Spatiul european si

spatiul romanesc
{ Europa: pozitie geografica,puncte extreme, limitele, tipuri de
tarmuri
Romania: pozitie geografica, puncte extreme, vecini, tara
carpato-danubiano-pontica
 Spatiul european

Suprafata: 10 170 000 km2; 7 % din uscatul Terrei

Populatia: 741 milioane loc.; 12.5% din populatia Terrei.

Europa este situata in emisfera nordica in totalitate.

Face parte din placa Euroasiatica.

Puncte extreme continentale:

-N: Capul Nord (71° lat. N)
-S: Capul Tarifa sau Marroqui (36° lat. S)
-V: Capul Roca (9° long. V)
-E: Muntii Ural (67° long. E)

Limite:
-N: Oceanul Arctic
-S: Marea Mediterana, Marea Neagra, Muntii Caucaz
-V: Oceanul Atlantic
-E: Muntii Ural, fluviul Ural, Marea Caspica
Tarmurile au 80 00 km lungime in Europa.

Peninsule: Scandinavica, Iutlanda, Kola, Iberica, Italica, Balcanica, Pelopones, Crimeea,

Bretagne

Insule: Islanda, Arhipelagul Britanic (insulele Marea Britanie, Iralnda, Hebride, Orkney,
Shetland), Arhipelagul Azore (Oceanul Atlantic, apartine de Portugalia), Arhipelagul
Canare (Oceanul Atlantic – Apartine de Spania), Baleare (Spania), Corsica (Franta), Sicilia
si Sardinia (Italia), Creta Arhipelagurile Cilclade si Sporade, Rhodos, Lesbos, Eubeea
(Grecia), Cipru si Malta.

Golfuri: Biscaya (Oc. Atlantic), Botnic, Finic, Riga (Marea Baltica), Odessa (M. Neagra),
Genova, Lyon (Marea Mediterana)

Mari: Marea Mediterana (in Sud) care are urmatoarele brate: M. Egee, M. Ionica, M.
Adriatica, M. Tireniana, M. Ligurica; Marea Neagra cu bratul Marea Azov, Marea
Marmara, Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Alba, Marea Barents

Stramtori: Calais sau Dover (intre Europa si Marea Britanie), Gibraltar (intre M.
Mediterana si Oc. Atlantic), Bonifacio (intre M. Mediterana si M. Tireniana), Messina (intre
M. Tireniana si M. Ionica) Bosfor si Dardanele (intre M. Neagra, M. Marmara si M. Egee),
Kerci (intre M. Azov si M. Neagra), Skagerrak si Kattegat (intre Marea Nordului si M.
Baltica),
 Tipuri de tarmuri

I. Tarmuri inalte

1. Tarmuri cu fiorduri: specifice regiunilor litorale

inalte care au fost modelate de ghetari. Fiordurile
sunt vechi vai glaciare invadate de apele marii si
au aspectul unor golfuri inguste cu pereti inalti si
abrupti. Cunoscute sunt cele de pe tarmul
Norvegiei in Peninsula Scandinaviei.
2. Tarmuri cu riass s-au format in zone cu munti si podisuri usor inaltate. Se
caracterizeaza prin golfuri ramificate care patrund adanc pe cursul vailor pe
uscat. Se intalnesc in NV Spaniei.
3. Tarmuri cu canale sau de tip dalmatian.
Se intalnesc in regiunile deluroase sau muntoase cu structura cutata, iar
cutele sunt orientate paralel cu tarmul. Prin inaintarea liniei de tarm, vaile si
depresiunile au devenit canale intre care au ramas culmile ca insule. Se
intalnesc pe tarmul estic al Marii Adriatice. (Dalmatia)
II. Tarmuri joase

4. Tarmuri cu lagune si golfuri. Sunt specifice campiilor litorale joase.

Lagunele sunt lacuri formate prin bararea cu aluviuni a unor vechi
golfuri. Se gasesc pe tarmul romanesc al Marii Negre, al Marii Baltice in
nordul Poloniei.
Exemple: laguna Razim-Sinoe, Venetia.
5. Tarmuri cu limane se formeaza prin bararea gurilor de varsare a apelor
curgatoare ce se varsa in mari. (se intalnesc pe tarmul Marii Negre in Romania
si Ucraina).
Exemplu: limanul Nistrului, Tatlageac.
6. Tarmuri cu delte. Se formeaza la gurile de varsare ale unor fluvii unde
platforma litorala este extinsa. Formarea deltei tine de mai multi factori:
existenta unei mari cantitati de aluviuni aduse de fluviu, lipsa mareelor, panta
redusa a fluviului. Curentii maritimi duc la formarea grindurilor. Exemple:
deltele fluviilor Volga, Rhon, Rin, Tibru, Dunare.
7. Tarmuri cu estuare. Se formeaza la gurile de varsare larg deschise in zone cu
maree puternice; la flux curentii mareici erodeaza malurile, iar la reflux se
retrage spaland aluviunile si largind gura de varsare. Exemplu: estuarele
Tamisei, Senei, Elbei.
8. Tarmuri cu poldere.
Polderele reprezintă porțiuni joase de uscat, adesea sub nivelul 0, câștigate de
sub apele mării, prin lucrări complexe de îndiguire, desecare, nivelare,
desalinizarea solului și drenare continuă. Cele mai cunoscute sunt în Olanda,
țară al cărei teritoriu se află în proporție de cca 30% sub nivelul mării,
pericolul inundațiilor catastrofale fiind cel mai mare risc.
 Spatiul romanesc

Romania este situata in Emisfera Nordica si respectiv in Emisfera Estica la intersectia

paralelei de 45° lat N cu meridianul de 25° lat E.

Romania se afla in partea de S-E a Europei Centrale, la distante aproximativ egale de

Muntii Ural (E) – 2600 km, Oceanul Atlantic (V)- 2700 km, Oceanul Arctic (N) – 2800 km
si mai aproape de Marea
Mediterana (S) – 1000 km.

Romania are o suprafata de 238 397

km2 - locul 12 in Europa si o
populatiede 19,3 milioane locuitori
(2020) – locul 10 in Europa.
Granitele au o lungime totala de 3150 km din care peste 800 km granita fluviala (Dunare,
Prut, Tisa) peste 1000 km granita terestra si peste 247 km granita maritima.

Vecinii Romaniei: la nord – Ucraina, la est – Republica Moldova, Ucraina, in sud-est,

Marea Neagra, la sud – Bulgaria, in sud-vest si vest – Serbia, in vest si nord-vest – Ungaria.

Punctele extreme:
N: Horodistea
S: Zimnicea
E: Sulina
V: Beba Veche
 Romania – tara Carpato-Danubiano-Pontica

Tara carpatica:
- 2/3 din lantul carpatic se afla pe teritoriul Romaniei (28% din suprafata Romaniei);
- Muntii Carpati reprezinta un baraj orografic pentru masele de aer oceanice influentand climatul
tarii.
- Carpatii, prin resursele lor au favorizat dezvoltarea socio-economica a tarii.
Tara dunareana:
- Dunarea are o lungime de 2860 km strabatand 10 state si 4 capitale;
- Pe teritoriul Romaniei are o lungime de 1075 km, colectand 98% din reteaua hidrografica a tarii
- Dunarea este o importanta axa de concentrare umana si economica, principala cale de navigatie a
tarii, avand potential hidroenergetic si principala regiune piscicola si de irigatii.
Tara pontica:
- Tarmul Romanesc al Marii Negre este de 247 km.
- Reprezinta un facilitator de legatura economica important;
- Ofera resurse de hidrocarburi iar litoralul acesteia este o zona turistica importanta.
Axa Marea Neagra – Dunare - Canalul Mainz–Dunare – Mainz - Rin- Marea Nordului