Supraincarcarile cavitatilor

cordului

- suprasolicitari de volum

- suprasolicitari de rezistenta
 Presarcina

-gradul de alungire a fibrelor musculare cardiace la finalul

diastolei

-determinata de presiunea de umplere ventriculara

- miocardul de lucru se adapteaza conform legii Frank -

Starling
 Presarcina

-mecanism de adaptare in conditii fiziologice

- la o crestere permanenta si patologica cavitatile se

adapteaza prin dilatatie si hipertrofie excentrica
 Cauze de crestere a presarcinii

-cardiace: insuficiente valvulare (insuficienta aortica,

pulmonara, a valvelor atrioventriculare), sunturile
intracardiace (defect de sept atrial sau ventricular)

- extracardiace: mai rare - hipervolemie, cresterea

intoarcerii venoase (fistule multiple arteriovenoase)
 Postsarcina

-sarcinacare trebuie invinsa de contractia fibrelor

miocardice pentru a realiza ejectia sangelui in sistola

- suma fortelor care se opun ejectiei sangelui in artere

 Postsarcina depinde de:

-tensiunea arteriala si din trunchiul pulmonar

-rezistenta vasculara periferica

-rezistenta elastica a arterelor

-suprafata de sectiune a valvelor aortice si pulmonare

-cantitatea de sange din aorta si arterele mari

- vascozitatea sangelui
 Postsarcina

-cresterea pe termen scurt determina o crestere a

volumului rezidual la finalul sistolei - creste umplerea
diastolica - cavitatile se adapteaza conform legii inimii

- in conditii patologice - postsarcina creste cronic si

progresiv - cavitatile se adapteaza prin hipertrofie
concentrica
 Hipertrofia

-intereseaza mai frecvent ventriculul stang

-cavitatilecu pereti mai subtiri - atriile si ventriculul drept se

hipertrofiaza intr-o masura mult mai mica

-hipertrofia este o lunga perioada cu contractilitate normala

- dupa un timp apar modificari morfofunctionale -

insuficienta ventriculara
 Cauze de crestere a postsarcinii

-stenozele valvulare - stenoza aortica si stenoza

pulmonara

-cardiomiopatia obstructiva hipertrofica

-cauze extracardiace - hipertensiunea arteriala,

hipertensiunea pulmonara, hipervascozitatea sangelui
 Diagnosticul ECG al hipertrofiilor

-nu este foarte precis

- de electie - ecografia cardiaca

 Hipertrofia atriala dreapta

-unda P cu amplitudine peste 2, 5 milimetri

-unda P cu aspect ascutit, simetrica

-durata undei P este normala

- axul undei P se verticalizeaza

 Hipertrofia atriala dreapta

-apare foarte rar in stenoza si insuficienta tricuspidiana

- apare consecutiv unor afectiuni care decompenseaza

ventriculul drept
 Hipertrofia atriala dreapta

-decompensare a ventriculului drept

-boala primitiva pulmonara - hipertensiune in circulatia

mica - cord pulmonar

- patologie care afecteaza cordul stang (hipertensiune,

infarct, valvulopatii) - decompensare si a cordului drept
 Cordul pulmonar cronic

- hipertrofie a ventriculului drept determinata de afectiuni

care altereaza functia sau structura plamanilor, in afara
leziunilor pulmonare provocate de valvulopatiile inimii
stangi si cardiopatiile congenitale
 Hipertrofia atriala stanga

-unda P cu durata crescuta pana la 0, 12 secunde

-unda P are un aspect bifid

-axul se orizontalizeaza

-amplitudine este normala

- P mitral
 Hipertrofia atriala stanga

-afectiuni ale valvei mitrale

--insuficienta de ventricul stang: hipertensiunea arteriala,

valvulopatii aortice, cardiopatie ischemica
 Hipertrofia ventriculara dreapta

-consecinta a insuficientei ventriculului stang

-cord pulmonar

-cardiopatii congenitale

- modificarile pe ECG sunt vizibile doar in stadiile foarte

avansate
 Hipertrofia ventriculara dreapta

-axul este deviat spre dreapta

-indicele
Sokolow-Lyon pentru ventriculul drept
R (V1)+ S (V5, V6)>10, 5 milimetri

- modificari secundare de faza terminala - segment S T

subdenivelat, divergent si convex spre linia izoelectrica,
unda T negativa
 Hipertrofia ventriculara stanga

-hipertensiunea arteriala necontrolata

- valvulopatii aortice
 Hipertrofia ventriculara stanga

-indicele Sokolow-Lyon - R (V5, V6) + S (V1, V2) > 3 5

milimetri

-complexul QRS are durata pana la 0, 12 secunde

-axul electric este deviat spre stanga

- modificari secundare de faza terminala

 Tulburari de conducere

Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii

impulsului de depolarizare la nivelul tesutului
excitoconductor cardiac

Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de

rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel
ventricular
 Blocuri

- blocuri sinoatriale

- blocuri atrioventriculare

- blocuri intraventriculare
 Blocurile atrioventriculare

- intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric

la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului
Hiss
 Blocurile atrioventriculare -
cauze

- manevre de stimulare vagala

- cardiopatie ischemica – infarct

- leziuni degenerative

- calcificarea fasciculului Hiss

 Blocurile atrioventriculare -
clasificare

- bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este

intarziata

- bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat

intermitent

- bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai

este condus
Bloc atrioventricular de gradul 1

- este asimptomatic

- nu are consecinte hemodinamice

 Bloc atrioventicular de gradul 1

- conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este

intarziata

- toate impulsurile sunt conduse

- intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde

Blocul atrioventicular de gradul 2

- intreruperea intermitenta a conducerii

atrioventriculare

- exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un

complex QRS)
Blocul atrioventricular de gradul 2

- Mobitz 1

- Mobitz 2
 Bloc atrioventicular de gradul 2 -
Mobitz 1

-intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul

in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de
complex QRS)

-urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul

- la examenul clinic se constata absenta la intervale

regulate unei batai cardiace
 Bloc atrioventicular de gradul 2
Mobitz 2

-intervalul PQ este constant

-apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt

urmate de niciun complex QRS)

- la examenul clinic se constata pauze intermitente in

activitatea cordului
 Bloc atrioventricular de gradul 2
cu conducere 2/1

- din 2 stimuli atriali este condus doar unul

- frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala

Bloc atrioventicular de gradul 2 de
grad inalt

-sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale

consecutive

-daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa

ventriculara

- daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un

mecanism de protectie ventriculara
 Blocul atrioventicular de gradul
trei

-sunt blocate toate impulsurile atriale

-ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla

la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos

- activitatea ventriculara este complet separata fata de

cea atriala
 Evolutia si prognosticul blocurilor
atrioventriculare

- blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip

Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte
blocuri

- blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de

grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet

- blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu

infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate