IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”
Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală
„Arsenie Guțan”

Flegmonele
teritoriului OMF

Realizat: Leșenco Cornel S1803

Profesor :Dabija Ion
Procesele inflamatorii în teritoriul OMF
Sunt cele mai frecvente afectiuni ,atît din punct vedere al
graviditatii acestor procese ,cît și din punct de vedere al
frecventei.
Procesele inflamatori din omf pot aparea la orice virstă
,indiferent de sex ,frecventa aparitiei este virsta 20-40 ani.
Procesele inflamatori din teritoriul Omf sunt mai frecvente de
cît cele din alte regiuni .
• Flegmon-inflamaţie acută a ţesutului celulo-adipos
caracterizată prin difuziune fără tendinţă de delimitare şi prin
necroza masivă a ţesuturilor interesate.
Etiopatogenia
• Procesele infecţioase ale ţesuturilor moi perimaxilare au următoarele cauze:
Caria si complicatiile ei – Periodontita apicala.
fracturile dentare
accidentele de erupţie a dinţilor temporari sau permanenţi
Extractii laborioase
Nerespectarea recomandarilor post extractionale
Complicaţiile anesteziei loco-regionale:dacă nu se respectă strict regulile în
timpul puncţiei anestezice
Furunculele şi carbuncurile feţei,gîtului şi pielii capului.
Complicaţiile diferitelor tratamente stomatologice:pot produce secundar infectii.
 Supuraţii difuze –flegmoane
În supuraţiile difuze procesul infecţios are o tendinţă extensivă şi se asociază
cu o necroză tisulară marcată, fiind absentă o colecţie supurată bine delimitată,
flora cauzală este polimorfă, fiind reprezentată de o asociaţie de germeni
aerobi şi anaerobi, care se potenţează reciproc crescându-şi virulenţa şi
producând toxine de tipul neurotoxine, miotoxine, neurolizine.
Factorii favorizanţi ai apariţiei supuraţiilor difuze sunt reprezentaţi de scăderea
rezistenţei organismului:
-boli caşectizante
-diabet
-chimioterapie
-corticoterapie
Virulenţa crescută a florei microbiene, precum şi antibioterapia incorect, clinic se
remarcă fenomene toxico-septice generale, cu discordanţă între puls şi
temperatură, precum şi insuficienţe multiple de organ.
 Flegmonul planşeului bucal

• Flegmonul planşeului bucal procesul supurativ cuprinde toate

structurile planşeului bucal:
spaţiile submandibulare
 spaţiile sublinguale
 spaţiul submentonier
• supuraţia difuză se poate extinde spre spaţiul laterofaringian, spaţiul
infratemporal, limbă, regiunea cervicală anterioară, dar şi
descendent spre torace, focarul hipertoxic gangrenos principal este
localizat cel mai frecvent la nivelul spaţiului sublingual.
Etiologie
Flegmonul planseului bucal are ca punct de plecare procese septice
dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de
minte inferior.
 Examenul Obiectiv
Flegmonul de planşeu debutează cel mai frecvent sub forma unei
supuraţii a spaţiului sublingual.
Clinic se decelează :
 Tumefacţie plasată sublingual ce se extinde rapid de partea opusă,
difuzează apoi submandibular bilateral şi submentonier. Tumefacţia
este masivă şi se întinde, cuprinzând toate spaţiile fasciale ale
planşeu lui. La palpare tumefacţia are o duritate -flegmon
"lemnos", fără zone de fluctuenţă, dar prezentând crepitaţii gazoase
în fazele avansare.
Tegumentele acoperitoare sunt cianotice.
 Edem difuz la periferie, ce se extinde genian, supraclavicular şi
presternal.La inspecţie planşeul anterior bombează depăşind
marginea incizală a frontalilor inferiori.Mucoasa sublinguală este
congestionată, În tensiune, acoperită cu depozite fibrino-leucocitare.
Limba este împinsă spre posterior, pe marginile ei observându-se
amprentele dentare ca urmare a macroglosiei.
Tulburările funcţionale sunt reprezentate de:
Trismus
 disfagie
 disfonie
 dispnee.
Dispneea este iniţial de cauză obstructivă şi apoi prin agravarea fenomenelor
toxico-septice de cauză centrală -intoxicaţia centrilor respiratori bulbo-pontini. În
stadiul de debut procesul septic mimează o supuraţie de spaţiu sublingual, pacientul
prezentând o stare septică cu febră (39-40° C), ceea ce indică reactivitatea
organismului. Agravarea stării toxico-septice este marcată de discordanţa Între puls
şi temperatură. Probele biologice evidenţiază leucocitoză cu neutrofilie
Tratamentul chirurgical:
Tratament
Repere:
o Incizia cutanată are formă de ,,U,, cu convexitatea îndreptată spre menton şi se întinde de la un
unghi mandibular la celălalt.
o Incizia este plasată de tumefacţie cu două lăţimi de deget sub marginea bazilară.
Tehnica operatorie
-Se secţionează:
tegumentul
ţesutul celular subcutanat
platisma şi fascia cervicală.
Pentru deschiderea şi drenarea tuturor spaţiilor implicate este necesară secţionarea
muşchiilor milohioidieni bilateral şi a ambelor ventere anterioare ale muşchilor digastrici.
Se drenează larg spaţiile planşeului bucal şi se explorează spaţiul laterofaringian şi
parenchimul lingual. În timpul intervenţiei se îndepărtează tesuturile necrotice deja
delimitate.
Drenajul fixate la tegument pentru fiecare spaţiu implicat.
EI va fi menţinut timp de 5-7 zile, iar irigaţiile cu soluţii antiseptice se realizează de 4-6 ori/zi, frecvent fiind
asociate cu necrectomii superficial succesive. Lichidarea factorului cauzal dentar este necesar.
Tratamentul medicamentos
Antibioterapie -iniţial cu spectru larg şi apoi conform antibiogramei.(10-14zile)
Combinatii eficiente:Penicilina +Streptomicina,Penicilina +Gentamicina,Penicilina +Metranidazol.
Dupa antibiograma : exceptional se utilizează
Cefalosporine ,Gentamicina ,cloramfenicolul
Anticoagulante directe
Heparina(20-30000 U)-subcutanat la fiecare 5-6 ore sau intravenos cu solutie de glucoza 5%
Anticoagulante indirecte
Streptochinaza
Urochinaza
Vitaminoterapia: Vit. A, B2, C, PP,
Antipiretice
Dezintoxicare – bicarbonatul de sodiu 0,09%,sol.Refortan ,sol.Glucoza 5%,sol.Ringer
30-60ml per 1kg
 Flegmonul difuz hemifacial
Flegmonul difuz hemifacial interesează în evoluţia sa următoarele spaţii:
spaţiul buccal
spaţiul maseterin
temporal
infratemporal
submandibular
 se poate extinde la nivelul sinusului maxilar şi orbitei.
Etiologie
Flegmonul difuz hemifacial are ca punct de plecare:
leziuni dento-parodontale, traumatisme cranio-faciale, precum şi stafilococii
cutanate faciale.
 • Aspectele clinice

Tumefacţia are însă o tendinţă extensivă, cuprinzând progresiv

regiunea parotideomaseterină, temporală, palpebrală şi cervicală.
Tumefacţia este dură la palpare, fără zone de f1uctuenţă, prezentând
În stadii avansate crepitaţii gazoase.
 La periferie apare un edem de Însoţire localizat palpebral, la nivelul
piramidei nazale şi buzelor, ducând la dispariţia reliefului zonei
afectate.
Tegumentele sunt cianotice şi în tensiune fără o delimitare netă faţă
de ţesuturile sănătoase.
 Pacientul prezintă trismus şi halenă fetidă. Starea toxico-septică,
discordanţa puls-temperatură şi modificările probelor biologice sunt,
de asemenea, caracteristice.
 Tratamentul
Tratamentul chirurgical urmăreşte drenarea tuturor spaţiilor afectate prin incizii
cutanate şi orale, fără a respecta considerentele fizionomice cervico-faciale.
• lnciziile cutanate vor fi plasate : incizii radiare
Submandibular
 suprazigomatic
 temporal şi periorbital
 Deschizând spaţiile submandibular, maseterin, infratemporal, temporal, periorbital.
Inciziile orale sunt plasate în vestibulul superior prelungite perituberozitar şi în
vestibulul inferior prelungite de-a lungul marginii anterioare a ramului mandibular.
Drenajul este asigurat pentru 5-7 zile cu câte două tuburi de dren fixate la tegument
sau mucoasă pentru fiecare spaţiu implicat în procesul supurativ. Îndepărtarea
factorului ca uzal dentar este obligatorie.