Sunteți pe pagina 1din 57

TUMORILE SISTEMULUI

HEMATOPOIETIC.

ANEMIILE
Leucozele (leucemiile) –

tumori din celulele hematopoietice ale


măduvei osoase cu infiltrarea secundară a
sângelui şi altor organe.

Limfoamele –

tumori ale ţesutului limfoid, care în perioada


iniţială au caracter local, iar în evoluţie se pot
generaliza (“leucemizarea limfoamelor”).
Clasificarea leucozelor:

Leucoze acute –
proliferarea sistemică, difuză a celulelor
hematopoietice nediferenţiate şi slab
diferenţiate (blastice) = leucoze blastice.

Leucoze cronice –
proliferarea difuză a celulelor hematopoietice
diferenţiate, mature = leucoze citare;
ele au o evoluiţie relativ benignă.

Criteriul principal – gradul de maturitate a


celulelor tumorale, iar nu factorul de timp.
Particularităţile leucozelor acute:
1) hiatul leucemic – prezenţa celulelor
blastice şi a celor mature şi absenţa formelor
celulare intermediare;
2) apariţia celulelor blastice în sângele
periferic (în normă nu sunt);
3) evoluţie malignă;
4) evoluează ca o boală infecţioasă acută
(boală septică) cu sindrom hemoragic, angină
necrotică şi anemie;
5) limfadenopatie generalizată;
6) spleno- şi hepatomegalie.
7) dureri în oase;
8) leziuni ale SNC (cefalee, greaţă, paralizii
ale nervilor).

Clasificarea leucozelor acute:


1) nediferenţiată;
2) mieloblastică;
3) limfoblastică;
4) monoblastică;
5) eritro-mieloblastică;
6) plasmoblastică;
7) megacarioblastică.
Clasificarea leucozelor cronice:
1) mielocitare:
a) leucoza mieloidă cronică (LMC);
b) eritromieloza;
c) eritremia;
d) policitemia vera;
2) limfocitare:
a) leucoza limfoidă cronică (LLC);
b) limfomatoza pielii;
c) leucozele paraproteinemice;
3) monocitare:
a) leucoza monocitară cronică;
b) histiocitoza.
Măduva osoasă în leucemia mieloidă
(“jeleu de zmeură”)
Măduva osoasă pioidă
Metaplazia mieloidă a măduvei osoase
LLC – substituirea
difuză a ţesutului
hematopoietic cu celule
leucemice
Complicaţiile leucozelor acute:

1) anemia;

2) sindrom hemoragic, inclusiv hemoragii


în organe vital importante;

3) complicaţii infecţioase (pneumonii,


peritonită, sepsis);

4) procese necrotice şi uceroase în tractul


digestiv (angină, stomatită şi gingivită necrotică,
eroziuni şi ucere gastro-intestinale).
Leucoza mieloidă cronică, splenomegalie şi
hepatomegalie
Splenomegalie în LMC
Ficatul în LMC
LMC - Infiltraţia limfoganglionului cu celule
leucemice mieloide (între foliculi; coloraţie la esterază)
LLC – hiperplazia limfoganglionilor periaortali
Ganglioni limfatici în leucoza limfoidă cronică
Splina în leucoza limfoidă cronică
Hiperplazia foliculilor
limfatici intestinali în
leucoza limfoidă cronică
Eroziuni/ulcere gastrice în leucoză
Hiperplazia timusului şi a
limfoganglionilor mediastinali în leucoza
limfoidă, hemoragii punctiforme
Ficatul în leucoza limfocitară
LLC – infiltraţia leucemică a tractelor portale
LLC – infiltraţia leucemică a tractelor portale
LLC – infiltraţia măduvei osoase cu celule
leucemice limfoide (celulele mieloide pozitive la esterază)
LLC – infiltraţia măduvei osoase cu
celule leucemice limfoide
Mielom multiplu
Mielom cu noduli
tumorali în vertebre
Plasmocitom
(reacţie imunohistochimică
pentru lanţurile uşoare ale IgG)


Plasmocitom
(celule tumorale de origine
plasmocitară)
Rinichi mielomatos şi rinichi normal
Rinichi mielomatos, cilindri proteici în lumenul tubilor
Mielom extramedular (unghiul ileocecal şi
ficatul)
Clasificarea limfoamelor:

1) Hodgkin (hodgkiniene) ~15-30% din


numărul total al limfoamelor, mai frecvent din
limfocite B;

2) nonHodgkin (nehodgkiniene) – din


celule B ~65% şi din celule T.
Limfomul Hodgkin Limfomul nonHodgkin
mai frevent un singur mai frcevent mai multe
grup de l/g cervicali, grupuri de l/g periferici
mediastinali sau
paraaortali
rar se afectează l/g de obicei sunt implicaţi
mezenteriali şi inelul l/g mezenteriali şi inelul
faringian faringian
procesul se extinde prin nu se extinde prin
continuitate continuitate
nu este caracteristică sunt caracterictice
localizarea extranodală leziunile extranodale (în
(extraganglionară). afara l/g).
Limfomul Hodgkin

Mai frecvent la tineri de ~ 30 ani, clinic – febră


şi intoxicaţie.

În toate cazurile se afectează primar l/g


(cervicali, supraclaviculari, axilari,
mediastinali, inghinali),
iar ulterior – splina (65-80%), ficatul, măduva
osoasă.
Formele clinico-anatomice:
- forma izolată – un singur grup de l/g;
- forma generalizată – câteva grupuri de
l/g şi splina.

L/g aderă unul la altul, formând pachete,


conglomerate.

Splina mărită până la 1 kg, cu aspect pestriţ –


splină “porfir” datorită asocierii focarelor de
proliferare tumorală, inflamaţie, necroză
cazeoasă şi scleroză.
Microscopic –

noduli din celule tumorale specifice –


Reed-Sternberg, Hodgkin şi celule lacunare,
înconjurate de infiltrat inflamator din
limfocite, eozinofile, plasmocite, leucocite
neutrofile.

Celulele Reed-Sternberg bi- sau


multinucleate sunt patognomice pentru LH,
provin din limfocite.
Clasificarea histologică a limfomului
Hodgkin:
a) cu predominanţă limfocitară (mai frecvent
l/g cervicali)
b) nodular-sclerozantă (65-70%, mai
frecvent l/g supraclaviculari şi mediastinali)
c) cu celularitate mixtă (20-25%, mai
frecvent l/g cervicali şi paraaortali)
d) cu depleţie limfocitară (la pacienţi de 70-
80 ani).
Ganglion limfatic în limfomul Hodgkin
(suprafaţa nodulară)
Limfom
malign
Splina “porfir” în
limfom Hodgkin
Celulă
Reed-Sternberg
Celulă Hodgkin
Celule lacunare
Limfom Hodgkin, forma nodulară sclerozantă
Limfom Hodgkin, forma cu celularitate mixtă
Limfoamele nonHodgkin:
a) nodular;
b) difuz.

După gradul de malignitate:


a) cu malignitate joasă (proliferează
limfocitele);
b) cu malignitate înaltă (proliferează
limfoblaştii).

65% - afectarea limfoganglionilor,


35% - leziuni extraganglionare (tractul
digestiv, ficatul, plămânii, faringele).
Procesul tumoral debutează în diferite zone
ale limfoganglionilor, de ex.:
limfomul folicular – în zonele B,
limfocitar – în zonele marginală şi medulară,
limfoblastic – în zonele paracorticale.

65% provin din limfocitele B,


15% - din limfocitele T.

Cea mai frecventă formă de limfom NH este


limfomul folicular
Stadiile limfoamelor nonHodgkiniene:

I - afectarea unui grup de l/g dintr-o singură


zonă;

II - afectarea a 2 sau mai multe grupuri de l/g


dar de aceeaşi parte a diafragmei;

III – afectarea a 2 sau mai multe grupuri de l/g


de ambele părţi ale diafragmei;

IV – focare multiple diseminate


extraganglionare.
Limfom nonHodgkin (din limfocite B)
Limfom malign nonHodgkin
Limfoganglioni în limfom malign difuz
Limfoganglion în
limfom malign
nodular
B-limfom
(zona ileocecală)
Splina în limfom malign
Limfom folicular
Complicaţii - boli infecţioase,

în limfoame din celule B - infecţii bacteriene,

în limfoame din celule T – infecţii virale,


micobacteriene şi micotioce.

S-ar putea să vă placă și