Epilepsia

Cuprins
 Generalitati
 Cauze
 Simptome
 Factori de risc
 Diagnostic
 Tratament
 Prevenire
 Difiniţie
 Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se
datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile
electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce
descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate,
care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera
temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei
(eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta
bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in
special daca sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce
impulsurile electrice anormale la nivelul creierului si
controleaza crizele convulsive.
Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau
boala psihica si nu este contagioasa.
 Cauze
 Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin
cunoscute. Mai putin de jumatate din
bolnavii de epilepsie, au o cauza primara
neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte
boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale
Traumatismele craniene
Tumori cerebrale
Infecţiile cerebrale
Accidente vasculare cerebrale
Afectiunile care pot duce la aparitia
epilepsiei sunt:
 traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli
care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor
cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau
encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare
Afectiunile care pot duce la aparitia
epilepsiei sunt:
 Simptome

Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai
multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se
manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la
cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta
sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie.
Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in
timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.
Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi
(tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe
convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de
recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si
pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme
musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia
unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar
bolnavul le simte.
Convulsiile sunt de doua tipuri:
 - partiale
- generalizate
 Factori de risc
 Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:
- istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in familie
- traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o plaga
penetranta) asociate cu pierdere de constienta sau amnezie mai mult de 24
de ore; cu cat este mai sever traumatismul cranian, cu atat riscul pentru
epilepsie este mai mare
- accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia
sangvina la nivelul creierului
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- intoxicatia cu plumb
- intoxicatia alimentara
- expunerea la fumuri toxice
- tulburari ale dezvoltari cerebrale survenite in timpul vietii intrauterine
 - abuzul de droguri
- convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani atunci cand fac febra
crescuta din diverse cauze)
- boala Alzheimer
 Diagnostic

 Stabilirea diagnosticului este vitala pentru

identificarea celui mai eficient tratament
pentru controlarea convulsiilor.
Diagnosticul epilepsiei poate fi dificil.
Trebuie consultat un medic specialist
neurolog si este nevoie de colaborarea
deschisa cu acesta. Examinarea facuta de
acesta se va axa in principal pe 3 intrebari
si anume:
 Convulsii cu certitudine sau ceva asemanator
convulsiilor?

 Mai multe conditii pot fi asemanatoare

convulsiilor, dar nefiind de fapt convulsii.
Acestea includ:
- dureri de cap cu caracter de migrena
- spasme musculare
- ticuri
- tulburari de somn
- convulsii psihogenice
- intervale de timp de apnee (fara
respiratie)
Convulsii cu certitudine sau ceva
asemanator convulsiilor
 Prevenire
 Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt
intotdeuna clare, nu este posibil ca
aceasta afectiune sa fie prevenita.
Traumatismele craniocerebrale, o cauza
frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se
recomanda purtarea centurii de siguranta
intotdeauna cand va aflati intr-un
autovehicul si a castii de protectia in
timpul ciclismului, motociclismului,
schiatului, patinatului sau calaritului
 Tratament
 Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor
sau le poate preveni in cele mai multe cazuri de bolnavi
de epilepsie si determina disparitia crizelor acestor
persoane pe toata durata vietii. Convulsiile necontrolate
au un impact semnificativ asupra modului de viata - nu
se pot obtine permise de conducere de automobile,
anumite meserii sunt interzise precum si anumite
activitati. Desi convulsiile prin ele insele nu afecteaza
fizic bolnavii, ele au un risc de traumatisme fizice si chiar
si moarte, depinzand de locatia in care se afla si
momentul in care bolnavul face convulsii. Convulsiile
apar pe neasteptate si pot determina caderea
bolnavului, inecarea sau alte accidente