Sunteți pe pagina 1din 16

TEORIA

PRODUCŢIEI
Dicusar Corina
UNITĂȚI DE CONȚINUT:

-CONCEPTUL DE PRODUCŢIE. FACTORII DE PRODUCŢIE ŞI PROPRIETĂŢILE LOR.


-FUNCŢIA DE PRODUCŢIE ŞI PROPRIETĂŢILE EI.
-IZOCUANTA: TIPURI ŞI TRĂSĂTURI.
-ALEGEREA PRODUCĂTORULUI ÎN PERIOADA SCURTĂ DE TIMP. LEGEA PRODUCTIVITĂŢII MARGINALE DESCRESCÎNDE.
-ALEGEREA PRODUCĂTORULUI ÎN PERIOADA LUNGĂ DE TIMP. -EFECTELE DE EXTINDERE LA SCARĂ A PRODUCŢIEI.
CONCEPTUL DE PRODUCŢIE. FACTORII
DE PRODUCŢIE ŞI PROPRIETĂŢILE LOR.

• TEORIA PRODUCĂTORULUI UTILIZAREA UNOR


INSTRUMENTE DE ANALIZĂ, CARE AR PERMITE
PRODUCĂTORULUI DE A LUA CELE MAI
AVANTAJOASE DECIZII ECONOMICE, ÎN VEDEREA
ATINGERII SCOPULUI DE MAXIMIZARE A
PROFITULUI.
FACTORII DE PRODUCŢIE
• MUNCA – ACTIVITATE CONŞTIENTĂ, SPECIFIC UMANĂ, ÎN CADRUL
CĂREIA SUNT PUSE ÎN MIŞCARE APTITUDINILE, EXPERIENŢA ŞI
CUNOŞTINŢELE, CONSUMUL DE ENERGIE
• NATURA – PĂMÎNTUL, RESURSELE DE APĂ ŞI RESURSELE MINERALE
• CAPITALUL – ANSAMBLUL BUNURILOR REPRODUCTIBILE, REZULTATE
ALE UNEI ACTIVITĂŢI ANTERIOARE, UTILIZATE ÎN PRODUCEREA DE
BUNURI ŞI SERVICII
• NEOFACTORII – PROGRESUL TEHNIC, INOVAŢIA, RESURSELE
INFORMAŢIONALE, ABILITĂŢILE ANTREPRENORIALE
CLASIFICAREA FACTORILOR DE
PRODUCȚIE
•FACTORII PRIMARI : MUNCA
NATURA
•FACTORII DERIVAŢI : CAPITALUL
•FACTORII CLASICI : MUNCA
PAMANTUL
CAPITALUL
•FACTORII NEOCLASICI : NEOFACTORII
PRINCIPALELE FORME FUNCŢIONALE
• CAPITALUL REAL – STOCURILE DE BUNURI PRODUCTIVE CE CONTRIBUIE LA CREAREA BUNURILOR ŞI SERVICIILOR
• CAPITAL FINANCIAR
• PRINCIPALELE FORME ALE CAPITALULUI REAL
• CAPITALUL FIX, PARTEA CAPITALULUI CE PARTICIPĂ LA MAI MULTE CICLURI DE PRODUCŢIE ŞI CARE ÎŞI TRANSFERĂ
TREPTAT VALOAREA SA ASUPRA VALORII PRODUCŢIEI FINITE (UTILAJ, CLĂDIRI, MIJLOACE DE TRANSPORT)
• CAPITAL CIRCULANT, PARTEA CAPITALULUI CE PARTICIPĂ LA UN SINGUR CICLU DE PRODUCŢIE ŞI CARE ÎŞI
TRANSFERĂ INTEGRAL VALOAREA SA ASUPRA VALORII PRODUCŢIEI FINITE (MATERIE PRIMĂ, MATERIALE,
SEMIFABRICATE)
• PRINCIPALELE FAZE ALE ROTAŢIEI CAPITALULUI FIX
• UZURA
• PIERDEREA VALORII DE ÎNTREBUINŢARE SUB FORMA UZURII FIZICE, CA REZULTAT AL EXPLOATĂRII ÎNDELUNGATE
SAU SUB INFLUENŢA FACTORILOR NATURALI
• PIERDEREA VALORII SUB FORMA UZURII MORALE DE DOUĂ TIPURI: IEFTINIREA PRODUCŢIEI CA URMARE A
CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ŞI APARIŢIEI TEHNOLOGIILOR MAI PRODUCTIVE
• AMORTIZAREA – PROCESUL DE TRANSFERARE TREPTATĂ ŞI PE PĂRŢI A VALORII CAPITALULUI FIX ASUPRA
PRODUSELOR FINITE PE MĂSURA UZURII SALE
• RECUPERAREA ÎN FORMĂ NATURALĂ – CUPRINDE DOUĂ FAZE: REPARAŢIA CAPITALĂ ŞI REPARAŢIA CURENTĂ
PRODUCȚIA ESTE O CATEGORIE CE
UTILIZEAZĂ ÎN 2 SENSURI:

• CA PROCES - MICROECONOMIA UTILIZEAZĂ PRODUCŢIA CA


PROCES DE TRANSFORMARE A UNOR BUNURI (MATERII PRIME,
MATERIALE) ОN ALTE BUNURI. ОN ANSAMBLUL, PROCESUL DE
PRODUCŢIE POATE FI REPREZENTAT CA O CORELAŢIE DINTRE
INTRĂRI (TOTALITATEA FACTORILOR DE PRODUCŢIE) ŞI IEŞIRI
(ANSAMBLUL DE PRODUSE ŞI SERVICII PUSE PE PIAŢĂ DE AGENŢII
ECONOMICI ).
• CA REZULTAT AL UNUI PROCES – ANSAMBLUL BUNURILOR ŞI
SERVICIILOR DEJA CREATE.
FUNCȚIA DE PRODUCȚIE

• INTERACŢIUNEA FACTORILOR DE PRODUCŢIE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC ESTE


CARACTERIZATĂ PRIN FUNCŢIA DE PRODUCŢIE:
• Q = F ( K; L; M )  MAXIM
• K- CAPITAL; L – MUNCA; M – NATURA
• ÎN ANALIZA MICROECONOMICĂ A PRODUCŢIEI SE EVIDENŢIAZĂ 3 PERIOADE:
• 1.PERIOADA SPONTANĂ - ÎN CARE TOŢI FACTORII DE PRODUCŢIE SUNT CONSTANŢI.
• 2.PERIOADA SCURTĂ – MODIFICAREA NIVELULUI DE PRODUCŢIE SE EFECTUEAZĂ
DOAR PRIN MODIFICAREA FACTORULUI MUNCĂ (LA BIFACTORILĂ) ŞI MUNCĂ +
CAPITAL (LA TRIFACTORIALĂ).
• 3.PERIOADA LUNGĂ – TOŢI FACTORII DE PRODUCŢIE SUNT VARIABILI.

• FUNCŢIA DE PRODUCŢIE POATE FI REPREZENTATĂ GRAFIC CU AJUTORUL


IZOCUANTEI
IZOCUANTA DETERMINĂ COMBINAŢIILE FACTORILOR DE PRODUCŢIE PRIN A CĂROR
UTILIZARE SE OBŢINE ACELAŞI VOLUM DE PRODUCŢIE.
HARTA IZOCUANTELOR - ANSAMBLUL IZOCUANTELOR CE POT FI ÎNSCRISE ÎNTR-UN
SISTEM DE AXE FORMEAZĂ.

TRĂSĂTURILE IZOCUANTELOR
• NU SE INTERSECTEAZĂ
• SUNT CONVEXE LA ORIGINE
• IAU O ÎNCLINAŢIE NEGATIVĂ
• PANTA ESTE DETERMINATĂ DE RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUIRE TEHNOLOGICĂ (MRST)
• DACĂ IZOCUANTA ESTE SITUATĂ MAI SUS FAŢĂ DE AXA DE ORIGINE, ATUNCI VOLUMUL DE
PRODUCŢIE ESTE MAI MARE Q3 > Q2 > Q1
• ANALIZA IZOCUANTELOR PERMITE A STABILI POSIBILITATEA SUBSTITUIRII FACTORILOR ÎN
PROCESUL DE PRODUCŢIE ADICĂ, ÎNCLINAŢIA IZOCUANTELOR SE EXPRIMĂ PRIN RATA
MARGINALĂ DE SUBSTITUŢIE TEHNOLOGICĂ.
ÎN PERIOADA SCURTĂ DE TIMP, AȘA ELEMENTE CUM AR FI
SECȚIILE DE PRODUCȚIE, CLĂDIRILE, LINIILE DE
PRODUCȚIE ETC., SUNT MAI PUȚIN FLEXIBILE LA
MODIFICARE ȘI IMPLICĂ COSTURI MARI. DAR DACĂ VOM
DORI SĂ MODIFICĂM VOLUMUL PRODUCȚIEI, AR FI POSIBIL
DE VARIAT CANTITATEA MATERIEI PRIME, A
MATERIALELOR, ENERGIEI ȘI A COMBUSTIBILULUI
UTILIZAT, ÎN SITUAȚIA CÎND SE DOREȘTE PĂSTRAREA
NUMĂRULUI CONSTANT DE MUNCITORI, ADICĂ
L=CONSTANT ȘI K VARIABIL.
PE TERMEN SCURT, FACTORUL VARIABIL ESTE MUNCA,
CAPITALUL CIRCULANT, IAR CAPITALUL FIX ȘI PAMÎNTUL
RĂMÂN CONSTANȚI.
MAI FRECVENT, ÎN ANALIZA FUNCȚIILOR DE PRODUCȚIE
BIFACTORIALE SE CONSIDERĂ CĂ L=CONSTANT, IAR
K=VARIABIL
ANALIZA PRODUCTIVITĂŢII FACTORILOR DE PRODUCŢIE SE PREZINTĂ DEOSEBIT DE IMPORTANTĂ ÎN PERIOADA SCURTĂ A PRODUCŢIEI
DEOARECE FIRMA POATE CREŞTE VOLUMUL DE PRODUCŢIE FOLOSIND CANTITĂŢI SUPLIMENTARE DE FACTOR MUNCĂ (L).

Q=F(K, L)

PRODUCTIVITATEA UNUI FACTOR DE PRODUCŢIE REPREZINTĂ EFICIENŢA UTILIZĂRII FACTORULUI RESPECTIV.


EFICIENŢA UTILIZĂRII FACTORILOR DE
PRODUCŢIE PE TERMEN SCURT
1. DACĂ K=CONST ; L=VARIABIL
•PRODUSUL TOTAL AL FACTORILOR (Q= TPL) DETERMINĂ VOLUMUL TOTAL AL PRODUCŢIEI CE POATE FI OBŢINUT
DINTR-O ANUMITĂ CANTITATE A FACTORULUI VARIABIL.
•PRODUSUL MEDIU AL FACTORILOR (APL) SE DETERMINĂ CA RAPORTUL DINTRE PRODUSUL TOTAL ŞI CANTITATEA
UTILIZATĂ A FACTORULUI VARIABIL L.
•PRODUSUL MARGINAL MPL REFLECTĂ SPORUL DE PRODUCŢIE OBŢINUT PRIN UTILIZAREA UNEI UNITĂŢI
SUPLIMENTARE DE MUNCĂ.
2. DACĂ K=VARIABIL ; L=CONST
•PRODUS TOTAL : Q=TPK
•PRODUS MEDIU AL FACTORULUI K:
•PRODUSUL MARGINAL AL K:
•ATUNCI CÎND SE CONSUMĂ UN FACTOR CONSTANT ȘI ALTUL VARIABIL, VOLUMUL PRODUCȚIEI VA
CREȘTE PÎNĂ CÎND SE STABILEȘTE COMBINAȚIA OPTIMĂ DE FACTORI DE PRODUCȚIE.
•DESEORI FACTORUL VARIABIL ESTE MUNCA, IAR CAPITALUL ESTE CONSTANT.
•ATÎT TIMP CÎT MPL ESTE MAI MARE DECÎT APL, PRODUCTIVITATEA FACTORULUI VARIABIL L (APL)
VA CREȘTE, DEOARECE FIECARE UNITATE DE MUNCĂ ANTRENATĂ VA CONTRIBUI LA CREȘTEREA
TPL=Q. CURBA TPL VA CREȘTE CU RITMURI MARI, DECI TREBUIE SĂ MAJORĂM CONSUMUL DE
MUNCĂ.
•MAJORÎND CONSUMUL DE L, MPL VA CREȘTE PĂNĂ VA ATINGE PUNCTUL DE MAXIM, DUPĂ CARE SE
VA REDUCE ÎN CONTINUARE.
•ÎN PUNCTUL UNDE MPL=APL, APL ÎNREGISTREAZĂ VALORI
MAXIMALE, IAR RITMUL DE CREȘTERE AL TPL ÎNCEPE SĂ
ÎNCETINEASCĂ. DACĂ MPL ESTE MAI MIC DECÎT APL,
ATUNCI MAJORAREA CONSUMULUI DE FACTOR VARIABIL
VA CONDUCE LA DIMINUAREA APL. ATÎT TIMP CÎT, MPL IA
VALORI POZITIVE, TPL CREȘTE ȘI ATINGE NIVELUL
MAXIMAL CÎNT MPL=0. TREBUIE DECI ÎN ACEASTĂ ETAPĂ
SĂ ANALIZĂM CONSUMUL DE L.
• DIN MOMENT CE MPL IA VALORI NEGATIVE, CREȘTEREA
CONSUMULUI DE MUNCĂ, DIMINUEAZĂ PRODUCȚIA
TOTALĂ.
• DECI, NU TREBUIE SĂ ANTRENĂM SUPLIMENTAR FACTOR
VARIABIL ÎN PROCESUL DE PRODUCȚIE.
PE PERIOADA SCURTĂ DE TIMP, LA L VARIABIL AVEM URMĂTOAREA SITUAŢIE:
• A) DACĂ MPL > 0, Q ESTE ÎN CREŞTERE;
• DACĂ MPL =0 Q MAX;
• CÎND MPL <0 Q DESCREŞTE NUMITĂ ZONĂ NEECONOMICĂ.
• B) DACĂ APL CREŞTE, MPL > APL ;
• CÎND APL MAX ATUNCI MPL = APL;
• DACĂ APL DESCREŞTE, MPL < APL .
• LEGEA RANDAMENTELOR NEPROPORȚIONALE DESCRESCÎNDE EXPRIMĂ FAPTUL CĂ PE MĂSURĂ CE SE ASOCIAZĂ
UNITĂŢI SUCCESIVE DINTR-UN FACTOR DE PRODUCŢIE VARIABIL, LA O CANTITATE ANUMITĂ DE FACTORI DE PRODUCŢIE
FIX, PRODUCTIVITATEA MARGINALĂ ÎNCEPE LA UN MOMENT DAT SĂ SCADĂ INEVITABIL. PORNIND DE LA ACEST PUNCT,
PRODUCTIVITATEA MARGINALĂ DESCREŞTE, IAR PRODUCŢIA TOTALĂ CONTINUĂ SĂ CREASCĂ, DAR ÎNTR-O PROPORŢIE
MAI MICĂ. (FORMULATĂ DE TOURGOT, CARE A PREZENTAT-O ÎN LEGĂTURĂ CU EXPLOATAREA DE TIP AGRICOL)
• STADIUL I: PRODUCŢIA TOTALĂ CREŞTE MAI RAPID DECÂT FACTORUL VARIABIL UTILIZAT, CEEA CE DETERMINĂ
CREŞTEREA PRODUSULUI MARGINAL
• STADIUL II: PRODUCŢIA TOTALĂ CREŞTE, DAR ÎNTR-UN RITM MAI REDUS DECÂT CREŞTEREA FACTORULUI VARIABIL,
CEEA CE DETERMINĂ REDUCEREA PRODUSULUI MARGINAL
• STADIUL III: PRODUCŢIA TOTALĂ SCADE, IAR PRODUSUL MARGINAL DEVINE NEGATIV.