CARL LINNAEUS

(1707-1778)
Taxonomia se ocupă cu descoperirea,
descrierea şi catalogarea organismelor.
Bazele ei au fst puse de Carl Linnaeus,
botanist şi medic suedez, considerat şi
părinte al ecologiei moderne.
 BIOGRAFIE

 Carl Linnaeus s-a născut pe 23 mai, 1707, la

Stenbrohult, în Suedia.
.
 Tatăl său, Nils Ingemarsson Linnaeus, grădinar şi
pastor Lutheran, dorea ca şi fiul său să urmeze
aceeaşi meserie, însă Carl, pasionat de botanică, şi-a
dezamăgit părinţii, intrând l-a Universitatea Lund, în
1727, pentru a studia medicina care la vremea aceea
era bazată foarte mult pe plante.

 Cele două  universităţi din Suedia, Lund şi Uppsala,

erau, totuşi, prea sărace pentru a ţine cursuri de
anatomie, chimie sau botanică. Astfel, cei care
doreau sa le urmeze, trebuiau să plătească destul de
mult pentru a acoperi costurile necesare. Poate chiar
mult prea mult pentru Carl Linnaeus, un student
sărac.
 
 Carl Linnaeus organizează în 1732 prima sa
expediţie botanică şi etnografică în Laponia. Această 
expediţie a dus în cele din urmă la publicarea în 1737
a lucrării „Flora Lapponica”(„ Flora Laponă”),
aceasta având un rol important în nomenclatura
speciilor arctic-alpine.

 În 1735 Carl Linnaeus îşi obţine diploma în

medicină si publica prima ediţie a „Systema
Naturae” („Sistemul Naturii”).

 În 1736 face o vizită Universităţii Oxford din

Londra, după care se întoarce la Amsterdam, unde
începe să scrie „Genera Plantarum”, o lucrare ce
reprezintă punctul de start al taxonomiei sale.

   În 1738, Carl Linnaeus publică „Hortus

Cliffortianus”, o lucrare ce descrie magnifica grădină
a unui bancher din Amsterdam,  George Clifford.
 In anul 1739 reprezintă  o perioadă importantă
din viaţa lui, el căsătorindu-se cu Sara
Elisabeth Morea, pe care o întâlnise în 1734,
în Dalarna.
 In anul 1741 Carl Linnaeus primeşte postul
de profesor de medicină practică şi botanică la
Universitatea Uppsala ,unde aduce
îmbunătăţiri remarcabile grădinii universităţii,
care primeşte numele său: “Grădina
Linnaeus”. 
 Un lucru interesant pe care îl face Linnaeus în
1744 este inversarea scării termice pe care o
inventase Anders Celsius. Original, 100 fiind
punctul de îngheţare a apei, 0 fiind punctul de
fierbere a acesteia. 
 Carl Linnaeus a “creat” mai multe rase de
oameni :  Africanus, Americanus, Asiaticus,
Europeanus şi Monstrosus, cea din urmă
referindu-se la pitici din Alpi şi la uriaşii din
Patagonia, a căror inexistenţă a fost cu
adevărat stabilită abia la sfârşitul secolului al
XVIII-lea.
 Carl Linnaeus a fost tatăl a şapte copii, dintre care
doar unul a reuşit să-i calce pe urme, fiind singurul
care a fost şcolarizat. Carl Linnaeus cel Tânăr,
cum era numit pentru a evita confuziile, nu a reuşit
totuşi să câştige o reputaţie mare, la fel ca şi tatăl
său, el preluându-i postul de profesor de la
Universitatea Uppsala, după moartea acestuia.

 Carl Linnaeus suferă în 1774 un atac cerebral,

urmat de un al doilea în 1746, în urma căruia
paralizează parţial. Moare în 1778, în Catedrala
Uppsala, unde este şi înmormântat. Alături de el
este înmormântat şi fiul său, 5 ani mai târziu.
 SISTEMUL BINOMIAL
 Acest faimos botanist şi-a petrecut aproape toată viaţa
clasificând plantele, animalele, chiar şi oamenii, după
cum am spus mai sus. Evident, acest lucru ridică
întrebarea  “Cum făcea el acest lucru?”. Ei bine, el este
inventatorul unui sistem de clasificare numit sistemul
binomial. Desigur, organismele aveau denumiri latine şi
înainte de acest sistem, însă ele erau lungi şi greoaie, un
exemplu fiind denumirea tomatei: Solanum caule
inermi herbaceo, foliis pinnatis incisis, racemis
simplicibus.

 Ce a făcut Linnaeus pentru a simplifica lucrurile? Mai

întâi, el a împărţit organismele în grupuri, pe baza
asemănărilor dintre ele.  A creat regnurile, pe care le-a
divizat în clase, ordine, genuri, apoi în specii.

 Sistemul binomial constă în denumirea unui organism

folosind doar genul şi specia. Astfel, lungul nume al
tomatei se rezumă la Solanum lycopersicum.
 
 LUCRĂRI
 1735-  “Systema Naturae”

 1735- ” Bibliotheca botanica”

 1736- “Fundamenta botanica”

 1737- “Genera plantarum”, “Flora Lapponica” şi

“Critica botanica”

 1738- Hortus Cliffortianus

 1746- Flora Suecica si Fauna Suecica

 1753-Species plantarum

 1771- “Mantissa altera plantarum” –ultima

publicatie
PROIECT REALIZAT DE : BEU GHEORGHE-MARIAN
SCOALA GIMNAZIALA VOINEASA
CLS. A VIII-A