Sunteți pe pagina 1din 18

PRINCIPIILE

NUTRIŢIEI UMANE
Suport de curs pentru studenţii anului II
FSIA

SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM


BIBLIOGRAFIE
 Segal, R. – Principiile nutriţiei, Ed. Academica,
2002
 Cheta, D. (Ed.) - Cum sa traim mai mult si mai
bine, Editura Academiei Romane, 2008
 Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente
funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Ed.
Academica, 1999
 Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente
pentru nutriţie specială. Alimentele şi
sănătatea, Ed. Academica, 2001
ALIMENTAŢIA
 Una dintre cele mai importante necesităţi
fiziologice în 65 de ani de viaţă omul
consumă peste 50 tone de hrană
 Unul dintre cei mai importanţi factori de mediu
prin care este promovată creşterea şi
dezvoltarea organismelor vii
 Constă în introducerea, din mediul
înconjurător, a substanţelor nutritive sub formă
de alimente
RAŢIA ALIMENTARĂ
 Reprezintă totalitatea alimentelor consumate în
decursul a 24 de ore
 O raţie trebuie să furnizeze organismului nutrienţi care
corespund nevoilor sale zilnice, atât sub aspect cantitativ,
cât şi calitativ
 Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind
de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-
profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu.
 Nevoile nutriţionale sunt normate de organisme
specializate FAO/OMS, norme europene, norme
specifice unei ţări
NUTRIENŢI sau
SUBSTANŢE NUTRITIVE
 PROTEINE (P)
 LIPIDE (L) nutrienţi calorigeni
 GLUCIDE (G)

 VITAMINE (V)
 MINERALE (M) nutrienţi necalorigeni
 APĂ
COMPONENTELE HRANEI
participă la metabolismul organismului
 NUTRIENŢI – se referă la cele 6 categorii prezentate anterior
 NUTRACEUTICE – componente naturale ale hranei sau
substanţe/elemente adăugate prin procesare, care au dovedit
unul sau mai multe efecte benefice asupra sănătăţii
 FITONUTRIENŢI SAU FITOCHIMICE – nutraceutice prezente
în mod natural în vegetale (de ex. antociane, carotenoide)
NUTRACEUTICELE SI FITONUTRIENŢII SUNT TOŢI COMPUŞI BIOLOGIC-
ACTIVI (majoritatea neesenţiali) IAR UNELE COMPONENTE ALE
HRANEI SUNT SAU CONŢIN COMPUŞI BIOACTIVI ESENŢIALI PENTRU
ORGANISM (de ex. vitaminele sau aminoacizii esenţiali din proteine)
FACTOR ESENŢIAL – indispensabil funcţionării organismului, nu poate fi
sintetizat în organism fiind furnizat exclusiv prin hrană

NUTRIENŢI NUTRACEUTICE FITONUTRIENŢI

Ex. Acidul ascorbic – aparţine tuturor celor 3 grupe


NUTRACEUTICE
 CAROTENOIDE
 TOCOFEROLI
 FITOSTEROLI
 FLAVONOIDE
 ANTOCIANE
 INDOLI
 ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI
 CLA – acizi linoleici conjugaţi
 PREBIOTICE ŞI PROBIOTICE
 MINERALE
etc.
ALIMENTE FUNCŢIONALE
- Alimente naturale sau concepute, care au efect fiziologic pozitiv
sau previn, uneori tratează, anumite maladii, în special cele cu
substrat alimentar (hipercolesterolemii, BCV, diabet etc.)
- Considerate ca ALIMENTELE VIITORULUI
- Asimilate, uneori, cu noţiunea de NUTRACEUTICE
- Interes şi priză rapidă la producători şi consumatori
- Piaţă deschisă, câştig cert – numai în SUA, in 2012 s-au
comercializat produse în valoare de peste 50 miliarde $
- Crestere constanta a vanzarilor, la nivel mondial, cu aprox. 6%
pe an (vor atinge 130 miliarde $ în 2015)
- Reglementări speciale
FUNCŢIILE ALIMENTAŢIEI
1. PLASTICĂ
- asigurată de aportul de P, L, G şi M
- pune la dispoziţia organismului substanţele necesare sintezei
structurilor proprii
“CEEA CE MANÂNCI AZI DEVINE MÂINE PARTE DIN TINE” deoarece
organismul îşi reînnoieşte continuu structurile
2. ENERGETICĂ
- asigurată de P, L şi G (1g P=4,1 kcal; 1g L=9,3 kcal; 1g G=4,1 kcal)
- furnizează organismului energia necesară (energia din hrană este
energie chimică ce poate fi convertită în energie mecanică, termică
sau energia legăturilor macroergice – energie chimică de rezervă,
stocată –de ex. – în ATP)
3. BIOLOGICĂ
- asigurată de componentele biologic active, în special cele
indispensabile (esenţiale) din hrană: aminoacizi esenţiali, acizi
graşi esenţiali, vitamine şi minerale
ALIMENTELE
Un produs oarecare este aliment dacă îndeplineşte simultan 3 condiţii:
 - să posede valoare nutritivă (VN)
 - să prezinte calităţi senzoriale (CS)
 - să fie salubru (inocuitate, I)
SUNT LATURILE TRIUNGHIULUI CALITĂŢII

VN CS

 Alimentele se deosebesc prin aptitudinea de a satisface, mai mult


sau mai puţin, aceste 3 condiţii
 Alimentele posedă:
- Valoare energetică
- Valoare biologică (conferită de calitatea nutrienţilor, raportul dintre
aceştia, aportul de compuşi bio-activi, biodisponibilitate)
- Valoare nutritivă (include valoarea energetică şi valoarea
biologică)
ESENŢA ALIMENTAŢIEI
SĂNĂTOASE
 Asigurarea unui echilibru perfect, continuu şi dinamic,
între nevoile nutriţionale ale individului şi aportul de
alimente
 Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind
de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-
profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu

NEVOI APORT
NUTRIŢIONALE

 Cât, ce, cum şi când mâncăm???


CAUZELE ŞI EFECTELE
ALIMENTAŢIEI GREŞITE
 Alimentaţia greşită sau MALNUTRIŢIA induce dezechilibre
metabolice grave, ce reprezintă cauza majorităţii bolilor
Malnutriţie

Dezechilibru alimentar

Dezechilibru metabolic

Boala

Malnutriţia prin lipsă totală


parţială
prin exces
CAUZELE MALNUTRIŢIEI
 Prin lipsă totală: – cauze economice (subnutriţie)
 Prin lipsă parţială: – 1. cauze economice
2. selecţia greşită a alimentelor raţiei
(cazul ţărilor dezvoltate economic)
 Prin exces: - dezechilibru între aportul energetic alimentar
şi aportul de compuşi bioactivi (“calorii goale”)
- selecţia greşită a alimentelor
- consum excesiv de alimente procesate
- tentaţia pieţei de alimente, RECLAMA
AGRESIVĂ
- necorelarea efortului fizic cu consumul
de hrană
LIPSA EDUCAŢIEI NUTRIŢIONALE ŞI/SAU A VOINŢEI
EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ

 Promovarea unei alimentaţii sănătoase de


către toţi factorii responsabili, inclusiv
producătorii de alimente
 Educarea consumatorilor, în şcoli, prin mass-
media şi etichetare nutriţională
 Conştientizarea faptului că siguranţa
alimentară, implicit calitatea hranei, reprezintă
direcţie prioritară în UE programe nutriţionale
CERINŢE PENTRU
INDUSTRIA ALIMENTARĂ
 ALIMENTE FUNCŢIONALE – bogate în fibre
alimentare, antioxidanţi naturali, acizi graşi
polinesaturaţi etc.
 ALIMENTE FORTIFIATE - cu vitamine, minerale,
proteine
 AMBALAJE INTELIGENTE – care să pastreze
nealterate principiile nutritive, un timp cât mai lung
 ETICHETARE NUTRIŢIONALĂ – informaţii privind
aportul energetic, conţinutul în nutrienţi la 100 de g
produs şi cât acoperă acesta din necesarul zilnic,
prezenţa compuşilor bio-activi, daca produsul este
fortifiat, cu ce şi în ce proporţie, revendicări nutriţionale
(daca există) DIRECTIVA 2000/13/CE si REGULAMENTUL
(UE) NR. 1169/2011
MĂSURI EDUCAŢIONALE
 Aportul adecvat de nutrienţi esenţiali previne:

În timpul sarcinii:
- greutatea redusă a nou-născutului
- rezistenţa scăzută la boli
- unele forme de retardare fizică şi mentală
În copilărie:
- întârzierile de creştere
- rezistenţa scăzută la boli
La vârsta adultă:
- rezistenţa scăzută la infecţii
- riscul faţă unele forme de cancer, obezitate, BCV, diabet
MĂSURI EDUCAŢIONALE
 MODERAREA APORTULUI CALORIC previne:
obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, BCV
 MODERAREA APORTULUI DE GRĂSIMI, ÎN
GENERAL, ŞI LIMITAREA CONSUMULUI DE
GRĂSIMI SATURATE previn: ateroscleroza şi
susceptibilitatea faţă de unele forme de cancer
 APORTUL ADECVAT DE FIBRE ALIMENTARE
previne unele afecţiuni digestive, BCV şi diabetul
 APORTUL REDUS DE ZAHĂR reduce riscul de diabet
şi carii
 APORTUL REDUS DE SARE reduce riscul de
hipertensiune, implicit BCV, şi boli renale
 MODERAREA CONSUMULUI DE ALCOOL limitează
malnutriţia, riscul de ciroză şi anumite afecţiuni
transmise descendenţilor
SUCCES!