OPTICA

OPTICA GEOMETRIC
GEOMETRICĂ Ă
Lentile
Lentile şi
şi sisteme
sisteme de
de lentile
lentile

Prof. Adriana Dănilă

ÎNCHIDE APLICAŢIA

1
 NOŢIUNI
NOŢIUNI GENERALE
GENERALE

Optica se ocupă cu studiul luminii şi a intercaţiei acesteia cu substanţa . Deşi trăim într-un
ocean de lumină, lumina este un concept greu de definit.
Sursa esenţială a luminii este Soarele- prin urmare lumina o putem asimila cu o undă
(perturbaţie care se propagă din apropape în aprope într-un mediu dat). De asemenea lumina se
reflectă (oglinzi), se refractă (la intrarea în apă, în lentile), fenomene caracteristice undelor.
Isaac Newton- fizician atomist – a dat o imagine corpusculară luminii, pornind de la imaginea
generală a materiei: formată din entităţi indistructibile – atomi, molecule, celule. Componenta
structurală a luminii a fost numită de Newton corpuscul, iar mai târziu foton. (De aici denumiri
ca fotografie, fotoreporter, etc.)
Măsurătorile efectuate în cadrul studiilor fenomenelor electrice şi magnetice, au stabilit o
valoare pentru viteza de propagare a undei electro-magnetice în vid, valoare care a coincis cu
cea determinată pentru lumină în vid. Acest rezultat şi alte carcteristici ale interacţiilor cu
substanţa au dus la concluzia că lumina face parte din familia undelor electromagnetice:
Unde radio, microunde- utilizate în cuptoarele casnice, în telefonia mobilă, în transmisiile prin satelit,
Radiaţia x - cu care se fac radiografiile,
Radiaţiile γ -provenite din bombele atomice.
 În concluzie, lumina are un carcater dublu undă-corpuscul, undă (caracterizată prin
frecvenţă şi perioadă) şi corpuscul (carcterizată prin energie şi impuls) şi este de natură
electromagnetică.

2
 OPTICA
OPTICA GEOMETRICĂ
GEOMETRICĂ
Parte a opticii care studiază fenomene legate de propagarea luminii și
formarea imaginilor unor obiecte, pe baza unor principii și utilizând doar
noţiunea de rază de lumină- direcţia de propagare a luminii. Raza de lumină este
un model fizic care permite studiul propagării luminii în diferite medii.
a) Principiul propagării rectilinii: Lumina se propagă rectiliniu uniform
într-un mediu omogen și transparent.

 v  const .
Mediu este caracterizat, din punct de vedere optic, de indicele de refracţie-
mărime adimensională egală cu raportul dintre viteza luminii în vid şi viteza
luminii în mediul dat.

c 8 m
n c  3  10
s
v că indicele de refracţie variază
Aerul din atmosferă nu este omogen, aşa pe
verticală în funcţie de densitate. În mod obişnuit densitatea aerului (prin
urmare n) este mai mare la sol, deci lumina de la o stea nu are o traiectorie
rectilinie. Observatorul va vedea steaua la o înălţime mai mare decât
înăţimea reală.
3
EFECTUL
EFECTUL REFRACŢIEI
REFRACŢIEI ÎN
ÎN
STRATURILE
STRATURILE DE
DE AER
AER
Stea-
Imagine
Stea
n1
n2

n3
n4

n5 Aerul în apropierea
pământului este mai
rece, prin urmare mai
Observator dens:
n5> n4 >……>n1

4
 FASCICULE
FASCICULE LUMINOASE
LUMINOASE

Ansamblul format de mai multe raze de lumină formează un fascicul luminos.

Acesta poate fi fasciclul convergent, divergent sau fascicul de raze paralele.

Fascicul de lumină a) convergent b) divergent c) paralel

Consecință

5
 PRINCIPIILE
PRINCIPIILE OPTICII
OPTICII GEOMETRICE
GEOMETRICE
b) Principiul independenţei propagării razelor luminoase: razele luminoase necoerente care
se întâlnesc într-un punct nu se influnţează reciproc, păstrându-şi fiecare direcţia iniţială de
propagare.

c) Principiul reversibilităţii drumului razelor: O rază de lumină care parcurge un sistem

optic într-un sens, va parcurge sistemul pe acelaşi drum optic dacă este dirijată în sens
invers.

d) Principiul lui Fermat: Drumul optic parcurs de o rază luminoasă între două puncte este
minim în raport cu oricare alt drum posibil între acele puncte.

6
REFLEXIA
REFLEXIA ȘI
ȘI REFRACȚIA
REFRACȚIA

7
 REFLEXIA
REFLEXIA
Fenomenul de întoacere a undei
luminoase în mediul din care a
provenit la întâlnirea suprafeţei de
contact a două medii optic diferite.
Raza incidentă, normala și raza
reflectată sunt în același plan.
Unghiul de întoarcere (de reflexie)
este egal cu unghiul de incidenţă
(unghiul făcut de raza incidentă cu
normala la plan). Acest lucru se
explică pe baza vitezei constante de
propagare a luminii într-un mediu
omogen (parcurge spaţii egale în
unităţi egale de timp).

8
 REFLEXIA
REFLEXIA
În reflexia speculară fiecare rază incidentă este împăștiată după o
singură direcție.
O suprafață care nu este lucioasă creează reflexia difuză.
În reflexia difuză, o singură rază incidentă se împăștie în mai multe
direcții.

9
FORMAREA
FORMAREA IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN OGLINDA
OGLINDA
PLANĂ
PLANĂ

Imaginea se formează
simetric în raport cu
oglinda.
Imaginea este virtuală ,
dreaptă şi egală cu
obiectul.

10
INVERSIA
INVERSIA STÂNGA
STÂNGA -DREAPTA
-DREAPTA ÎN
ÎN
OGLINDA
OGLINDA PLANĂ
PLANĂ

11
 OGLINZI
OGLINZI SFERICE
SFERICE
ELEMENTELE
ELEMENTELE OGLINZII
OGLINZII SFERICE
SFERICE

Oglinzile sferice sunt suprafețe reflectătoare de forma unor calote sferice și au

următoarele elemente:
-Centrul de curbură (C) – centrul sferei din care face parte calota.
-Raza de curbură (R) – raza sferei din care face parte calota.
-Vârful oglinzii (O) – centrul calotei sferice.
-Axa optică principală – dreapta care
trece prin centrul de curbură și prin
vârful oglinzii.

Punctul de intersecție al razelor reflectate este focarul oglinzii.

Distanța de la vârful oglinzii la focar se numește distanță focală.
Distanța focală este jumătata din raza de curbură f=R/2.

12
 OGLINZI
OGLINZI SFERICE
SFERICE
Oglinzile sferice sunt suprafețe reflectătoare de forma unor calote sferice.
Oglinda concavă reflectă lumina pe
suprafața interioară. Ea transformă un
fascicul incident paralel în fascicul
convergent. Focarul oglinzii este real.
Oglinda convexă reflectă lumina pe
suprafața sa exterioară. Ea transformă
un fascicul incident paralel într-unul
divergent. Focarul oglinzii convexe este
virtual
13
FORMAREA
FORMAREA IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN OGLINDA
OGLINDA
CONCAVĂ
CONCAVĂ

Centrul de
curbură

Focarul

14
 CONSTRUCȚIA
CONSTRUCȚIA GRAFICĂ
GRAFICĂ A
A IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN
OGLINDA
OGLINDA CONCAVĂ
CONCAVĂ
Pentru a obține grafic imaginea punctului luminos A, este suficient să trasăm două
din următoarele trei raze:
- O rază care trece prin centrul de curbură se reflectă pe aceeași direcție.
- O rază paralelă cu axa optică principală, după reflexie trece prin focarul oglinzii
(oglinda concavă) sau prelungirea razei reflectate trece prin focar (oglindă
convexă).

- O rază care trece prin focarul oglinzii, după reflexie, devine paralelă cu axa
optică principală

15
 CONSTRUCȚIA
CONSTRUCȚIA GRAFICĂ
GRAFICĂ A
A IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN
OGLINDA
OGLINDA CONCAVĂ
CONCAVĂ
Pentru un obiect real plasat între focar și oglindă, se formează o imagine virtuală în
spatele oglinzii. Imaginea este dreaptă și mai mare decât obiectul.

16
 CONSTRUCȚIA
CONSTRUCȚIA GRAFICĂ
GRAFICĂ A
A IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN
OGLINDA
OGLINDA CONCAVĂ
CONCAVĂ
Pentru un obiect real plasat între C și f, se obține o imagine reală. Imaginea este
răsturnată și mai mare decât obiectul.

17
 CONSTRUCȚIA
CONSTRUCȚIA GRAFICĂ
GRAFICĂ A
A IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN
OGLINDA
OGLINDA CONCAVĂ
CONCAVĂ
Pentru un obiect real plasat în C, imaginea reală se formează în. Imaginea este
răsturnată și egală cu obiectul.

18
 CONSTRUCȚIA
CONSTRUCȚIA GRAFICĂ
GRAFICĂ A
A IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN
OGLINDA
OGLINDA CONCAVĂ
CONCAVĂ
Pentru un obiect real plasat între C și infinit, imaginea este reală și se formează
între C și f. Imaginea este răsturnată și mai mică decât obiectul.

19
OGLINDA
OGLINDA CONVEX
CONVEXĂĂ

20
 OGLINDA
OGLINDA CONVEX
CONVEXĂĂ
Imaginea formată de o oglindă convexă, oriunde ar fi plasat obiectul va fi
virtuală, dreaptă, și mai mică decât obiectul. Cu cât obiectul se apropie mai mult
de oglindă, cu atât mai mult imaginea se apropie de talie de cea a obiectului.

21
 OGLINDA
OGLINDA SFERICĂ-
SFERICĂ- FORMULA
FORMULA
OGLINZILOR
OGLINZILOR
Formula oglinzilor are forma:

Convenția de semne:

Prin definiție
hi -di
m= =
ho do
22
 REFRACŢIA
REFRACŢIA LUMINII
LUMINII
Fenomenul Refracţia în lamă
optic care se manifestă Legearefracţiei
refracţiei în
- raportul
Efectul
Refracţia- la formarea
prin schimbarea direcţiei de sinusului unghiului de incidenrazei
ţă, de
propagare a undei luminoase, la imaginii
suprafaţa de peştelui,
separaţie la trecerea
respectiv
trecerea dintr-un mediu optic în lumină
aer- din aapă
apă. sinusului unghiului de
în aer !
refracţie, este direct
altul.
proporţional cu raportul
Modificarea direcţiei de propagare vitezelor şi invers proporţional cu
a razei de lumină este datorată
modificării vitezei de propagare a raportul indicilor de refracţie ai
luminii la trecerea luminii în mediul celor două medii optice
al doilea (v=f(n) – viteza de traversate:
propagare este funcţie de indicele de
refracţie a mediului optic.)

sin i v1 n2
 
sin r v2 n1

23
 EXEMPL
EXEMPLEE DE
DE REFRAC
REFRACŢIE
ŢIE
Un caz particular de refracţie Un fenomen deosebit de
esteA reflexia totală – apare la spectaculos datorat fenomenului
de reflexie totală, este mirajul sau
trecerea luminii dintr-un mediu “fata morgana”- fenomen ce
mai dens (n-mai mare) într- unul apare pe timp de vară când solul
cu densitate mai mică. se supraîncălzeşte indicele de
refracţie scade la sol.
Prin reflexie totală se înţelege o
O rază ce vine oblic de la un
refracţie sub unghi de refracţie de arbore, suferă o succesiune de
900. refracţii, până când unghiul de
În A’acest caz legea refracţiei incidenţă atinge unghiul limită,
devine: producându-se o reflexie totală,
după care raza urcă oblic.
n 2 v1
sin l  
n1 v2

24
 PRISMA
PRISMA OPTICĂ
OPTICĂ

Prisma optica este alcatuita din doi dioptri

plani care fac un unghi diedru între ei (unghiul
prismei). Ecuațiile prismei:

în care A= unghiul prismei , = unghiul de

deviatie.
Conditia de emergenta a razelor din prisma:
în care: = arcsin este unghiul limită.

25
PRISMA
PRISMA OPTICĂ
OPTICĂ

26
 DEFINIRE
DEFINIRE ŞŞII CLASIFICARE
CLASIFICARE A
A
LENTILELOR
LENTILELOR

Mediu transparent limitat de două calote sferice sau de o

calotă sferică şi una plană.
Lentile convergente -mai groase la mijloc decât la margini.Un
fascicul paralel ce o traversează devine convergent.
Lentile divergente –mai groase la margini decât la centru.Un
fascicul paralel ce o traversează devine divergent.

27
CARACTERISTICILE
CARACTERISTICILE LENTILELOR
LENTILELOR
Centrele de curbură –centrele celor două calote.Pentru suprafaţa plană centrul de
curbură este la infinit.
Razele de curbură –razele celor două calote.
Axa principală –axa ce uneşte cele două centre de curbură.
Centrul optic –situat pe axa principală în centrul lentilei şi având proprietatea că
orice rază de lumină trece prin el nedeviată.

R1
R2

C1 O C2

28
 LENTILE
LENTILE SUB
SUBŢŢIRI
IRI

Studiul lentilelor se face utilizând aproximaţiile lui

Gauss:
Lentilele sunt subţiri –grosimea lor masurată pe axa principală este
neglijabilă.
Unghiul de deschidere a calotei sferice este mic (10-120).
Unghiurile formate de razele de lumină cu axa principală sunt mici,
razele sunt paraxiale.

29
 FOCARE
FOCARE ŞŞII PLANE
PLANE FOCALE
FOCALE

Punctele pe direcţia cărora converg sau diverg razele de lumină în urma

travesării lentilelor se numesc focare.
Focarul principal se afla pe axa principală.
Planul focal -planul perpendicular pe axa principală şi care trece prin
focarul principal.
Focarele sunt simetrice în raport cu centrul optic al lentilei:
Focar obiect- în partea stângă a lentilei (partea în care se află obiectul)
Focar imagine – în partea dreaptă (partea în care se află imaginea)

Lentilele convergente au focare reale.

Lentilele divergente au focare virtuale.

30
 FOCARELE
FOCARELE LENTILEI
LENTILEI
CONVERGENTE
CONVERGENTE

F F

f f

FOCAR REAL –FORMAT LA INTERSECŢIA RAZELOR DE

LUMINĂ.

31
FOCARELE
FOCARELE LENTILEI
LENTILEI DIVERGENTE
DIVERGENTE

F
F

FOCAR VIRTUAL -FORMAT LA INTERSECŢIA

PRELUNGIRILOR RAZELOR DE LUMINĂ.
32
 CONSTRUCȚIA
CONSTRUCȚIA GRAFICĂ
GRAFICĂ A
A IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN
LENTILE
LENTILE

Pentru a obține grafic imaginea punctului

luminos A, este suficient să trasăm două din
următoarele trei raze:
- O rază care trece prin centrul optic și
traversează lentila fără să fie deviată.
- O rază paralelă cu axa optică principală,
după refracție trece prin focarul imagine
(lentilă convergentă) sau prelungirea ei trece
prin focarul imagine (lentila divergentă).
- O rază care trece prin focarul obiect (sau a
cărei prelungire trece prin focarul obiect),
după refracție, devine paralelă cu axa optică
principală.

33
CONSTRUCȚIA
CONSTRUCȚIA GRAFICĂ
GRAFICĂ A
A IMAGINII
IMAGINII ÎN
ÎN
LENTILE
LENTILE

34
 FORMAREA
FORMAREA IMAGINII
IMAGINII IN
IN
LENTILELE
LENTILELE CONVERGENTE
CONVERGENTE

Y1 F
B’
B O
F
Y2

X1 f

X2 A’

IMAGINE REALĂ, RASTURNATĂ ŞI MARITĂ.

35
 FORMAREA
FORMAREA IMAGINII
IMAGINII IN
IN
LENTILELE
LENTILELE CONVERGENTE
CONVERGENTE

36
FORMAREA
FORMAREA IMAGINII
IMAGINII IN
IN LENTILE
LENTILE
DIVERGENTE
DIVERGENTE

IMAGINE VIRTUALĂ ,
A
DREAPTĂ ŞI
MICŞORATĂ.
Y1 A'
F
Y2
B B’
F

X1
f

X2

37
 DETERMINAREA
DETERMINAREA FORMULEI
FORMULEI
LENTILELOR
LENTILELOR
Din Δ ABO ~Δ A’B’O rezultă: y1 x 1 
  1 
y2 x 2 

y1 f
Din Δ MOF~Δ A’B’F rezultă:   2  
y2 x 2  f 

x1 f 1 1 1
   
x2 x2  f x1 x2 f

38
MARIREA
MARIREA LINIAR
LINIARĂĂ TRANSVERSAL
TRANSVERSALĂĂ

Reprezintă raportul dintre

x2
 
marimea imaginii şi marimea
obiectului.
Deci conform relaţiei (1) şi a
convenţiilor de semne:
x1

39
 CONVEN
CONVENŢŢII
II DE
DE SEMNE
SEMNE

x 1 , x 2 0  Obiect, respectiv imagine reală.

x 1 , x 2 0  Obiect , respectiv imagine virtuală.

f 0  Lentilă convergentă.

f 0  Lentilă divergentă.

 0  Imagine răsturnată.

 0  Imagine dreaptă.

40
 CONVERGEN
CONVERGENŢŢA
A LENTILELOR
LENTILELOR
Convergenţa unei lentile este numeric
egală cu inversul distanţei focale.
1
Unitatea de măsură în sistem internaţional C  dioptrii    1
este dioptria şi este egală cu (1/m).Distanţa f metrii 
focală măsurată în metri!
În funcţie de caracteristicile de construc ţie a
lentilei convergenţa se calculează conform
 1 1 
formulei (2),în care R1,R2 sunt pozitive dacă
faţa este convexă şi negative dacă faţa este
C   n  1    2
concavă.  R1 R2 
nL
n
nA

41
 LENTILE
LENTILE CONVERGENTE
CONVERGENTE

BICONVEXĂ n   1 1 
C = L - 1  + 
n   R1 R2 

 A 
Pentru : R1 = R2 = RÞ
S1 S2
n 
2  L - 1
n 
C=  A 
R
1
C=
f
f >0
R1 , R2 > 0
 Feţe convexe 
42
 LENTILE
LENTILE CONVERGENTE
CONVERGENTE

PLAN-CONVEXĂ
n 
 L  1
C= -1 
 n  R
S1 S2  A  1

R1 > 0
1
R  =0
2 R
2
f >0

43
 LENTILE
LENTILE CONVERGENTE
CONVERGENTE

MENISC CONVERGENTĂ

n   1 1 
C = L - 1  - ,
S1 S2 n   R1 R2 

 A 
 1 1 
 - >0
R 
 1 R2 

R1 > 0,R2 < 0

R1 < R2  f > 0

44
 LENTILE
LENTILE DIVERGENTE
DIVERGENTE

BICONCAVĂ n   1 1 
C = L - 1  + 
n   R1 R2 

 A 
Pentru : R1 = R2 = R 
n 
S1 S2 2  L - 1
n 
C=-  A 
R
1
C=
f
f <0
R1 ,R2 < 0
 Feţe concave 
45
 LENTILE
LENTILE DIVERGENTE
DIVERGENTE

PLAN-CONCAVĂ
n 
 L  1
C =- -1 
 n  R
 A  1
S1 S2

R1 < 0
1
R  =0
2 R
2
f <0

46
 LENTILE
LENTILE DIVERGENTE
DIVERGENTE

MENISC DIVERGENTĂ

n   1 1 
C =  L - 1  - ,
n  R R1 
S1 S2  A   2 
 1 1 
 - <0
R R 
 2 1
R1 < 0,R2 > 0
R1 < R2  f < 0

47
 SISTEM
SISTEM DE
DE DOU
DOUĂĂ LENTILE
LENTILE
CONVERGENTE
CONVERGENTE
A1B1- imaginea L1 L2 Lentila L2 are ca
reală formată de efect apropierea
lentila L1, obiect A imaginii finale A2B2
virtual pentru de lentila L1.
lentila L2. F F1 B F2
2
2

B F1 B1

A2

A1

48
 SISTEME
SISTEME DE
DE LENTILE
LENTILE
Convergenţa unui sistem de lentile 1 1 1
 '  ,lentila 1
subţiri lipite,ale căror axe principale x1 x1 f1
coincid şi a căror centre optice sunt
1 1 1
teoretic confundate: '
  ,lentila 2
-x 1 x 2 f 2
Deci convergenţa sistemului de lentile
este suma algebrică a convergenţelor 1 1 1 1 1
    
lentilelor sistemului. x1 x2 f1 f 2 F
Pentru lentila divergentă f<0.
1 1 1
  sau
F f1 f2

C  C1  C2

49
 SITEME
SITEME DE
DE LENTILE
LENTILE
Marirea liniară transversală x 1'
în cazul analizat este dată de  1   ,lentila1
relaţia:
x1
Deci marirea liniară x2
 2   ' ,lentila2
transversală a sistemului de  x1
lentile subţiri este egală cu
produsul măririlor x2 x 1'  x2 
transversale ale lentilelor     
x1 x1   x 1
'

sistemului dat.

  1  2

50
 SISTEM
SISTEM DE
DE DOU
DOUĂĂ LENTILE
LENTILE
CONVERGENTA-DIVERGENTA
CONVERGENTA-DIVERGENTA
A2 L1 L2
Lentila L2
formează o imagine
virtuală a unui obiect
A
virtual.
F1 B1
B2 B F1 F2
F2

A1B1 – imagine
A1
reală a lentilei L1 şi
obiect virtual al
lentilei L2.
51
 SISTEME
SISTEME DE
DE LENTILE
LENTILE
L1
L1

y1 F1=F2

F1 y2 Y1’ F2

x1

f1
X1’ f2

x2
52
 CORECTAREA
CORECTAREA MIOPIEI
MIOPIEI
L1 L2
Lentila (L1) - Lentila ( L2) – cristalinul -
divergentă convergentă
A DEPLASARE Efectul de
deplasare a
A1 imaginii cu
ajutorul
F2 B’ B2
ochelarilor cu
B B1 F1 lentile
F1 F2 divergente
A’

Formarea A2
imaginii fără
lentilă
53
CORECTAREA
CORECTAREA DEFECTELOR
DEFECTELOR
VEDERII
VEDERII

54
ACOMODAREA
ACOMODAREA OCHIULUI
OCHIULUI ŞŞII
APARATULUI
APARATULUI FOTOGRAFIC
FOTOGRAFIC

55
 ABERA
ABERAŢŢII
II CROMATICE
CROMATICE

LENTILA
CONVERGENTĂ

LENTILA
DIVERGENTĂ

56