;
Hipersomnia primara;
Narcolepsia;
Apneea;
Dereglări ale ciclului somn-veghe:
Sindromul picioarelor neliniștite.
 PARASOMNIILE
Eveniment anormal care survine fie în timpul somnului, fie la pragul dintre vigilitate și somn, se concentrează asupra acestei
perturbări și nu asupra efectelor sale asupra somnului și vigilenţei.

1.Anxietatea de Teroarea de somn

vis Enurezisul
Encoprezisul
nocturn (pavorul nocturn)
2.(cosmarul)

 Trezire bruscă în timpul noptii,

 Tulburarea caracterizată
prin pierderea involuntară a
micțiunii pe parcursul nopții
și/sau a zilei.
 Anormală datorită vârstei
mentale inaintate a
copilului.
 Pierderea controlului urmata de o stare de agitație
sfincterian pentru puternică, spaimă și plâns.
materii fecale.
 Debutează în copilărie. Dispare
spontan la adolescență, dar
poate debuta și la maturitate în
acest caz devenind cronic.

(automatismul ambulator nocturn)
Debutează în jurul vârstei de 6-12 ani,
se întinde pe perioada adolescenței,
spre sfârșitul căreia dispare. Dacă
debutează la adult, tinde să se
cronicizeze.
Criterii de diagnostic DSM IV:
Episoade repetate de ridicare din pat în timpul somnului și
de mers împrejur, survenind în cursul primei treimi a
perioadei de somn major;
În timpul mersului în somn, persoana respectivă are fața
palidă, imobilă, este relativ areactivă la eforturile altora de a
influența mersul în somn sau de a comunica cu ea;
La trezire persoana respectivă are amnezie pentru
episodul respectiv;
După trezire nu există nicio deteriorare în activitatea sa
mentală, sau în comportament (eventual confuzie, dacă e trezit
în timpul episodului de somnambulism);
Nu poate fi stabilit ca un factor organic ce a inițiat și menținut
tulburarea (ex. Epilepsia)
 INSOMNIA

Reprezintă dificultatea persistentă în iniţierea, menţinerea şi

consolidarea somnului, în pofida unui mediu şi a unor condiţii
prielnice somnului, ceea ce perturbă mult calitatea acestuia.
 CLASIFICARE
Insomnia determinată de tulburările mentale
Este asociată cel mai frecvent cu anxietatea şi depresia psihică, însă ea este prezentă şi în psihozele schizofrenice,
afective bipolare, demenţe, psihosindroamele organice cerebrale ş.a.

Insomnia dată de igiena inadecvată a somnului

Se referă la nerespectarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, pe de o parte, dormitorul, iar pe de alta,
condiţiile legate de regimul de activitate al pacientului din timpul zilei.

Insomnia comportamentală a copilăriei

Este o insomnie datorată, în special, greşelilor repetate ale adulţilor, care nu ştiu să conducă şi să supravegheze
corect educaţia hipnică a copilului, imprimând somnului un ritual defectuos şi păgubos.
 După cauza determinată Din punctul de vedere al
(Kleitman) duratei

Insomnii endogene Insomnii exogene Insomnia acută Insomnii cronică

 Insomnia secundară
poate fi urmarea unei afecţiuni medicale:

Respiratorie: astm, boală pulmonară cronică obstructivă, hipoventilaţie alveolară centrală ;

Tipuri de insomnii Cardiacă: angină pectorală, insuficienţă cardiacă;

Gastrointestinală: reflux gastroesofagian, ulcer gastric sau duodenal;

Insomnii primare Insomnii secundare

Dermatologică: prurit; oncologică; infecţioasă;

A sindroamelor de durere cronică (fibromialgie, durere neuropată, dureri

articulare);

A unor afecţiuni neurologice (boli degenerative, sindroame cefalalgice,

epilepsii, distonii);

A unor afecțiuni psihiatrice (tulburări de anxietate, tulburări afective, tulburări de

personalitate, psihoze, nevroze).
 RECOMANDĂRI ÎN
INSOMNII
Concentrarea activității fizice a individului în cursul dimineții
și a după-amiezii, evitându-se oboseala fizică în preajma orei la
care pacientul obișnuiește să se culce.
Așezarea în pat trebuie făcută numai după ce individul începe
să devină somnoros, este indicat, să nu stea în pat dacă nu
adoarme, orele petrecute în așteptarea chinuitoare a somnului
având un efect negativ asupra adormirii.
La culcare, pacientul trebuie să fie relaxat intelectual. În acest
sens, este absolut contraindicat ca, înainte de culcare, bolnavul
să își pună întrebarea dacă va putea să adoarmă sau nu și să se
frământe în acest sens.
Se recomandă o baie la temperatura de 37 oC, baie în care
pacientul să stea complet imobil timp de 15-20 minute. Această
baie ar ava un efect destul de favorabil, relaxând musculatura și
sedând pacientul.
Exercițiile fizice practicate înainte de culcare, ca și
timolepticele administrate seara, au efect excitator și
agravează insomnia;
Limitați timpul petrecut în pat doar pentru somn;
Părăsiți patul atunci când nu vă simțiți adormit;
Îmbunătățiți condițiile de microclimat al dormitorului
(zgomot, lumină și temperatură);
Luați o mică gustare înainte de a va culca, dar evitați
consumul mare de de mâncare și băuturi înainte somnului;
Evitați alcoolul și stimulantele (nicotină și cafeină);
Programați-vă activitățile stresante cu multe ore înaintea
timpului de somn; cu câteva ore înainte de culcare doar
relaxați-vă;
Nu vă verificați alarma de trezire în timpul nopții;
Restrictionati-vă consumul de somnifere.
 Concluzii
Dacă somnul nu are o funcţie absolut vitală, atunci e cea mai mare greseală a procesului evolutionist.
A. Rechtschaffen, 1970

Somnul este o stare comportamentală care este o parte naturală a vieții fiecărui individ. Ne petrecem
aproximativ o treime din viața noastră adormit. Cu toate acestea, oamenii știu în general puțin despre importanța
acestei activități esențiale.. Somnul este o activitate necesară, nu o opțiune.

După ce dormim, recunoaștem schimbările care au avut loc, deoarece ne simțim odihniți și mai alerţi. Somnul este
de fapt necesar pentru supraviețuire.
 BIBLIOGRAFIE

1. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM–4)

2. Gavra A. ,Botezan D. Tulburari ale Somnului 2009
3. International Classification of Sleep Disorders, American Academy of Sleep Medicine, 2014
4. Sleep Medicine, Teofilo Lee-Chiong Jr, Oxford University Press, 2008
5. Teodorescu Exarcu, I. (1976). Fiziologia și fiziopatologia sistemului nervos. București: Editura
Medicală.
6. https://en.wikipedia.org/wiki/Sleep
7. https://www.somnolog.ro/insomnia/tratament-insomnie/
Mulţumim
pentru
atenţie !