Dependența de tutun

 
 
 
 

Page 1
Cuprins:

• Dependența de Tutun - definiție

• Tipuri de tutun
• Istoricul fumatului
• Efectele negative asupra organismului
• Beneficiile renunţării la fumat sau
,,sindromul de avantaj””
• Statistici la nivel global, european și național
• Concluzii
• Bibliografie

Page 2
Dependența de Tutun - definiție

 Dependenţa de tutun este o adicţie la tutun

cauzată de drogul numit nicotină (Panagiotis
K., B. et al., 2016, p. 22).

 Nicotina, o substanţă cu proprietăţi

psihoactive, care creează nevoia acută de
ţigări, trabucuri, pipe, făcându-i pe fumători
incapabili să renunţe uşor şi provocându-le
acestora simptome fizice şi psihice atunci
când se abţin de la fumat.

 Potrivit cu Niță et al. (2019), tutunul a fost

folosit în cele mai diferite tipuri în tratamentul
durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor
de urechi, travaliului și chiar cancerului.
Răspândirea tutunului este rezultatul unui tip
de comportament care nu poate fi eliminat
nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe.
Page 3
 Tipuri de tutun
Dicţionarului Explicativ al Limbii Române oferă o
clasificare pentru fiecare articol în parte :

 tutun - plantă tehnică anuală al cărei produs utilizabil

este frunza, din care se fabrică produse din tutun;

 tutun de fumat – articole din tutun care se fumează,

produs dintr-un amestec de tutun, destinat preparării
manuale a ţigaretelor sau a ţigărilor cu carton;

 tutun de mestecat - tip de articole din tutun care nu se

fumează, reprezentând frunze de tutun mărunţite,
prelucrate aromatizante sau nu, destinat consumului
prin mestecare;

 tutun de pipă – tip de articole din tutun care se

fumează, reprezentând un amestec de tutun
aromatizat, destinat fumatului prin utilizarea pipei.;
Page 4
Istoricul fumatului

• Conform cu Şalaru, I. et al. (2013),

începuturile fumatului se situează
înainte de anul 600 e.n., când tutunul
era folosit în practicile religioase ale
triburilor Mayaşe.

• Termenul „fumat” nu a existat până la

sfârşitul secolului al XVII-lea. Până
atunci i se spunea „beţia uscată”.

• Denumirea de „nicotină” este derivată

de la numele lui Jean Nicot,
ambasador francez în Portugalia.,.

• Istoria tutunului debutează odată cu

descoperirea Americii de către
Cristofor Columb, în 1492, în insula
numită mai târziu Cuba.
Page 5
• În Evul Mediu se credea că fumatul ajută la
vindecarea bolilor şi alungă duhurile rele, iar la
mijlocul secolului al XVI-lea, se credea că
fumatul vindeca sifilisul.

• Mai multe ţări au interzis tutunul în anii 1600.

• În Turcia în acea perioadă, consumatorii de

tutun puteau fi torturaţi sau ucişi.

• În China, o persoană care era prinsă folosind

tutun, risca decapitarea.

• În Rusia, consumatorii de tutun care erau prinşi

în flagrant, a doua oară, erau ucişi.

• Pe la mijlocul anilor 1800, au început să se

fabrice ţigări pe scară largă, iar tutunul cucerea
planeta.

• În 1843 are loc şi fabricarea primei ţigări. În

1881 în America apare prima maşină de
fabricat ţigări ,iar la 1910 în Europa au fost
înregistrate 20.000 de mărci de ţigări. Page 6
 Efectele negative asupra organismului

A. Efectele negative asupra aparatului

cardiovascular
 creşterea presiunii arteriale;

 comprimarea vaselor sanguine;

 reducerea cantităţii de oxigen

transportată de sânge;

 predispunere pentru formarea

cheagurilor de sânge;

 depunerea grăsimilor pe pereţii

arterelor;

 creşterea riscului de accident

vascular cerebral şi atac de inimă
din cauza blocajului sanguin.
Page 7
B. Efectele negative asupra aparatului
respirator

 iritaţii ale traheei şi ale laringelui;

 reducerea unei bune funcţionări a plămânilor

din cauza îngustării căilor respiratorii,
provocată de cantitatea excesivă de mucus;

 împiedicarea curăţării plămânilor;

 creşterea riscului de infecţii pulmonare,

manifestate prin simptome precum tuse şi
respiraţie greoaie – apariţia „hârâitului” în
timpul procesului de inspirare-expirare;

 apariţia unor afecţiuni grave ca ,astmul

bronşic, infecţiile respiratorii şi cancerul
bronhopulmonr.

Page 8
C. Efectele negative asupra aparatului genital
şi al reproducerii

 anomalii ale ciclului

menstrual;

 instalare precoce a
menopauzei;

 aspect masculin al taliei/

formei corpului;

 avorturi spontane;

 mărirea riscului de accident

vascular cerebral;

 reducerea fertilităţii;

 creşterea riscului de cancer

de col uterin.
Page 9
D. Efectele negative asupra pielii şi cavităţii
bucale

Fumatul este duşmanul unui ten curat,

luminos, frumos, şi, în general, al pielii cu aspect
sănătos.
Pentru că majoritatea femeilor au început să
fumeze din adolescenţă şi datorită reclamelor
care asociază fumatul cu emanciparea, femeile
nu-şi dau seama cât de mult le este afectat
aspectul pielii, decât după ce nu mai fumează.

La nivelul cavităţii bucale principalele efecte

negative ale tutunului sunt:

 stomatita nicotinică;
 boala periodontală („parodontoza”);
 cariile dentare;
 tulburările de gust şi miros etc.

Page 10
 Beneficiile renunţării la fumat sau
,,sindromul de avantaj””

Potrivit cu Şalaru, I. et al., (2013) efectele

pozitive ale renunțării la fumat sunt:

 retragerea ridurilor;

 albirea dinţilor şi ameliorarea patologiei gingivale;

 dispariţia culorii galbene de pe unghiile degetelor „executive”;

 menţinerea sau recăpătarea intactă a simţurilor mirosului şi gustului;

 capacitatea respiratorie normală la eforturi fizice susţinute;

 economii în bugetul familial, etc.

Page 11
Statistici la nivel global, european și național

a. La nivel global

• Conform Institutului Național de Sănătate Publică

(2019), o cauză principală de deces, boală și sărăcie
este datorită consumului de tutun, omorând peste 7
milioane de persoane pe an.

• Tutunul este singurul produs consumat legal care poate

ucide până la jumătate din cei care îl folosesc ca atare.

• Costul total al fumatului (cheltuielile de sănătate și

pierderile de productivitate) este de peste 1.400
miliarde de dolari.

Page 12
b. La nivel european

Conform Institutului Național de Sănătate Publică

(2019), prevalenţa consumului de tutun în regiunea
europeană în proporție de 29% pentru populaţia de 15
ani şi peste, este cea mai mare, comparativ cu restul
regiunilor, indicatorul fiind mai mare în cazul sexului
masculin.

Consumul anual de țigări la persoanele cu vârsta

mai mare de 15 ani în 2016 a fost cel mai ridicat în
Grecia, Slovenia, Belgia și Cehia cel (2000 țigări), în
timp ce în Peninsula Scandinavă, Islanda, Franța și
Marea Britanie a fost cel mai scăzut (1000 de
țigarete).

Anual, 650 000 de europeni mor din cauza bolilor

asociate tutunului, dintre care 79 000 prin fumat pasiv.

Page 13
c. La nivel național

Institutului Național de Sănătate Publică (2019), situează

România la consumul de tutun la adulți, pe locul 9 în Uniunea
Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia si Spania în
ceea ce privește consumul de tutun.

În România, 30,7% (5,63 de milioane) dintre adulții cu

vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) au
consumat constant.

O treime din fumătorii români (33,5%) au fost adulți tineri,

din grupa de vârstă 15-24 de ani.

În general, 30,0% (5.5 milioane) dintre adulți s-au declarat

fumători permanenți de țigări (39,5% dintre bărbați și 21,2%
dintre femei).

Aceștia consumă în medie 16.5 țigări pe zi (bărbații 18,1,

femeile 13,7). Mai mult de patru din zece români în vârstă de
cel puțin 15 ani au fumat 20 sau mai multe țigări pe zi.

Page 14
Concluzii

Exista întotdeauna ceva mai important decât a fuma. Secretul este să se

găsească alternative sau strategii de adaptare, până când se va ajunge în punctul
unde nu mai este simțită nevoia de a fuma.
Orice persoană are dreptul la o viață decentă pentru asigurarea sănătății și
bunăstării lor precum și a familiei acestora.

Page 15
VĂ MULȚUMI PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ!

Page 16