Instrumente de cercetare

CHESTIONARUL
ANCHETA SOCIOLOGICĂ
 Ancheta sociologica reprezinta o metoda de cercetare a
realitatii sociale bazata pe tehnici de producere a datelor
cu ajutorul intrebarilor puse de investigator si al
raspunsurilor formulate de subiecti.
 Problemele studiate cu ajutorul anchetei sunt variate
incepand cu fenomenele subiective si terminand cu
fenomenele obiective .
 Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice avem de-
a face cu sondajul de opinie
SONDAJUL DE OPINIE:
 Sondajul de opinie publica este un tip de cercetare
sociologica de teren, care are scopul de a cunoaste
orientarea, centralitatea si intensitatea opiniilor
impartasite in comun de diferite straturi si categorii de
populatie.

 In aplicarea anchetei sociologice folosim interviul

sociologic si chestionarul administrat.
 CLASIFICAREA CHESTIONARELOR
 Dupa continutul informatilor adunate: chestionare de
date factuale si chestionare de opinie.
 Dupa cantitatea informatilor :chestionare speciale si
chestionare omnibus.
 Dupa forma intrebarilor:chestionarele cu intrebari
inchise,chestionarele cu intrebari deschise si
chestionarele cu intrebari atat inchise cat si deschise
 Dupa modul de aplicare :chestionare autoadministrate
si chestionare administrate de operatori de teren.
Chestionare de date factuale
 Sunt de tip administrativ,referitoare la
fapte obiective ,ce pot fi observate direct
si verificate de alte persoane
 Formatul este in general
standard,imprimate de obicei cu negru pe
hartie alba
 Informatiile obtinute din astfel de
chestionare nu pot fi puse la indoiala;cu
exceptia cazurilor intentionate
 Intrebarile pot fi grupate in :intrebari de
cunostinta si de clasificare(identificare)
 Este recomandabil ca intrebarile de
identificare sa fie plasate la sfarsitul
chestionarului
Chestionare de opinie
 se refera la datele imposibil de observat
direct:opinii ,atitudini,motivatii etc
 urmaresc atat cunoasterea opinilor
cat si a intensitatii lor
 Principalul risc e ca respondentii sa
ascunda ce gandesc sau simt cu adevarat
 Cele mai evitate raspunsuri sunt cele
legate de domeniul politic dar si de
relatile cu sefii sau cu oamenii de care
depind .
 Acest fenoment este produs din cauza ca
:a)oamenii nu stiu ce cred cu
adevarat,;b)nu au capacitatea de a
exprima ce simt sau gandesc cu
adevarat,c)teama de a le fi divulgata
identitatea sau neincrederea in
operatorul de teren;d)presiunea sociala
Chestionare speciale
 Chestionarele care au o
singura tema
 Se aplica mai mult in studierea
pietei sau al comportamentului
electoral
 Sunt destinate pentru a pune-n
evidenta anumite fenome ci nu
pentru a le masura sau explica.
 Se recomanda in anchetele si
sondajele efectuate prin
intermediul presei scrise si al
revistelor.
Chestionare omnibus
 Chestionarele care au mai
multe teme
 Sunt cele mai intalnite in
practica sociologica,fiind cele
mai relevante si mai ieftine
 Superioritatea lor rezulta din
faptul ca surprind atat
fenomenele sociale cat si
interactiunea si conditionarea
acestora
 Aspectul cantitativ ajunge sa
se raporteze tot la aspectul
calitativ
Chestionare cu intrebari inchise
 Se mai numesc si chestionare cu
intrebari precodificate
 Nu permit decat alegerea raspunsurilor
fixate dinainte in chestionare
 Reduc libertatea subiectului,acsta
trebuind sa se includa intr-o anumita
categorie prestabilita
 In cazul chestionarelor cu raspunsuri
precodificate multiplu se adauga la
sfarsit si varianta “altele”
 facilitea analiza statistica a
datelor,permit aplicarea unor chestionare
cu multi itemi
 Sporesc securitatea respondentului
Chestionare cu intrebari deschise
 Se mai numesc si chestionare cu
intrebari libere sau postcodificat
 Avantajul obtinerii unor raspunsuri
individualizate, punandu-se accent
pe particularitati
 Acestea ii dau respondentului ocazia
de a-si exprima cu adevarat
problemele si opinile.
 Au dezavantajul de a fi mai greu de
codificat si de descarcat
 Un alt dezavantaj e ca sunt
chestionarele cu cele mai multe non-
raspunsuri
CHESTIONARELE AUTO ADMINISTRATE

 Presupun inregistrarea raspunsurilor de insasi persoanele investigate

 Prin autoexaminarea subiectii se pot exprima mai bine si sunt mult mai
sinceri
 Acestea sunt :chestionare postale,chestionare publicate in ziare,sau ca
anexe la diferite marfuri vandute
 Chestionarele postale trebuie sa fie formulate foarte simplu iar tehnica
de raspuns foarte bine explicata .
 Sunt insotite de obicei de o scrisoare in care se explica scopul cercetarii
 Chestionarele publicate in ziare sau reviste releva si mai mult limitele
chestionarelor autoadminstrate
 Acestea sunt foarte greu de utilizat in scopuri stiintifice,abundand in
non-raspunsuri in raspunsuri ilustrative
 Chestionarele ca anexe la diferite marfuri vandute sunt mai degraba o
modalitate de a face reclama produsului vandut decat de a studia piata.
DEFINITIE:
 Chestionarul reprezinta o tehnica si un instrument de
investigare,constand intr-un ansamblu de intrebari
scrise,ordonate logic si psihologic care determina
raspunsuri ce urmeaza sa fie anchetate
STRUCTURA CHESTIONARULUI:
Intrebarile introductive
 Au rolul de a sparge gheata si de
a da respondentului sentimentul
de incredere in anchetator
 Vizeaza probleme asupra carora
oamenii isi pun intrebari dar nu
abordeaza problemele esentiale
ale chestionarului
 Se recomanda ca prima intrebare
sa fie inchisa ,permitand
subiectului sa raspunda fara mari
eforturi
Intrebarile de trecere
 Au rolul de de a marca
aparitia unei noi grupe de
intrebari referitoare la o alta
problema
 In unele chestionare aceste
intrebari sunt inlocuite cu o
punere adecvata in
pagina,distatandu-se
grupurile de intrebari
 Se mai numesc si intrebari
tampon
Intrebarile filtru Intrebarile bifurcate

 Au o functie opusa celor  Separa sensurile “pro” si

“contra” din raspunsurile
de trecere subiectilor
 Au rolul de a opri  Spre deosebire de intrebarile
filtru nu opresc subiectul de a
trecerea unor categorii de urma succesiunea intrebarilor
subiecti la intrebarile si nici nu califica raspunsurile
 Sunt foarte utile cand intre
succesive sensurile pro si contra se
 Uneori reprezinta un intercalaza intrebari care ar
ingreuna fluxul normal al
“control al calitatiii “ anchetei
raspunsurilor
Intrebarile “de ce “ Intrebarile de control

 Au rolul de a provoca  Au rolul de a verifica

explicatii in raport cu fidelitatea si consistenta
diferite opinii exprimate opiniei exprimate
 Aceste intrebari presupun
justificarea raspunsurilor
 Nu aduc niciodata infomatii
noi
 Valoarea lor este foarte
scazuta,considerandu-se ca  Dau asigurari despre gradul de
valoarea unui chestionar intelegere al intrebarii de catre
este invers proportionala cu respondenti
numarul intrebarilor “de ce”
existente
TEHNICI DE STRUCTURARE A CHESTIONARELOR
 Tehnica palniei :presupune
trecere de la general la
particular
 Presupune raspunderea mai
intai a unor intrebari libere
si apoi inchise
 Tehnica palniei rasturnate
presupune trecerea de la
particular la general
 Este recomandata pentru
chestionarea persoanelor cu
grad redus de scolarizare
FORMULAREA INTREBARILOR :
 Tehnica chestionarului incepe cu tema anchetei difinita
teoretic ce trebuie apoi delimitata conceptuala creandu-se un
set de indicatori
 Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara,concreta sa
respecte regulile gramaticale si topica frazei
 Intrebarile trebuie sa fie cat mai scurte posibil
 In formularea intrebarilor trebuie evitate negatiile
 In unele cazuri pe langa intrebarile directe se poate apela si la
intrebari indirecte,citate sau desene
 In formularea intrebarilor se recomanda evitarea
neologismelor,a arhaismelor,regionalismelor sau a jargonului