Sunteți pe pagina 1din 33

ANATOMIA

RADIOLOGICĂ A
ARTICULATIEI
TEMPORO-
MANDIBULARE
Rezident Stela S
Articulatia temporo-mandibulara
Definitie
 Denumirea articulatiei deriva de la cele doua
oase care formeaza articulatia: osul temporal,
parte a neurocraniului(superior) si mandibula
parte a viscerocraniului (inferior).
 Ea se gaseste la confluenta regiunilor
temporala, maseterina, parotidiana si
auriculara.
 Articulatia temporo-mandibulara este o
articulatie bicondiliana sinoviala bilaterala, intre
mandibula si osul temporal de fiecare parte.
ATM
 Aceasta articulatie este formata din
doua componente majore, asociind
elemente:
- radioopace – scheletul temporo-
mandibular;
- radiotransparente – complexul
menisco-capsulo-ligamentar si muschii.
Caracteristici
 Trasaturile caracteristici articulatiilor sinoviale
intalnite la nivelul ATM este aceea ca include un
disc, oase , cartilaje articulare, capsula fibroasa ,
lichid si membrana sinoviala, precum si ligamente .
 Trasatura diferentiala care o face unica fata de alte
articulatii sinoviale, este aceea ca ATM are
suprafetele articulare acoperite de fibrocartilaj in
loc de cartilaj hialin.
 Miscarea nu este dirijata numai de forma oaselor, a
muschilor sau a ligamentelor ci si de ocluzia
dentara.
Parti componente
 Doua capete condilare (condilul mandibulei apartine, alaturi de
colul condiului mandibulei, procesul condilar iar condilul temporal
apartine scuamei temporale);
 Fosele mandibulare ale osului temporal;
 Discul fibrocartilaginos intraarticular, care reduce incongruenta
dintre capul mandibulei si fosa mandibulara; discul divide
articulatia in doua jumatati sau etaje: etajul superior in care se
fac miscari de alunecare (translatie)si etajul inferior implicat in
miscarile de balama.
 Capsula fibroasa- capsula serveste de stabilizator, facand
posibila functia complexa a acestei articulatii;
 Ligamente de sustinere;
 Membrana sinoviala
 Lichid sinovial.
Miscarile in ATM sunt determinate de :
 Forma suprafetelor osoase;
 Actiunea muschilor mobilizatori ai mandibulei;
 Ligamentele ATM;
 Ocluzia dentara- avand in vedere ca cele 2
ATM sunt unite printr-un os unic (mandibula)
si nu se pot mobiliza independent.

MISCARILE ATM:
- MISCARE DE ROTATIE
- MISCARE DE TRANSLATIE
SUPRAFETELE
OSOASE ALE ATM
Procesul condilar al mandibulei

Alcatuit
din:

Cap

Col
Forma capului mandibulei pe sectiune coronala este variabila:

Tip A :
Triunghiular

Tip B :
Patrulater (60%)

Tip C :
Poligonal
(cu o creasta
sagitala)

Tip D :
Sferoidal
Forma capului mandibulei variaza si in sectiunea axiala:

 Plan convex

 Biconvex

 Concav-convex

 Plan

 Biconcav

Morfologie condiliana mandibulara pe sectiuni axiale


(dupa Yale ,1969)
Colul mandibulei
 Fixeaza capul mandibulei la ramura
mandibulei
 Aplatizat in sens antero-posterior
 Pe fata sa antero-mediala(postero-
intern de ramura mandibulei) se afla
foveea pterigoidiana, unde se insera
fascicolul inferior al muschiului
pterigoidian lateral
 Prezinta:
-marginea anterioara
-marginea posterioara
-o creasta interna = creasta colului
mandibulei.
Componenta craniana (temporala ) a ATM

Suprafata articulara a osului temporal se afla pe aspectul inferior al


scuamei temporale, anterior de partea timpanica a osului temporal.
Partea timpanica a osului temporal:
• Formeaza peretii anterior, inferior si posterior ai conductului auditiv
extern;
• Formeaza teaca stiloidei temporale;
• Formeaza placa timpanica.
 Procesul mastoid si procesul stiloid –care are o conexiune
embriologica cu osul hioid nu sunt osificate la nastere;
 Pars squamosa si Pars tympanica sunt de origine membranoasa;
 Pars Petrosa este de origine cartilaginoasa;
 In ceea ce priveste embrional mastoida, aceasta se formeaza din
doua parti osoase: Pars squamosa si Pars petrosa. Din cauza
contopirii acestor piese, pot rezulta fisuri care sunt teoretic imobile
dar dintr-un punct de vedere osteoopat ale au o anumita flexibilitate.
Cavitatea glenoida (fosa mandibulara)
 Are doua componente ce apartin
scuamei temporale:

- componenta anterioara este


reprezentata de versantul posterior al
condilui temporal;
- componenta posterioara este
reprezentata de fosa articulara.
Condilul temporal
 Este radacina anterioara transversala a procesului zigomatic al
temporalului;
 Este o bara semicilindrica cu axul mare aproape transversal;
 Este convex sagital si usor concav transversal;
 La extremitatea laterala se continua cu tuberculul zigomatic anterior;
 La extremitatea mediala prezinta tuberculul endoglenoidian;
 Versantul anterior este nearticular, deci lipsit de fibrocartilaj articular,
se continua anterior cu partea precondiliana a scuamei temporale
 Versantul posterior = panta tuberculiana, eminenta articulara are o
lungime sagitala de 9 mm si o inclinare variabila intre 5-55°
- pante intre 5-25° tip de masticatie orizontala
- pante intre 25-40° tip de masticatie intermediara
- pante intre 40-55° tip de masticatie verticala.
Fosa articulara:
 Se intinde de la panta tuberculiana pana la nivelul suturii scuamo-
timpanice, care o separa de osul timpanal; la marginea posterioara
prezinta o creasta (Poirier);
 Lateral de ea se gaseste radacina procesului zigomatic, iar medial
este spina sfenoidului;
 In partea mediala a suturii scuamo-timpanice, prin patrunderea unei
parti a stancii temporale se formeaza doua suturi: sutura scuamo-
pietroasa anterioara si sutura pietro-timpanica (Glasser)- posterior;
 La adult, fundul fosei articulare este format dintr-o lama osoasa
subtire care separa cavitatea articulara de podeaua fosei craniene
medii;
 La nou-nascut aceasta suprafata este plana, pana la 6 ani capata
forma finala;
 La adult are o adancime de 6-7 mm
 Gazduieste capul mandibulei , in pozitia de repaus
1. Procesul zigomatic al
scuamei temporale;
2. Tuberculul zigomatic
anterior;
3. Radacina
longitudionala a
procesului zigomatic;
4. Creasta
supramastoidiana;
5. Tubercul zigomatic
posterior;
6. Porul acustic extern;
7. Capul mandibulei;
8. Procesul stiloid;
9. Tuberculul condilian
extern;
10. Panta tuberculiana.
Ligamentele ATM
LIGAMENTUL INSERTIA INSERTIA
SUPERIOARA INFERIOARA
Sfenomandibular Spina sfenoidala Lingula si antilingula
mandibulare
Stilomandibular Procesul stiloid Marginea posterioara
a ramului mandibulei,
deasupra unghiului
Timpanomandibular Buza superioara a Creasta pterigoidiana
scizurii pietro-
timpanice
Pterigomandibular Carligul pterigoidian Trigonul retromolar
Klaatsch

Denumirea Inser. Superioara Inser.


Inferioara
Lig. Lateral Intern Spina sfenoidului Tuberculul medial al
Morris condilului mandibular
Lig. Lateral extern Tuberculul zygomatic Tuberculul lateral al
anterior condilului mandibular
Ligamentul temporomandibular
 Reprezinta ingrosarea laterala a capsulei;
 Este format din 2 fascule scurte si inguste, unul in
fata celuilalt
 o parte externa oblica
 o parte interna orizontala
 Este mai larg superior decat inferior
 Directia fibrelor: oblic, posterior si inferior
Rolul sau:
• Previne deplasarea posterioara a mandibulei
si impiedica procesul condilar de a fi condus in
sus de o lovitura si de fracturarea bazei
craniului.
• Intareste peretele anterolateral al capsule;
ajuta la prevenirea deplasarii excesive laterale
si posterioare a mandibulei.
Discul ATM
 Este cea mai importanta structura anatomica
articulara. In ansamblu este biconcav,
fibrocartilaginos. Este plasat intre condilul
mandibulei si scuama temporalului.
 Are forma ovala, consistenta ferma.

Axul lung este orientat transversal. Prezinta:


-fata superioara –convexa catre panta tuberculiana
-fata inferioara – concava catre capul mandibulei
-circumferinta discului.
 Discul ATM este alcatuit din discul articular propriu-
zis + extensii discale, anterioara si posterioara.
• Discul propriu-zis:
-BP – banda posterioara
-BA – banda anterioara
-ZI – zona intermediara

• Extensii discale :
-EDA (anterioara)
-EDP (posterioara)

Functiile discului:
• Rezolva incongruenta suprafetelor articulare;
• Rol plastic,discul este o cavitate glenoida transportabila si
deformabila;
• Rol de amortizare mecanica;
• Intervine activ in mobilizarea ATM.
Capsula sinoviala a ATM
 Membrana sinoviala acopera complet elementele
articulare, la interiorul capsule fibroase, CU
EXCEPTIA fibrocartilajului ce inveleste suprafetele
articulare.
 Etajele supra si infra-discal prezinta 4 santuri
sinoviale marginal:
 2 supra- discale (anterior si posterior)
 2 infradiscale (anterior si posterior)
 Lichidul sinovial provine din 2 surse:
 plasma, prin filtrare;
 prin secretia celulelor membrane sinoviale.
Muschii

 Cei care intervin in mobilitatea ATM sunt: maseterul,


muschiul temporal si muschiul pterigoidian.
 Dintre acestia este de mentionat rolul muschiului
pterigoidian exterior, al carui fascicul superior se
insereaza pe portiunea anterioara a meniscului,
fascicului inferior inserandu-se pe portiunea
anterioara a gatului condilului mandibulei.
 Fascicului superior trage meniscul si condilul care
inainte in timpul deschiderii gurii si il recentreaza in
momentul inchiderii gurii(opunandu-se actiunii
muschiului temporal)
TEHNICI DE EXPLORARE
RADIOLOGICA SI IMAGISTICA
 Aceasta explorare radiologica si imagistica la care
se apeleaza in vederea stabilirii unui diagnostic
este conditionata de examenul clinic de
simptomatologia afectiunilor ATM si de dotarea
tehnica.
 Evaluarea radiologica-imagistica va trebui sa aiba
in vedere toate componentele articulare:
scheletice, menisc, capsula , muschii, ligamente si
relatia acestora cu sistemul articular dentar in
conditii statice si dinamice.
 Explorarea va trebui sa fie bilaterala, comparativa.
Tehnici
 Radiografia panoramica ;
 OPT
 Artrografia temporo-mandibulara
 Computer-tomografia
 IRM
 Tomografia convetionala
Incidenta dupa PARMA
 Este o incidenta de profil, cu ajutorul careia se
radiografiaza fiecare ATM, in pozitie gura
inchisa si gura deschisa.
 Articulatia de examinat este langa caseta, iar
tubul radiogen se afla de partea articulatiei
temporo-mandibulare opuse.
 In aceste conditii, ATM de langa tubul radiogen,
datorita proiectiei conice, va aparea marita si
neclara, iar cea de langa film va aparea clara,
individualizandu-se elementele radioopace care
o compun.
Avantaje OPT
 Se obtine o imagine simultanta a arcadelor dentare si regiunii
limitrofe;
 Se poate aprecia prezenta eventualelor asimetrii sau anomalii
si a altor leziuni ale sistemului dento-alveolar, precum relatia
cu sinusurile maxilare, cu canalul dentar inferior.
 OPT este un examen de orientare si este indicat sa se
efectueze filme si in ocluzie, pentru a se aprecia si raporturile
dintre dintii antagonisti.
Tomografia conventionala
 Desi depasita de examinarea CT se foloseste mai
ales in studiul static al ATM in situatia gura inchisa
gura deschisa. Examenul tomografic va fi facut in
sectiuni frontale si sagitale si este indicat a fi
precedat de o radiografie de baza de craniu (Hirtz)
pentru a se constata pozitia condilului mandibular
si a cavitatilor glenoide.
Artrografia temporo-mandibulara
 Aceasta metoda traumatica de explorare este din ce in
ce mai mult inlocuita de explorarea computer-
tomografica. Reprezinta singura posibilitate de a
evidentia meniscul articular, dupa ce se efectueaza o
punctie articulara uni- sau bicamerala si se introduce un
mediu de contrast opac sau gazos .
 In prezent, artrografia beneficiaza de aportul CT, se
fac sectiuni computer-tomografice axiale, coronale
si pentru studiu dinamic se recurge la CT.
 In conditii de dotare cu aparatura moderna ,ATM se
exploreaza in majoritatea situatiilor prin CT si IRM
Va multumesc pentru atentie!

S-ar putea să vă placă și