FLOAREA-ALCATUIRE

Cum se formează florile?

•FLORILE SE FORMEAZA DIN MUGURII FLORALI DE PE TULPINA

 CLASIFICAREA FLORILOR
• FLORI-SOLITARE (SIMPLE)

• INFLORESCENTE (FLORI GRUPATE)

 Alcătuirea florii
Partile
componente:
Pedunculul
Receptacul
Învelişul floral:
Sepale
Petale
Organele de înmulţire:
Staminele
Pistilul
 Alcatuirea florii
Pedunculul:este o codita care are
rol de sustineare a florii.
Receptaculul:este partea latita a
pedunculului,de culoare verde
pe care se prind invelisurile
florale si organele ei de
inmultire.
Învelişul floral : este format la
exterior din frunzisoare verzi
numite sepale si in interior din
petale,de culori diferite
Totalitatea sepalelor formeaza
caliciul
Totalitatea petalelor formeaza
corola
 Organele de înmulţire

a) Staminele
- reprezinta partea barbateasca deinmultire
- formata din filament şi antera;
antera contine grauncioare de polen in care se afla celule sexuale barbatesti.

Totalitatea staminelor formeaza ANDROCEUL

 Organele de înmulţire
b) Pistilul - reprezinta partea de înmulţire
Stigmat femeiască
- este format din ovar, stil şi stigmat;
- în ovar se gasesc ovule ce conţin
Stil celule sexuale femeieşti.

Ovule Pistilul formează GINECEUL

Ovar
 Funcţiile florii
Floarea este organul ce asigură
înmulţirea plantei. Din ea se formează
fructele şi seminţele, ca rezultat a două
procese: polenizarea şi fecundarea.
Polenizarea este fenomenul de
transmitere al polenului din anterele
staminei pe stigmatul gineceului. După
locul de unde porvine polenul deosebim:

•Polenizare directă (autopolenizare)

are loc atunci când polenul de pe stamine
atunci când polenul de pe stamine ajunge
pe stigmatul aceleiaşi flori.

•Polenizarea indirectă (încrucişată)

are loc atunci când polenul din anterele
unei flori trece pe stigmatul altei flori, dar
care aparţine aceleiaşi specii
 Polenizarea mai poate fi făcută de insecte, păsări sau
alte animale sau de vânt.
Plantele polenizate de insecte au flori de talie mare,
cu petale viu colorate.
Când insectele pătrund în floare, granulele de polen
cu suprafaţa lor neregulată se prind pe picioare şi
abdomenul acestora.
Ele pot lăsa polenul pe stigmatul altor flori, pe care se
aşază ulterior, efectuând astfel polenizarea.
 •Plantele polenizate prin vânt prezintă flori mici, puţin
colorate, la care petalele pot lipsi.
•Grăuncioarele de polen sunt foarte mici şi foarte
uşoare.
•Grăuncioarele de polen sunt răspândite de vânt la
întâmplare şi pe distanţe mari
•Mult polen se pierde putind în aer, sub formă de nori
galbeni, sau formând pelicule galbene pe suprafaţa apei
sau a solului.
Polenizarea artificială- este
polenizarea făcută de om. Ea •Reţineţi!
poate fi de două feluri: Ornamentele de
pe grăunciorul de
polen sunt
specifice fiecărei
specii. Fiecare
plantă
recunoaşte
propriul polen şi
polenul, care
aparţine speciei
sale.

•După
grăuncioarele de polen
bine conservate în roci
s-au identificat tipurile
de plante ce au trăit în
diferite ere geologice.
 Fecundaţia
Pentru ca floarea să formeze fruct cu
seminţe trebuie ca polenul să ajungă pe
sitgmatul lipicios şi umed. Apoi „încolţeşte”
adică se îmbibă cu apă, se umflă, crapă şi
formează un tub polinic care pătrunde prin
stil şi ajunge în ovar. Aici, o celulă
bărbătească din grăunciorul de polen se
uneşte cu celula femeiască din ovul şi
formează celula-ou, ce va genera
embrionul.

Unirea celulei bărbăteşti din

grăunciorul de polen cu celula
femeiască se numeşte FECUNDAŢIE.
 Fecundaţia este indipensabilă pentru ca ovulele
să se transforme în seminţe. După fecundaţie,
ovarul îşi continuă creşterea şi se transformă în
fruct.