MASURI DE PROTECTIE A SOLULUI

IN REPUBLICA MOLDOVA
EFECTUAT:
SLĂNINĂ LAURENȚIU ,
CLASA A 12R
 CUPRINS

• 1.FACTORI DE RISC AI SOLULUI

• 2.TASAREA SOLULUI
• 3.POLUAREA CHIMICA A SOLULUI
• 4.DEGRADAREA BIOLOGICA A SOLULUI
• 5.EROZIUNEA
• 6.MASURI DE PROTECTIE INTREPRINSE IN PREZENT
 FACTORI DE RISC AI SOLULUI
Solul, alături de apă şi aer, este o componentă deosebit de importantă a mediului
natural, care asigură menţinerea şi dezvoltarea vieţii.Activităţile economice, care
poartă un caracter din ce în ce mai intensiv, au un efect poluant şi degradant
asupra solurilor.

• IN PREZENT IN RM DIN CAUZA VALORIFICARII NECORESPUNZATOAREA A SOLULUI SAU DIN CAUZA

FACTORILOR BIO-CHIMICI S-AU DIFERENTIAT MAI MULTI FACTORI DE RISC AI SOLULUI EI FIIND:

Factori bio-chimici
Factori fizici
:acidifierea solurilor, Factori exotermi
:tasarea,intarirea,
ploiile acide :exces de apa,eroziunea
crustificarea
 TASAREA SOLULUI
• TASAREA SOLURILOR (ÎNDESAREA) ARE LOC SUB INFLUENŢA MAŞINILOR ŞI ECHIPAMENTELOR AGRICOLE,
CARE EXERCITĂ O FORŢĂ DE APĂSARE ASUPRA SOLULUI, PROVOCÎND ÎNDESAREA PARTICULELOR DE SOL,
CEEA CE CONDUCE LA CREŞTEREA DENSITĂŢII ŞI LA MICŞORAREA POROZITĂŢII SOLULUI.

• O ALTĂ CAUZĂ A ACESTUI FENOMEN ESTE PĂŞUNATUL INTENSIV. COMPACTAREA (TASAREA) DETERMINĂ
MODIFICAREA REGIMULUI TERMIC ŞI DE AERARE A SOLULUI, ARE EFECTE NEGATIVE ASUPRA ACTIVITĂŢII
BIOLOGICE ŞI A DEZVOLTĂRII PLANTELOR.
 POLUAREA CHIMICA A SOLULUI

• POLUAREA CHIMICĂ ESTE PROVOCATĂ DE UNELE SUBSTANŢE CHIMICE, AJUNSE ÎN SOL ÎN URMA UNOR ACTIVITĂŢI
ANTROPICE. POLUAREA PRIN INTERMEDIUL ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE POATE AVEA LOC PE TERENURILE AGRICOLE
PRELUCRATE CU CANTITĂŢI SPORITE DE ÎNGRĂŞĂMINTE. UNEORI ÎNGRĂŞĂMINTELE APLICATE PE TERENURILE ÎN PANTĂ
POT AJUNGE, PRIN SPĂLARE, ODATĂ CU PARTICULELE DE SOL, ÎN LACURI, DETERMINÎND POLUAREA ACESTORA.

PLOI ACIDE
POLUAREA CHIMICA POATE FI DETERMINATA INGRASAMINTE UTILIZATE IN EXCES
APELE UZATE SAU NAMOLURILE
 DEGRADAREA BIOLOGICA A SOLULUI
• DEGRADAREA BIOLOGICĂ A SOLURILOR POATE FI O CONSECINŢĂ A UNOR MODIFICĂRI DE ORDIN BIOLOGIC SAU
BIOCHIMIC, DAR POATE APĂREA ŞI CA O POLUARE BIOLOGICĂ CU AGENŢI PATOGENI. PRINCIPALA FORMA DE
DEGRADARE BIOLOGICĂ ESTE:

• - REDUCEREA POPULAŢIEI DE MICROORGANISME, CARE ESTE O PRIMĂ CONSECINŢĂ A POLUĂRII SOLULUI, ÎN SPECIAL
CU PESTICIDE SAU CU ALTE SUBSTANŢE TOXICE. URMĂRILE NEGATIVE SÎNT MULTIPLE: SE SCHIMBĂ SPECTRUL ŞI
NUMĂRUL MICROORGANISMELOR, ACTIVIZÎNDU-SE MICROFLORA MAI PUŢIN VALOROASĂ, CUM SÎNT
MICROORGANISMELE CARE DESCOMPUN HUMUSUL, CIUPERCILE ŞI ALTE MICROORGANISME PRODUCĂTOARE DE
TOXINE; SE REDUCE SEMNIFICATIV ACTIVITATEA FIXATORILOR DE AZOT; ESTE AFECTATĂ BIODIVERSITATEA SPECIFICĂ
A SOLULUI;
 EROZIUNEA SOLULUI
• PROCESELE EROZIVE S-AU INTENSIFICAT CA URMARE A DEFRIŞĂRII FÎŞIILOR DE PĂDURE, EXPLOATĂRII
INTENSIVE A TERENURILOR, NERESPECTĂRII CERINŢELOR AGROTEHNICII ANTIEROZIONALE. CU CIT
SOLURILE SÎNT MAI ERODATE, CU ATÎT PRODUCTIVITATEA LOR ESTE MAI REDUSĂ. ANUAL DE PE PANTE SÎNT
SPĂLATE DE EROZIUNE CIRCA 600 MII TONE DE HUMUS, 43 MII TONE DE AZOT, 27 MII TONE DE FOSFOR. CA
REZULTAT AL EROZIUNILOR, RECOLTA CULTURILOR PRĂŞITOARE SE REDUCE CU APROXIMATIV 300 MII
TONE; DE GRÎU - CU PESTE 100 MII TONE
 MASURI DE PROTECTIE INTREPRINSE IN PREZENT

• IN PREZENT REPUBLICA MOLDOVA SE CONFRUNTA CU NEVALORIFICAREA EFICIENTA A SOLULUI CEEA CE DUCE LA APARITIA
MAI MULTOR FACTORI DE RISC AI SOLULUI ,DIN FERICIRE EI POT FI PREVENITI SI COMBATUTI:

• PENTRU COMBATEREA EROZIUNII ESTE NECESARĂ :

■ ZONAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE ŞI ORGANIZAREA CÎMPURILOR (CARE PRESUPUNE PROIECTAREA PREALABILĂ A UNOR
MĂSURI DE PROTECŢIE A SOLURILOR);
■ ROTAŢIA CULTURILOR, PLANTAREA PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECŢIE, EFECTUAREA ARĂTURII DE TOAMNĂ FĂRĂ
ÎNTOARCEREA BRAZDEI;
■ LUCRAREA TERENURILOR AGRICOLE DUPĂ CURBELE DE NIVEL, ALTERNAREA FÎŞIILOR DE CULTURI PRĂŞITOARE CU CELE DE
PĂIOASE;
■ INTRODUCEREA BENZILOR-TAMPON ÎNIERBATE, ÎNGRĂŞAREA SOLURILOR CU GUNOI DE GRAJD PENTRU SPORIREA
CONŢINUTULUI DE HUMUS ETC.