Lucian Blaga – viaţa şi opera

(1895-1961)
 COMPETENŢE DERIVATE - la sfârşitul lecţiei,
elevii vor fi capabili:
- să-şi însuşească date importante despre viaţa şi activitatea
lui Lucian Blaga;
-să se familiarizeze cu opera scriitorului;
-să emită păreri proprii despre opera scriitorului şi să le
argumenteze;
- să-şi exprima opinia despre o anumită problemă dată;
- să încadreze scriitorul în epocă istorică şi culturală.
 Viaţa lui Lucian Blaga
- s-a născut pe 9 mai 1895 în 9 MAI 1895
satul Lancrăm, judeţul Alba,
Sat al meu, ce porţi în nume
fiind al nouălea copil al preotului
sunetele lacrimei,
Isidor Blaga şi al Anei. Tatăl
la chemări adânci de mume
dăduse copiilor nume începute
în cea noapte te-am ales
cu litera L.
ca prag de lume
şi potecă patimei.

Spre tine cine m-a-ndrumat

din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.
 Copilăria poetului a fost marcată de “absenţa cuvântului”. Abia la vârsta
de patru ani poetul a început să vorbească. Acest eveniment este redat
de Blaga atât în poezia Autoportret, cât şi în volumul Hronicul şi cântecul
vârstelor.
“Începuturile mele stau sub semnul unei
fabuloase absenţe a cuvântului... Aflai
Autoportret atunci că în cei dintâi ani ai copilăriei mele
cuvântul meu nu era — cuvânt. Cuvântul
Lucian Blaga e mut ca o lebădă. meu nu semăna cu nimic. Nici măcar cu o
În patria sa stângace dibuire pe la marginile sunetului,
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt. cu atât mai puţin cu o prefigurare a unei
Sufletul lui e în căutare, rostiri articulate. Adevărat e, pe de altă
în mută, seculară căutare, parte, că muţenia mea plutea oarecum în
de totdeauna, echivoc şi nu în­deplinea chiar în toate
şi până la cele din urmă hotare. privinţele condiţiile unei reale muţenii, căci
lumina cu care ochii mei răspundeau la
El caută apa din care bea curcubeul. întrebări şi îndemnuri era poate mai vie şi
El caută apa mai înţelegătoare decât la alţi copii, iar
din care curcubeul urechea mea, ispitită de cei din preajmă, se
îşi bea frumuseţea şi nefiinţa.” dovedea totdeauna fără scăderi.”
Page  4
 Studiile

 1902-1906 – face primele clase la

şcoala primară germană din Sebeş.
 1906-1914 - a urmat Liceul „Andrei
şaguna” din Braşov.
 1914–1917 - a urmat cursurile
Facultății de Teologie din Sibiu şi
Oradea.
 1917 şi 1920 - a studiat filosofia şi
biologia la Universitatea din Viena,
obținând titlul de doctor în filosofie.
Aici a cunoscut-o pe Cornelia
Brediceanu, cea care îi va deveni
soție.

Page  5
Page  6
 Debutul
A debutat în ziarele arădene Tribuna,
cu poezia Pe țărm (1910), şi
în Românul, cu studiul Reflecții
asupra intuiției lui Bergson (1914).
 debutul editorial are loc în anul 1919
când publică volumul de poezii
Poemele luminii şi volumul de
aforisme Pietre pentru templul meu.
„Poezia lui Blaga apărea însă ca un dar
răsărit pe neaşteptate. Nimic n-o
pregătise şi nimeni n-ar fi putut-o
presimţi” – Tudor Vianu, Studii şi
portrete literare, 1938, p. 85.

Page  7
 Activitatea diplomatică

 În anul 1926 a intrat în diplomație,

ocupând succesiv posturi de ataşat
cultural la legațiile României din
Varşovia, Praga, Lisabona, Berna, şi
Viena.
 A fost ataşat şi consilier de presă la
Varşovia, Praga, Berna (1926–1936)
şi Viena (1936-1937).
 A fost subsecretar de stat la
Ministerul de Externe (1937–1938) şi
ministru plenipotențiar al României în
Portugalia (1938–1939).

18 mai 1938 – depune o coroană de flori la

Mormântul eroului necunoscut din Lisabona
Page  8
 În 1936 este ales membru al Academiei Române.
 Între 1939 şi 1948 este profesor la Catedra de filozofia culturii a
Universităţii din Cluj,
 Între anii 1949-1953 este cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie
din Cluj şi la Secţia de istorie literară şi folclor a Academiei, filiala Cluj
(1953-1959).
 După 1943, nu mai publică niciun volum de versuri originale, deşi
continuă să lucreze. Abia în 1962, opera sa reintră în circuitul public.

Page  9
  Nu îi mai sunt publicate volumele şi
preferă să se ocupe de traduceri. În
această perioadă a finalizat traducerea
piesei Faust de Goethe, iar în 1958
apare primul volum din Opere de
G.E. Lessing în traducerea lui Lucian
Blaga. A tradus poeți germani clasici
şi moderni. Poeziile scrise acum vor fi
publicate postum.
 Tot în această perioadă scrie romanul
cu tentă autobiografică Luntrea lui
Caron, publicat de asemenea postum.
 Se stinge din viaţă la 6 mai 1961 şi
este înmormântat în satul natal,
Lancrăm.
Page  10
 Opera
I. Volume de versuri
 1919 - Poemele luminii
 1921 - Paşii profetului
 1924 - În marea trecere
 1929 - Lauda somnului
 1933 - La cumpăna apelor
 1938 - La curțile dorului
 1943 – Nebănuitele trepte
Cicluri de versuri editate postum
 Vârsta de fier 1940-1944
 Cântecul focului
 Corăbii cu cenuşă
 Ce aude unicornul
Izvorul nopţii
Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.

Page  11
 Lumina a crescut enorm la Cluj…

Page  12
II. Dramaturgie
• 1921 - Zamolxe, mister păgân
• 1923 - Tulburarea apelor, dramă
• 1925 - Daria, dramă în patru acte
• 1925 - Ivanca
• 1927 - Meşterul Manole, dramă în cinci acte
• 1930 - Cruciada copiilor
• 1934 - Avram Iancu, dramă într-un prolog şi trei faze
• 1944 - Arca lui Noe
• 1964 - Anton Pann, dramă într-un prolog şi patru faze (postumă)

Page  13
III. Filosofie
 Creația sa filosofică este grupată
în trilogii:
 1943 - Trilogia cunoaşterii:
Eonul dogmatic, Cunoaşterea
luciferică, Cenzura
transcendentă.
 1944 - Trilogia culturii: Orizont
şi stil, Spațiul mioritic, Geneza
metaforei şi sensul culturii
 1946 - Trilogia valorilor: Ştiință
şi creație, Gândire magică şi
religie, Artă şi valoare.
Page  14
IV. Aforisme
 1919 - Pietre pentru templul meu
 1926 - Ferestre colorate, însemnări şi fragmente
 1945 - Discobolul, aforisme şi însemnări
 1977 - Elanul insulei, editată postum

V. Proza
 Hronicul şi cântecul vârstelor, volum autobiografic, editat
postum, 1965
 Luntrea lui Caron, roman, editat postum.

Page  15
 Concepte cheie în opera blagiană
Monumentalitatea operei lui
Blaga stă în îmbinarea de mare
profunzime a poeziei cu filozofia.
1. În concepţia poetului, cunoaşterea
se manifestă prin două concepte
originale:
a) cunoaşterea paradisiacă, de tip
logic, raţional, care se revarsă asupra
obiectului cunoaşterii şi nu-l depăşeşte,
fiind specifică oamenilor de ştiinţă;
b) cunoaşterea luciferică are ca scop
potenţarea, adâncirea misterului şi nu
lămurirea lui, specifică sensibilităţii
poeţilor.
Page  16
“Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”

2. Metafora cunoaşte, în concepţia
gânditorului poet, două tipuri:
 - metafora plasticizantă, care dă
frumuseţe limbajului liric, fără a-i
îmbogăţi conţinutul: „Un zbor de
lăstun/ Iscăleşte peisajul” sau „…
prin oraş/ Ploaia umblă pe
catalige”;
 - metafora revelatorie, care are
rolul de a potenţa misterul
esenţial, de a revela conţinutul:
„Eu nu strivesc corola de minuni
a lumii”.
Page  17
Exemplu de metafore plasticizante:
-“Pe uliți, subțire și-naltă/ ploaia
umblă pe cataligi” (metaforă pentru
ploaie);
-“În joc cu piatra, câte-un val/ și-
arată solzii de pe pântec” (metaforă pentru
valuri).
Exemplu de metafore revelatorii:
- “Soarele, lacrima Domnului/ Cade în
mările Somnului” (un asfințit marin);
- “Cenușa îngerilor arși în ceruri/ ne
cade fulguind pe umeri și pe case”. (“un
mister relevat în legătură cu ninsoarea”,
după explicația lui Blaga);
-“Mamă – tu ai fost odat’ mormântul
meu- / De ce îmi e așa teamă, mamă, / să
părăsesc iar lumina?” (misterul morții)
ș.a.
3. Alte concepte specifice Lumina ce-o simt
filozofiei blagiene ce se regăsesc năvălindu-mi în piept când te vad,
metaforic în creaţia lirică sunt: oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
 - misterul – principiu existenţial din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?
fundamental, obiect al Lumina
cunoaşterii şi resort al actului de
cultură; Mama,-nimicul-marele! Spaima de marele
îmi cutremură noapte de noapte gradină.
 - Marele Anonim - metaforă Mama, tu ai fost odat' mormântul meu.
revelatorie pentru Creatorul De ce îmi e aşa de teamă-mamă-
Universului; să părăsesc iar lumina?
 - lumina – metaforă pentru Din adânc
cunoaştere;
Opreşte trecerea! Ştiu că unde nu e
 - ieşirea în lumină – naşterea; moarte, nu e nici iubire - şi totuşi, Te rog:
Opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne
 - marea trecere – moartea. măsori destrămarea.

Page  18
 Păreri critice
Poeziile lui Blaga sunt bucăţi de suflet, prinse sincer în fiecare clipă şi
redate de o superioară muzicalitate în versuri care, frânte cum sunt, se
mlădie împreună cu mişcările sufleteşti înseşi. Această formă elastică
permite a se reda şi cele mai delicate nuanţe ale cugetării şi cele mai fine
acte ale simţirii. E şi filosofie înăuntru, o melancolică, dar nu deprimantă
filosofie, care leagă împreună toate aspectele dinafară ale naturii si,
înlăuntru, toate mişcările prin care şi noi îi răspundem.” - Nicolae Iorga,
„Rânduri pentru un tânăr”, în Neamul românesc. 1 mai, 1919

„E foarte greu, dacă nu imposibil, de judecat opera poetului fără o

referire permanentă la sistemul său filosofic. Lirica lui Blaga transmite stări
sufleteşti care, neavând nimic conceptual, se amestecă intim cu preocupările
reflexive ale gânditorului. El îşi trăieşte plenar ideile, de unde şi ecoul lor
adânc în lumea sentimentelor. Pe de altă parte, fiorul lirici a naştere la
Blaga din reflexivitate şi însoţeşte pas cu pas mişcările unui spirit
scormonitor”. – Ovid S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două
războaie mondiale.
Page  19
 „Blaga este cel dintâi, repet, după Eminescu care integrează
filosofia (în sensul dat de Marcel Raymond acestui concept), punând
astfel capăt unei discuţii lungi şi plicticoase dacă poate exista sau nu
poezie filosofică.” – Eugen Simion, Lucian Blaga. Miturile personale
ale poetului
„În genere însă Poemele luminii sunt încă stângace, pătate de
consideraţii filosofice şi de un nietzscheanism zgomotos, în
nepotrivire cu temperamentul nesanguin, cam rilkean al poetului.” –
George Călinescu – Istoria literaturii române, de la origini până în
prezent
Blaga “descindea de fapt din Eminescu şi regăsea vibraţia înaltă a
poeziei româneşti la sentimentul cosmic şi fiorul metafizic” - Ovid S.
Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie
mondiale.

Page  20