Ergofiziologie&fiziopatologie

APARATUL CARDIO-VASCULAR

PROFESOR/DOCTOR: BÎLHA CLAUDIA

MASTERAND: ROȘU ALEXANDRA
FEFS-KRMC, AN I,semigrupa 13 A
 CUPRINS
ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
SÂNGELE
ERGOFIZIOLOGIA CARDIOVASCULARĂ
FIZIOPATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ
BIBLIOGRAFIE
 ANATOMIA
CARDIOVASCULARĂ
Aparatul circulator este format din inimă,vasele
sanguine și limfatice, care alcătuiesc o unitate
funcțională și permanent adaptată nevoilor
organismului .-,,Esențial în kinetoterapie,,Daniela
Iuliana Chiminigică.
INIMA
Inima este organul central al aparatului
cardiovascular. Este situată în mediastin și are forma
unei piramide triunghiulare sau a unui con
turtit,culcat pe diafragmă. Axul inimii este oblic dirijat
în jos ,la stânga și înainte,astfel că 1/3 din inimă este
situată la dreapta și 2/3 la stânga planului
mediosagital al corpului.Greutatea inimii este de 250-
300 g.Inima poate fi considerată d.p.d.v funcțional ,ca
o dublă pompă,fiecare deservind o circulație complet
separată.Zilnic,inima efectuează un travaliu uriaș,
contractându-se de peste 100.000 de ori și pompând
peste 7.200 L de sânge.-,,Compendiu de anatomie,,
 CAVITĂȚILE INIMII
A. ATRIILE
Atriile au formă aproximativ cubică, capacitate mai mică decât a ventriculilor și pereții mai subțiri.
ATRIUL DREPT prezintă 5 orificii -orificiul VENEI CAVE SUPERIOARE
-orificiul VENEI CAVE INFERIOARE
-orificiul SINUSULUI CORONAR
-orificiul URECHIUȘEI DREPTE
-orificiul ATRIOVENTRICULAR DREPT ( prevăzut cu
VALVULA TRICUSPIDĂ )
ATRIUL STÂNG prezintă 6 orificii -4 orificii de deschidere a VENELOR PULMONARE
-orificiul de deschidere a URECHIUȘEI STÂNGI
-orificiul ATRIOVENTRICULAR STÂNG (prevăzut cu
VALVULA BICUSPIDĂ).
Cele 2 atrii sunt separate prin SEPTUL INTERATRIAL. In viața intrauterină,există orificiul Botallo,
prin care cele 2 atrii comunică între ele. Dacă orificiul persistă după naștere,apare MALADIA
ALBASTRĂ,datorită amestecării sângelui arterial cu cel venos. Indivizii au tegumentele albăstrui
,datorită neoxigenării sângelui arterial.,, Compendiu de anatomie,,-Cezar Th.Niculescu
B. VENTRICULELE
Au formă piramidală triunghiulară,cu baza spre orificiul atrioventricular. Pereții lor nu sunt netezi,ci
prezintă pe fața internă TRABECULE CĂRNOASE:
-de ordinul I, MUȘCHII PAPILARI
-de ordinul II, formațiuni care se inseră pe ambele prin ambele capete pe pereții
ventriculari
-de ordinul III, care aderă pe toată întinderea lor de pereții ventriculari ,făcând relief în
interiorul ventriculelor.
VENTRICULUL STÂNG prezintă 2 orificii -orificiul ATRIOVENTRICULAR (valvule atrioventriculare)
-orificiul AORTEI (valvule SEMILUNARE/SIGMOIDE)

VENTRICULUL DREPT prezintă 2 orificii - orificiul ATRIOVENTRICULAR

-orificiul ARTEREI PULMONARE
În jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale există inele fibroase. Cele 2 ventricule sunt separate prin
septul interventricular care este membranos (superior) și musculos (inferior-miocardul ).,,Compendiu de
anatomie,,-Cezar Th.Niculescu
 PEREȚII INIMII

Din punct de vedere structural, inima este alcătuită din 3 tunici :

 ENDOCARDUL=este o membrană lucioasă care căptușește toate cavitățile inimii,
continuându-se cu tunica internă a arterelor și venelor. Este alcătuit dintr-un rând de celule
poligonale,turtite și un strat de țesut conjunctiv elastic.
 MIOCARDUL=cuprinde miocardul adult,contractil( de execuție) și miocardul embrionar,de
comandă (țesutul nodal). Miocardul adult este un mușchi striat d.p.d.v morfologic,dar are
proprietățile mușchiului neted d.p.d.v funcțional (contracții automate și involuntare).
 EPICARDUL=este foița viscerală a pericardului seros și învelește extern miocardul.

PERICARDUL=este tunica externă,alcătuit din 2 straturi:

-fibros,parietal
-seros/epicard,între care se află cavitatea percardică cu un lichid
pericardic.,,Compendiu de anatomie,,-Cezar Th.Niculescu
 ȚESUTUL
NODAL/EXCITOCONDUCTOR AL
INIMII Click icon to add picture
 NODULUL SINOATRIAL =situat în
atriul drept, în vecinătatea vărsării
venei cave superioare
 NODULUL ATRIO-
VENTRICULAR( JONCȚIUNEA
ATRIO-VENTRICULARĂ)=situat
deasupra orificiului atrioventricular
drept
 FASCICULUL HIS și REȚEAUA
PURKINJE=pleacă din nodulul
atrioventricular și se găsește la nivelul
porțiunii membranoase a septului
interventricular. Acesta coboară și se
ramifică (2 ramuri principale),
formând rețeaua subendocardică
Purkinje.
,,Compendiu de anatomie,,-Cezar
Th.Niculescu
VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII
 Inima este irigată de cele 2 artere coronare ( stângă
și dreaptă) ,cu origine în aorta ascendentă.
Coronara stângă, după un traiect scurt, se împarte în
2 ramuri:interventriculară anterioară și artera
circumflexă.
Din artera coronară dreaptă se desprind ramuri
colaterale ,care sunt de tip terminal și irigă anumite
zone din miocard.

!Dacă una dintre aceste colaterale se obstruează

printr-un spasm prelungit sau printr-un
tromb( embolus), teritoriul respecitv nu mai primește
substanțe nutritive și O2, se necrozează și apare
infarctul.
 Inervația extrinsecă a inimii este asigurată de nervii
cardiaci,proveniți din vag și simpatic.Din vag se
desprind nervii cardiaci,cât și nervii cardiaci
toracali. Nervii cardiaci simpatici și parasimpatici se
împletesc formând plexul cardiac,situat sub crosa
aortei.,,Compendiu de anatomie,,
 SISTEMUL LIMFATIC
Prin sistemul limfatic circulă limfa, care face parte din mediul intern al
organismului și care, în final,ajunge în circulația venoasă.Limfa, ca și
lichidul interstițial,are o compoziție asemănătoare cu a plasmei
sanguine,cu mențiunea existenței unui procent mai mic de proteine față
de plasma sanguină.
STRUCTURĂ
-capilare limfatice ( ,,fund de sac,,)
-vase limfatice
-ganglioni limfatici
-colectori limfatici( ex:trunchiul jugular,subclavicular,canalul thoracic-
este cel mai mare collector limfatic )
Sistemul limfatic se deosebește de sistemul circulator sanguin prin 2
caractere:
 Este adaptat la funcția de drenare a țesuturilor,din care cauză
capilarele formează rețele terminale,spre deosebire de capilarele
sagvine care ocupă o poziție intermediară între sistemul arterial și
cel venos.Capilarele limfatice sunt mai sinuoase și foarte neregulate.
 Pereții vaselor limfatice sunt mai subțiri decât cei ai vaselor
sangvine.
,,Compendiu de anatomie,,
 SÂNGELE
Sângele este un fluid care circulă în interiorul sistemului cardiovascular, iar împreună cu limfa și cu lichidul
intercelular,formează mediul intern al organismului.Între mediul intern și celule există un schimb permanent
de substanțe și energie,necesare menținerii activitaților celulare (O2,glucide,acizi
grași,aminoacizi,vitamine,etc) și produșii rezultanți,sau toxici,rezultați din procesele catabolice( CO2,acizi
nevolatili,uree,acid uric,amoniac,etc).
ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI
Reprezintă 45 %din volumul sanguin;Această valoare poartă numele de hematocrit sau volum globular
procentual.
o GLOBULELE ROȘII (HEMATII SAU ERITROCITE)=sunt celule fără nucleu,bogate în hemoglobină,cu rolul de
a transporta O2 și CO2.

o GLOBULELE ALBE(LEUCOCITELE)=posedă nucleu,iar forma lor diferă ,datorită funcțiilor pe care ale au
,fiecare în parte(neutrofile,eozinofile,bazofile,limfocitele).

o PLACHETELE SANGVINE(TROMBOCITELE)=sunt elemente figurate necelulare,care intervin în timpii

homeostaziei,favorizând mecanismele de oprire a sângerării.
,,Compendiu de anatomie,,
 FUNCȚIILE SÂNGELUI
 Functia respiratorie=sangele transporta O2 fixat la nivelul plamanului, catre tesuturi si CO2 fixat la nivelul plamanului,
catre tesuturi si CO2 rezultat din metabolismul tisular spre plamani.
 Functia nutritiva=Sangele asigura calea principala de transport a principiilor alimentare in forme utilizabile metabolic
(aminoacizi, acizi grasi, monozaharide) dupa absorbtia lor intestinala
 Functia excretorie=Sangele preia catabolitii inutili sau chiar toxici rezultati la nivelul tesuturilor si ii transfera organelor
cu rol specializat in prelucrarea si excretia lor (rinichi, ficat, tract digestiv, piele)
 Functia termoreglatorie
 Functia de protectie imunobiologica
 Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic=Sangele contribuie la mentinerea constanta a pH-ului mediului intern,
prin sistemele tampon din eritrocite, tesuturi si plasma si datorita capacitatii speciale a unor tesuturi si organe de a
modifica concentratia de ioni de hidrogen a sangelui care le iriga.
 Functia de realizare a homeostazei.
HEMATOPOIEZA este procesul de reînnoire continuă a elementelor figurate și există câte un mecanism separat pentru
fiecare tip de elemente figurate în parte.Toate celulele sangvine au o origine comună,celula stem pluripotentă din
măduva osoasă –celula hematoformatoare primitivă.
HEMOSTAZA reprezintă totalitatea mecanismelor care intervin în oprirea sângerării.Se desfășoară în 3 timpi:
1.Timpul vasculo-plachetar(hemostaza primară sau temporară).
2.Timpul plasmatic (hemostaza secundară sau coagularea sângelui)
3.Timpul trombodinamic(retracția cheagului și fibrinoliza).,,-site www.medicotest.ro,,
 FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
INIMA CA POMPĂ
Activitatea de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul unor parametrii:
DEBITUL CARDIAC =volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un minut. Este egal cu volumul de sânge pompat
de un ventricul la fiecare bătaie (volum-bătaie) înmulțit cu frecvența cardiacă.
-volumul bătaie al fiecărui ventricul este in medie 70 ml
-frecvența cardiacă normală este de 70-75 bătăi pe minut
-debitul cardiac de repaus este de aprox.5 L /min
PRESIUNEA ARTERIALĂ=presiunea cu care circulă sângele depășește presiunea atmosferică
-130 mm Hg pentru sistola ventriculară stângă
-80 m Hg pentru diastolă.
În practica medicală curentă,presiunea sângelui se apreciază indirect,prin măsurarea tensiunii arteriale,folosind
contrapresiunea necesară de a fi aplicată la exteriorul arterei pentru a egala presiunea sângelui din interior.
PULSUL ARTERIAL=reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterei datorită creșterii bruște a presiunii sângelui.El se
percepe comprimând o arteră superficială pe un plan dur ( osos) ,de exemplu artera radială.Viteza de propagare a undei este
de 10 ori mai mare dacât viteza sângelui.Prin palparea pulsului obținem informații despre volumul sistolic,frecvența cardiacă
și ritmul inimii.Înregistrarea grafică a pulsului se numește SFIGMOGRAMĂ.,,Compendiu de anatomie și fiziologie,,-Cezar
Th.Niculescu
 PROPRIETĂȚILE FUNDAMENTALE ALE MIOCARDULUI
 EXCITABILITATEA=reprezintă proprietatea celulei musculare cardiace
de a răspunde la stimuli printr-un potențial de acțiune.Inima prezintă
particularitatea de a fi excitabilă numai în faza de relaxare și
inexcitabilă în faza de contracție.
 AUTOMATISMUL=reprezintă proprietatea inimii de a se
autoexcita.Automatismul este generat în anumiți centri ce au în
alcătuirea lor celule ce inițiază și conduc impulsurile (sistemul
excitoconductor-VEZI SLIDE-UL )
-nodulul sinoatrial are 70-80 descărcări pe minut
-nodulul atrioventricular are 40 potențiale de acțiune pe minut
-fasciculul HIS și rețeaua PURKINJE are frecvență de descărcare de 25
impulsuri/minut și poate prelua conducerea în caz maxim, imprimând
ritmul idioventricular.
 CONDUCTIBILITATEA=propietatea miocardului de a propaga
excitația la toate fibrele sale.
 CONTRACTILITATEA=este proprietatea de a dezvolta tensiune între
capetele musculare.Datorită scurtării fibrelor miocardice,are loc Tehnologia 4 D FLOW
expulzia sângelui din cavitățile inimii. ,IRM
,,Compendiu de anatomie și fiziologie,,
 MICA ȘI MAREA CIRCULAȚIE

Click icon to add picture

SISTEMICĂ PULMONARĂ
 ERGOFIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
Odată cu începerea efortului, în organism se produc o serie demodificări fiziologice, rezultate în urma acţiunii
adrenalinei revărsate în sânge, pe cale reflexă, într-o cantitate sporită, precum şi datorită excitaţiilor venite de la
proprioceptorii din muşchi, tendoane şi articulaţii.
MODIFICĂRI IMEDIATE.
FRECVENŢA CARDIACĂ (FC)
 Repaus clinostatic : 70 - 76 bătăi / min
 Repaus ortostatic : plus 10 -20 bătăi / min faţă de valoarea FC din repaus clinostatic
 Efort moderat : 100 - 120 bătăi / min
 Efort intens, prelungit : 180 - 200 bătăi / min
 FC reprezintă cel mai important indice (parametru) prin care se poate aprecia intensitatea efortului de
durată. FC poate da indicaţii în ce priveşte starea în care se realizează efortul şi felul în care
organismulsuportă efortul la care este supus.
Revenirea FC după încetarea efortului la valorile de repaus se faceîn funcţie de :
-Tipul şi mărimea efortului realizat
-Valorile maximale atinse de FC în cursul efortului respectiv ,,Carte albastră ergofiziolofie,,-Dalea Bogdan.
 Volumul sistolic (VS) :

 Repaus clinostatic : 60 - 80 ml / bătaie

 Repaus ortostatic : minus 10 - 40% / bătaie din valoarea VS înrepaus clinostatic
 În efort poate ajunge la valori de : 120 - 130 ml / bătaie
 În efort foarte intens, de durată : 130 - 150 ml / bătaie
 VS NU poate depăşi valoarea de 200 - 250 ml / bătaie, nici la subiecţii foarte bine antrenaţi
 VS creşte în efort datorită contracţiilor mai puternice ale muşchiului cardiac ventricular, care realizează în
acest fel o mai bună golire ventriculară
 VS nu creşte proporţional cu creşterea FC în cursul efortului,deoarece, cu cât FC este mai mare, cu atât
timpul diastolic este mai scurt, ceea ce înseamnă o scurtare a timpului de umplere cardiacă, deci o
umplere incompletă ventriculară, ceea ce va duce la o stagnare, sau în ultimă instanţă, la o scădere a VS.
,,Carte albastră ergofizioligie,,-Dalea Bogdan
 Tensiunea arterială (TA) :

TA se modifică atât în cursul efortului cât şi după încetarea acestuia

 TA sistolică :
Eforturi moderate şi statice : 140 - 160 mm Hg
Eforturi maximale : 180 - 200 mm Hg
 TA diastolică :
Eforturi intense : scade cu 10 - 15 mm Hg faţă de valorile din repaus
 TA diferenţială :
Se măreşte atunci când organismul se adaptează bine la efortul realizat
Rămâne nemodificat sau se pensează atunci când organismul nu se adaptează bine la efortul realizat
 Revenirea la valorile de repaus :
-Primele minute după încetarea efortului : revenire rapidă
-Următoarele minute după încetarea efortului : revenire lentă
De obicei FC revine mai repede la valorile de repaus, fiind urmată de TA; un astfel de comportament se consideră o
adaptare bună la efort a organismului.,,Carte albastră ergofiziologie,,-Dalea Bogdan
 MODIFICĂRI TARDIVE-,,DE ANTRENAMENT,,
 FRECVENŢA CARDIACĂ (FC) :
Repaus : FC este scăzută la 40 - 50 bătăi /
min, uneori putând ajunge la 30 - 40 bătăi
/ min.
Vorbim despre "bradicardia sportivului".
 VOLUMUL SISTOLIC (VS) :
Repaus : 40 - 50 ml / bătaie
Efort : 180 - 200 ml / bătaie
 DEBITUL CARDIAC (DC) :
Repaus 2,5 - 3 litri / min
Efort moderat : 10 - 15 litri / min
Efort intens : 35 - 40 - 45 litri / min (la
sportivii care depun eforturi de
rezistenţă)
 VOLUMUL INIMII :  VITEZA DE CIRCULAŢIE A SÂNGELUI :
Hipertrofie cardiacă - la sportivii care Nu se raportează modificări "de
practică sporturi derezistenţă antrenament" la acest parametru.
Inima normală, de "nesportiv" are o
greutate medie de 300g
 TENSIUNEA ARTERIALĂ (TA) :
Inima "sportivă" poate ajunge la o
greutate de 500g Nu se raportează modificări "de
antrenament" la acest parametru.
Avem de-a face cu o hipertrofie cardiacă
prin creşterea diametrului fibrelor Inconstant, poate să apară o uşoară scădere
musculare cardiace, şi nu cu o a TA sistolice de repaus, la valori de 100 - 110
mm Hg.
hiperplazie, care ar însemna ocreştere a
numărului de fibre musculare. ,,Carte albastră ergofiziologie,,-Dalea Bogdan
 VOLUMUL DE SÂNGE CIRCULANT :
Nu se raportează modificări "de
antrenament" la acest parametru
.
! NOTĂ :
DEBITUL CARDIAC :
La eforturi identice, realizate de un nesportiv şi un sportiv antrenat, DC creşte faţă de valorile de repaus în
mod diferit :
La nesportiv creşterea DC se realizează pe seama creşterii FC
La sportiv creşterea se realizează pe seama creşterii VS
VOLUMUL SISTOLIC :
Nu creşte proporţional cu FC decât până la o anumită valoare a acesteia.
La FC mare, umplerea diastolică este incompletă datorită scurtării diastolei.
Volumul sistolic variază cu sexul, fiind mai mic la sexul feminin.
Bradicardia "de antrenament" duce la o relaxare mai bună amiocardului în cursul diastolei, permiţând în acest
fel o mai bună refacere a potenţialului biologic al inimii.
Odată cu întreruperea activităţii sportive, modificările de antrenament induse la nivelul aparatului cardio-
vascular dispar. În principiu, adaptările "de antrenament" dispar pe neobservate,cam în acelaşi timp în care au
apărut, cu condiţia ieşirii din activitate în mod progresiv (prin "dezantrenarea organismului").În caz de întrerupere
bruscă şi definitivă a efortului fizic,hipertrofia cardiacă nu dispare întru totul, producându-se în schimb o scădere
a tonusului muscular (prin neutilizare) şi o subţiere a pereţilor ventriculari. Consecinţa, vor fi diferite forme de
insuficienţă cardiacă.,,Carte albastră ergofiziologie,,-Dalea Bogdan.
 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
SEMIOLOGIA APARATULUI CV
 DUREREA PRECORDIALĂ=după cauze,caractere și semnificație ,este de origine CARDIACĂ și EXTRACARDIACĂ.
Durerea de origine cardiacă poate fi ORGANICĂ(leziuni ale cordului și vaselor mari) sau
FUNCȚIONALĂ(vegetativă).
-insuficiență coronariană
-stenoze aortice
-pericardită acută,etc
Durerea de origine extracardiacă:
-afecțiuni ale structurilor peretelui toracic (tegumente-zona Zoster,mușchi,oase,artroze).
-afecțiuni ale coloanei vertebrale(spondilită,spondiloză,hernie de disc)
-afecțiuni pleuro-pulmonare (pleurită,pleurezie,pneumopatie acută,infarct pulmonar stâng)
-afecțiuni digestive(esofagita,hernie hiatală,ulcer gastric,litiază biliară.pancreatita acută),pot determina dureri cu
iradiere în regiunea precordială.
,,Curs de medicină internă pentru asistenți medicali,,-Costin Anca
,,Semiologie medicală pentru asistenți medicali ,,-Dr. Mihaela Vasile
 DISPNEEA=prin dispnee se înțelege senzația de ,,lipsă de aer,,
-De efort ( progresivă), apare în timpul unui efort fizic,se accentuează pe măsură ce efortul se intensifică și
retrocedează după încetarea lui. Cauze: IVS-insuficiența ventriculară stângă incipientă,hipertensiunea arterială
pulmonară-HTAP,stenoza mitrală,insuficiență cardiacă globală-neantrenare.
-De repaus,în eforturi mici ,inclusiv conversații,determinând accentuarea ei (afecțiuni ale glandei tiroide, obezitate)
-Paroxistică: astmul cardiac,edemul pulmonar acut

 PALPITAȚIILE=palpitația este o senzație neplăcută,incomodă,care constă în perceperea la unii subiecți al

căror cord este perfect normal a unor bătăi anormale,mai ales după abuz de tutun sau cafea.
-Cauze cardiace : orice afecțiune cardiacă poate produce palpitații
-Cauze extracardiace: afecțiuni pleuropulmonare,digestive,mediastinale,nevropatii (însoțite de senzații de nod în
gât,neliniște,oftat),psihice.
,,Curs de medicină internă pentru asistenți medicali ,,-Costin Anca
,,Semiologie medicală pentru asistenți medicali ,,-Dr.Mihaela Vasile
 PATOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ =creșterea presiunii arteriale în circulația sistemică peste 140/90 mm Hg.
ETIOLOGIE
-factori ereditari,aport de sare >20g/zi,obezitatea,consumul excesiv de alcool,fumatul,consumul excesiv de cafea,sedentarismul,sexul individului
( crește frecvența la femeile aflate la menopauză),strestul,diabetul zaharat,ateroscleroza,uremia.
CLASIFICARE
-HTA gr.I 140-159/90-99 mm Hg
-HTA gr. II 160-179/100-109 mm Hg
-HTA gr. III peste 180/110 mm Hg
TABLOU CLINIC
-cefalee pulsatilă localizată occipital sau frontal ,vertij, tulburări vizuale,auditive și cardiace
PRINCIPII DE TRATAMENT
-Tratament igienico-dietetic: evitarea eforturilor fizice,suprimarea fumatului,alcoolului,cafelei,consumului de sare, aport de apă zilnic,combaterea
excesului ponderal,excluderea medicației hipertensive,echlibrarea diabetului zaharat prin respectarea dierei
-Tratament medicamentos: individualizat, zilnic și neîntrerupt
Simpaticolitice-clonidină,propanolol,atenolol,sotalol
Miovasculorelaxante-hidralazină,etc
Diuretice-nefrix,furosemid,edecrin
Inhibitori ai enzimei de conversie
Blocanți ai canalelor de calciu ,,Curs de medicină internă pentru asistenți medicali,,-Costin Anca
 HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ ȘI SINCOPA=o scădere a TA sub 105 mm Hg.

-esențială :persoanele tinere,constituție astenică,cu extremități umede și reci ,care se plâng de oboseală la eforturi fizice de
concentrație.
-secundară:hipotensiune endocrină,hipotensiune cardio-vasculară,din boli neurologice,hipovolemică,terapeutică, medicamentoasă.
TABLOU CLINIC
-senzație de leșin,vertij,confuzie,vedere neclară
-simptomele pot fi exacerbate de efort fizic sau mese copioase
TRATAMENT
-tratamentul bolii de bază unde este cazul
-dietă normală cu sare-19-20 g/zi
-medicamente
-expandare volemică
-exerciții fizice regulate care sa regleze parametrii funcționali
,,Curs de medicină internă pentru asistenți medicali,, Costin Anca
 INFARCTUL MIOCARDIC =necroza ischemică a unui teritoriu miocardic,datorită ocluziei coronariene,tradusă prin manifestări clinice și

electrice caracteristice.
ETIOPATOGENIE
-pe fondul unei ATS coronariene, se produce o obstrucție bruscă și totală a unui ram al arterei coronare ,în majoritatea cazurilor printr-un
trombus și mai rară o embolie sau hemoragie sub placă de aterom ,urmată de ischemia acută și necroza teritoriului respectiv de miorcard.
FACTORI PRECIPITANȚI : efort fizic,stres, in 50 % cazuri survine în repaus
TABLOU CLINIC
-durere anginoasă, iradieri,persistența durerii,intensitatea durerii
-hipotensiune arterială precoce, poate merge până la șoc
-hipertemie 38 grade C la 24-48 H și care cedează în 3-4 zile
TRATAMENT
 Obiective: limitarea zonei de necroză, tratamentul complicațiilor,reabilitarea bolnavilor
 Tratament profilactic-primar și secundar
 Tratament IMA în perioada inițială
-măsuri generale clinice
-oxigenoterapie
-combaterea durerii cu morfină,mialgin
-anticoagulante
-tratamentul complicațiilor
-tratamentul IMA în covalescență ,,Curs medicină internă pentru asistenți medicali ,,-Costin Anca
 PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ –ENUMERARE
 CARDITA REUMATISMALĂ
 MIOCARDITA
 VALVULOPATII (STENOZA MITRALĂ, INSUFICIENȚA MITRALĂ,STENOZA AORTICĂ,INSUFICIENȚA AORTICĂ )
 ENDOCARDITE
 TULBURĂRI DE RITM
 ANGINA PECTORALĂ
 BOLILE VENELOR (BOALA VARICOASĂ, BOALA TROMBOEMBOLICĂ)
 BOLILE ARTERELOR ( SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERICĂ ACUTĂ, ATEROSCLEROZA)
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ
 EDEM PULMONAR ACUT
 PERICARDITE
 ȘOC CARDIOGEN
 EDEM PULMONAR ACUT
 MOARTEA SUBITĂ
,,Curs medicină internă pentru asistenții medicali ,,-Costin Anca
 BIBLIOGRAFIE:

1) ,,Esențial în KINETOTERAPIE,, -Baze anatomice,obiective, tehnici și metode ,Daniela Iuliana Chimingică,

Editura PIM ,Iași 2018
2) ,,Anatomia și fiziologia omului,,- COMPENDIU , Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu ,Editura CORINT
EDUCAȚIONAL, București,2014
3) ,,Curs de medicină internă pentru asistenții medicali ,, Costin Anca, Corugă Ana-Maria, Editura PIM,Iași
2008
4) ,,Semiologie medicală pentru asistenții medicali,, Dr. Mihaela Vasile, Dr. Monica Moldoveanu , Editura ALL,
2011
5) ,,Carte albastră ergofiziologie,, Dalea Bogdan-format pdf site
6) ,,www.medicotest.ro,,
7) Imagini internet