Sunteți pe pagina 1din 19

INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Lucru individual la disciplina Teoria


INOVARE

Economică II

TEMA: „Politica Antișomaj”

Autor: Pasat Nicoleta, Parfene Cătălina, Roibu Mihail


Conducator sriintific: Bradu Margareta
Introducere
 Actualitatea și importanța temei de cercetare. Abordările șomajului
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE

sunt diferite de la o țară la alta concretizându-se în raport cu situațiile


reale existente la un moment dat. Șomajul nu este numai un fenomen
economic care arată dezechilibrul care apare și există pe piața muncii.
El este un punct de criză care trebuie depășit.
Facultatea…

 Obiectul de studiu îl reprezintă analiza politicilor antișomaj în statele


cu diferit nivel de dezvoltare economică.
 Scopul lucrării: Studiul de față își propune, în primul rând, să descrie
și să compare politicile sociale existente în domeniul șomajului.
 Obiectivul principal al politicilor antișomaj este acela de a proteja
veniturile obținute de gospodării de fluctuațiile inacceptabile de mari
determinate de trecerea în șomaj a unuia sau mai multor membrii din
cadrul unei gospodării.
Capitolul I Abordări conceptuale
privind esența politicilor șomajului
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE

 Politicile antișomaj reprezintă ansamblul măsurilor adoptate în societate în vederea


atenuării consecințelor șomajului și a diminuării sau absorbirii acestuia. Prin definiție
ele reprezintă un ansamblu de măsuri elaborate de stat pentru a intervene pe piața
muncii în scopul stimulării creării de noi locuri de muncă, diminuând dezechilibrele și
disfuncționalitățile de pe piața muncii. Politicile antișomaj îmbracă 2 forme
principale:
Facultatea

Măsuri care privesc populația activă. Scopul acestora este dublu, pe de o parte să
prevină creșterea șomajului prin crearea unor posibilități suplimentare de angajare. Acest
din urmă scop se poate realiza prin reducerea timpului de muncă și a duratei vieții active.
Măsuri care îi privesc direct pe șomeri:
1. Pregătirea, calificarea și reîntegrarea șomerilor proveniți din diferite ramuri.
2. Trecerea la noi forme de angajare( pe timp partial sau cu orar redus)
3. Instituirea unui sitem de sprijinire a șomerilor care vor să devină
întreprinzători particulari.
4. Acordarea de credite avantajoase agenților economici care angajează șomeri.
5. Restricționarea emigrării.
Împărțirea șomajului pe cauze

 Șomajul voluntar- constă în acea neocupare datorată refuzului sau


imposibilității unor persoane de a accepta salariul oferit. Un asemenea
șomaj arată că sunt și persoane care nu pot să se angajeze într-o activitate
deoarece nivelul ridicat al salariilor, determinat prin negocieri colective,
generează diminuarea cererii de muncă.
 Șomajul involuntar- include persoanele neocupate care ar fi dispuse să
lucreze, acceptând chiar un salariu nominal mai mic decât salariul existent,
sperând ca atunci când cererea efectivă de muncă se va mări, va crește și
nivelul ocupării.
Separarea șomajului în voluntar și involuntar este una din controversele
majore din teoria economică. Economiștii keynesieni au afirmat că cea mai
mare parte a șomajului din timpul crizelor economice din anii 30 și 80 s-au
datorat deficitului cererii, fiind deci, de natură involuntară
Împărțirea șomajului pe cauze

Cel mai frecvent sistem de clasificare are la bază împărțirea șomajului pe


cauze în următoarele mari tipuri:
 Șomaj frictional- cea mai răspândită formă de șomaj, se circumscribe
perioadei necesare în mod normal pentru a găsi un alt mod de muncă.
 Șomaj structural(șomaj de neadaptare)- este consecința unui dezechilibru
între structurile occupational-profesionale, teritoriale, demografice ale
ofertei forței de muncă și ale cererii.
 În perioadele de restructurări esențiale ale unei economii, șomajul structural
reprezintă cea mai principal formă de șomaj, cel sezonier și cel ciclic.
 Șomaj sezonier- este similar celui ciclic, în sensul că este determinat de
fluctuațiile cererii de forță de muncă.
 În acest caz, fluctuațiile cererii de muncă pot fi anticipate și urmează un model
systematic de-a lungul anului. De exemplu, cererea de muncă în agricultură sau
construcții scade în lunile de iarnă.
 Șomaj ciclic sau șomaj prin insuficiența cererii, care apare atunci când cererea
de bunuri și servicii din toate sectoarele economici( economia reală, sectorul
menaje sau restul lumii) este mai mica decât oferta. Consecința este o ofertă de
forță de muncă mai mare decît cererea.
Stabilirea numărului de șomeri și modalități
de calcul a indicatorilor șomajului
Indicatorii statistici prin care se apreciază șomajul se determină în practică prin
anumite metode statistice, folosind surse de date specific. În general, în statistica
Națiunilor Unite, se identifică patru surse de informație, care au la bază metode și
procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau culegerea datelor de la diverse
instituții publice. Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciază
șomajul sunt de două tipuri:
 Indicatori absoluți- se referă la numărul efectiv de șomeri. Ei se exprimă în
persoane, și se determină pentru anumite perioade de referință: lunar, trimestrial
sau annual.
 Indicatorul relative- se apreciază intensitatea șomajului care este unul din cei mai
importanți indicatori macroeconomici: rata șomajului. Aceasta se determină prin
raportarea numărului total de șomeri la populația active și se exprimă în procente.
 Capitolul II Analiza politicilor antișomaj la nivel global.
2.1 Analiza statistică a șomajului la nivel global și politicile antișomaj aplicate.
 Estimările arată că la momentul de față rata globală a șomajului este de 6.5%, aceasta
crescând cu 1,1% față de 2019, astfel șomajul a crescut cu 33 milioane de oameni inactivi. La
nivel global datorită pandemiei provocată de virusul Sars Cov-19, factorul decisive în
provocarea unei noi crize economice, scăderea programului de lucru în 2020, a constat atât în
pierderi de locuri de muncă, cât și o reducere a programului de lucru pentru cei care au rămas
angajați, aceasta variind în fucție de regiune.
 În 2020, 8,8% din orele de lucru globale s-au pierdut în raport cu al patrulea trimestru al
anului 2019, echivalentul a 255 milioane de locuri de muncă. Pierderile de locuri de muncă au
fost cele mai mari în America și cele mai mici în Europa și Asia Centrală, unde anumite politici
antișomaj au reușit să reducă orele de muncă, nu numarul de angajați. În total însă au existat
pierderi colosale de locuri de muncă in 2020 de aproximatic 114 milioane față de 2019. În
termini relative , pierderile de ocupare au fost mai mari pentru femei (5.0% ), decât pentru
bărbați, iar pentru lucrătorii tineri 8,7% , spre deosebire de 3,7% pentru persoanele în vărstă.
 Venitul global din muncă în 2020 se estimează că a scăzut cu 8,3% , care
constituie 3,7 trilioane de dolari SUA, sau 4,4% a produsului intern brut
global. Aceste pierderi considerabile de venit din muncă înping gospodăriile în
sărăcie și le determină să-și reducă consumul, diminuând în continuare cererea
agregată. Cea mai mare pierdere de venit din muncă a fost înregistrată de
muncitorii din America (10,3%), în timp ce cea mai mica pierdere a fost
înregistrată în Asia și Pacific (6,6%).
 Constatăm că pierderile masive de locuri de muncă au fost în sectoarele
puternic afectate precum: HoReCa (serviciile de cazare, domeniul alimentar),
arte și cultură, domeniul de constructie etc. Dar au fost și creșteri pozitive a
locurilor de muncă într-o serie de sectoare de servicii calificate, cum ar fi
informații și comunicare, domeniul de asigurări și domeniul farmaceutic.
Astfel, datele arată că impactul crizei a fost neuniform în diferite părți ale
forței de muncă.
 În acest scop, factorii de decizie politică care s-au luat la nivel global privind
șomajul au fost:

a)menținerea unei macroeconomic acomodativ pentru sprijinirea veniturilor și inovațiilor.

b)ajutorul țărilor slab dezvoltate, puternic afectate de pandiemie.

c)asigurarea că grupurile puternic afectate(în special tinerii, femeile, muncitorii cu salarii


mici și cu calificare scăzută) sunt sprijiniți în găsirea de oportunități de muncă decente.

d)echilibrarea necesităților sectoarelor divergente, cu măsuri politice eficiente pentru a


sprijini tranzițiile muncitorilor pe piața muncii.

e)implimentarea strategiilor de recuperare, bazate pe dialog social, pentru promovarea


traziției către o piață a muncii rezistentă și durabilă.
2.2 Analiza statistică a șomajului în UE. Politici antișomaj
 În ultimul an piața muncii în statele UE a suferit considerabil, crescănd numărul celor care au
rămas la domiciliu din cauza pandemiei. Rata șomajului s-a menținut la 7,3% în Uniunea
Europeană în ianuarie 2021 și la 8,1% în zona euro. În rândul celor 27 de state membre ale UE,
în ianuarie cele mai ridicate rate ale șomajului s-au înregistrat în Spania (16%), Lituania (9,6%) ,
Italia (9%) și Suedia (8,8%), iar cele mai scăzute în Polonia (3,1%), Cehia (3,2%), Olanda
(3,6%), Malta (4,4%) și Germania (4,6%). În zona euro aproximativ 13,282 milioane de
persoane (din totalul populației estimat la 330 de milioane) erau în șomaj în cursul lunii ianuarie
2021 , cu 8.000 mai multe decât în decembrie 2020.
 Comparativ cu ianuarie 2020, numărul celor aflați în căutarea unui loc de muncă a urcat cu
1,465 milioane în UE și cu 1,010 milioane în zona euro. În ianuarie 2021, 2,929 milioane de
tineri din UE nu erau angajați, din care 2,356 milioane erau în zona euro. Rata șomajului în
rândul celor sub 25 de ani s-a situat la 16,9% în Uniunea Europeană în ianuarie și la 17,1% în
zona euro, comparativ cu luna precedentă. În rândul femeilor din UE, rata șomajului era de 7,7%
în ianuarie, în timp ce în rândul bărbaților rata șomajului era de 7% în ianuarie.
 Politicile active antișomaj luate de UE pentru ameliorarea situației create sunt
urmatoarele:
1)Consilierea și asistența pentru căutarea unui loc de muncă: aceasta are loc prin abordare
individualizată a sprijinului pentru șomeri. Aceasta include formarea profesională,
asistența pentru căutarea unui loc de muncă, cursurile de „motivare” și asistența socială, în
funcție de necesitățile evaluate ale persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă.
2)Subvențiile acordate angajatorilor: aceste măsuri pot juca un rol important în crearea unei
atitudini pozitive a șomerilor, și pot stimula dorința de a se încadra mai rapit în câmpul
muncii.
3)Sistemele de ocupare directă a forței de muncă/de creare de locuri de muncă
4)Îmbunătățirea dialogului între partenerii sociali cărora le revine responsabilitatea stabilirii
salariilor și cresterii ocupări
5)Elaborarea unor planuri naționale de acțiune pentru creșterea ocupării forței de muncă
6)Reducerea nivelului fiscalității sociale suportate de salariați etc.
2.3 Analiza șomajului în SUS și Japoia din punct de vedere statistic și politicile de ocupare a
forței de muncă aplicate.

 În SUA piața muncii nu a trecut neafectată de criza pandemică, astfel încât și aceasta a suferit unele

schimbări la nivel de macroeconomie. La începutul anului 2020, rata șomajului în SUA a atins un

nivel record de 14,7%, iar la sfârșit de an acesta a scazut îmbucurător până la 6,9%. Numărul

americanilor șomeri este acum de 11,1 milioane, de două ori mai mulți decât în ​februarie 2020,

înainte de pandemia. În februarie 2021 rata șomajului în SUA a ajuns la 6,2%, iar numărul șomerilor

a scăzut la 10.0 milioane. Rata pentru bărbați adulți fiind de 6,0%, pentru femei adulte de 5,9%,

adolescent 13,9%, persoanele de culoare alba în total adunănd 5,6%, iar de culoare neagră 9,9%.
 Una din cele mai mici rate a șomajului pe fundalul crizei pandemice, a fost înregistrată în Japonia.

Aceasta în 2019 a înregistrat o rată a șomajului de 2,3%, iar în 2020, din cauza pandemiei aceasta a

crescut până la 3,1%, fiind cea mai mare rată a șomajului înregistrată din 2017. Numărul șomerilor a

crescut cu 160 de mii, ajungând la 21,4 milioane. În ianurie 2021, rata șomajului a început să

înregistreze o scădere aceasta ajungând la 2,9%, iar numărul șomerilor este de 2.03 milioane.
 Politicile de reducere a șomajului pe care le folosește SUA în scopul reducerii
numărului celor care au rămas fără loc de muncă sunt următoarele:

1. Educație și instruire. Cu scopul de a oferi șomerilor noi competențe care le-ar permite
să găsească locuri de muncă în industriile în curs de dezvoltare.
2. Reducerea puterii sidicatelor. Aceasta se face pentru ca sindicatele să nu poată negocia
salarii peste nivelul de compensare a pieței, lucru care provoacă șomaj salarial.
3. Subvenții de angajare. Aceasta constă în faptul că firmelor li se acordă scutiri de
impozite sau subvenții pentru angajarea șomerilor de lungă durată.
4. Îmbunătățirea flexibilității pieței muncii.

5. Săptămăna maxima de lucru. Astfel s-a sugerat o săptămână maxima de lucru de 35 de


ore, astfel firmele ar trebui să angajeze mai mulți lucrători, în acest mod diminuânduse
șomajul.
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE
Facultatea
Concluzii şi recomandări
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE

 Concluzie:
Facultatea

 Solutii:
Referinţe/surse bibliografice
Monografii:
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE

1.D.Moldovanu “Teorie Economica “,Chisinau,editura Arc, 2006


2.Popescu C,Gavrilă I,Ciur D, ,Teorie econoimică generală ,Volumul
II,Macroeconomie,Editura ASE,București 2005
3.Moldova 2020. Strategia Naţională de dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020.
Facultatea

Chişinău, 2012.
 

 Surse internet:
1.https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=107
2.https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6617
3.https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6935
4.https://anofm.md/ro/node/62
5.https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105474&lang=ro
6.https://gov.md/ro/content/cu-privire-la-aprobarea-planului-national-de-actiuni-pe-anul-
2020-pentru-implementarea
7.https://www.bbc.com/news/topics/cx1m7zg01xyt/united-states
Mulțumesc
PENTRU ATENȚIE !!!!

S-ar putea să vă placă și