Date despre autori
Ana Muntean
Data naşterii: 14.07.1952
2014 - Coordonator studii
doctorale, Universitatea de Vest din
Timişoara
2013 (oct) – Susţienerea tezei de
abilitare „Copilul în centrul
atenţiei / Copilul adoptat”, în
vederea obţinerii dreptului de
coordonare de studii doctorale;
2009 – până în prezent- Profesor
-a scris numeroase cărți, rapoarte,
articole de revistă, articole pe
internet, articole în volume de
conferință
Marciana Popescu
-licențiată în Asistență Socială;
-Reprezentant special UNICEF,
București, România (1995-1996; 1998-
2000)
-Consultant în politici și programe de
violență domestică și abuz asupra
copiilor
-Consultant și editor al raportului
UNICEF privind abuzul asupra copiilor
în România (2000)
-a scris numeroase cărți, articole
II. Modul în care autorii au gândit și structurat cartea

Lucrare de față își propune să aducă în atenție fenomenul violenței

domestice. Acest fenomen fiind unul foarte grav și foarte des întâlnit.
Autorii cărții doresc și-au exprimat compasiunea lor față de femeile care au
acceptat să participe la acest studiu și să-și mărturisească experiența avută.

Lucrarea de față este împărțită în patru părți. Prima parte ne aduce în

atenție un scurt istoric în ceea ce privește abordarea fenomenului în România
după anul 1989. Cea de-a doua parte, curpinde reprezentarea socială a
fenomenului de violență. Partea a trei a cuprinde cadrul teoretic al cercetării, și
nu în ultimul rând, ultima parte fiind reprezentată de prelucrarea și interpretarea
datelor.
Prima parte- Scurt istoric al abordării subiectului în România după 1989

Fenomenul de violență domestică a reprezentat la acel moment un

subiect de „import”.

Între anii 1960-1970, fenomenul de violență prezenta un interes în

întreaga lume, fiind și în acea perioadă un subiect controversat cu
numeroase înterpretări, căutări și reveniri.

După 1990 este remarcată o abordare subtilă a subiectului privind

statutul femeii în societatea românească, cu clare nunațe sexiste, chiar și
în rândul cercetătorilor la acea vreme.
Crearea de servicii

Începănd cu anii 1995-1996, în România a apărut anumite servicii ce au

venit în sprijinul victimelor violenței domestice.
În continuare vom aduce în atenție serviciile existente în acel moment, în
anumite comunității din România.

ARTEMIS
PROFAMILIA
SINERGII
PHOENIX CARITA
ȘANSE EGALE PENTRU FEMEI
SCOP (Societatea pentru copii și părinți)
A doua parte- reprezentarea socială a fenomenului de violență domestică

Serviciile existente și disponibilitatea lor

Serviciile existente la acea perioadă la care puteau apela victimele erau:

a. Servicii de semnalare a cazurilor

 Servicii de poliției;
 Institute medico-legale;
 Linii telefonice de urgență;
 Servicii medicale de urgență/camera de gardă.

b. Servicii de intervenție propriu-zise

 Spitale;
 Instanțe judecătorești;
 Servicii de consiliere;
 Servicii de asistență a victimelor violenței domestice/adăposturi de urgență.

c. Servicii de prevenire
 Școala;
 Mass-media;
 Biserica.
Partea a treia- Cadrul teoretic al cercetării

a). Metodologia de lucru

În această lucrare s-a realizat un studiu de tip calitativ al fenomeenului de

violență domestică din perspectiva victimelor violenței. Cercetarea s-a bazat pe
studiul de caz. Pe lângă interviu, cercetătorii au fost instruiți să privească modul
în care trăiesc victimele violenței domestice.

Grupul țintă:
- 45 de persoane, victime ale violenței domestice;
- cu vârsta cuprinsă între 21-50 de ani;
-provin din mai multe zone geografice;
-din mediul rural, cât și din mediul urban;
-apartenența etnică, au participat femei romance, maghiare și rome;
-atât căsătorite, cât și necăsătorite.
 Analiza datelor a fost reprezentată de următorii itemi:

Cauze
- cauze la nivel social;
-cauze la nivel familial 
 
Manifestări
-momentul declanșării violenței și frecvența acesteia;
- forme de manifestare ale violenței;
- forme de manifestare a victimelor violenței;
-profilul victimei și al agresorului în acest studiu.

Consecințe
-costurile social-umane implicate: efecte asupra victimei , a copiilor, asupra familiei,
asupra societății;
-costuri economice;
-costurile unor programe de prevenire.
 
 Partea a patra - Prelucrarea și interpretarea datelor

Cauze

În ceea ce privesc cauzele violenței domestice, au fost identificate 3 tipuri de

categorii de cauze în acest studiu:

a.Cauze care țin de caracteristicile individuale:

Afectarea stării de sănătate a agresorului sau a victimei;

Consumul de alcool;
Istoric infracțional la agresor;
Instabilitate ocupațională;
Sarcina la victime;
Violența ostilă ( comportamente violente nejustificate);
Gelozia.

 
 
b.Cauze care țin de caracteristicile relației și de contextual de dezvoltare ale
acesteia:
Trai comun cu părinții;
Locuința comună după divorț;
Perpetuarea modelului: prezența unei istorii a violenței în copilăria victimei și/sau
a agresorului;
Izolarea social;
Perioada scurtă de cunoaștere;
Prezența unor relații adultere.

b. Cauze care țin de mediu/ caracteristici sociali:

Inegalitatea de gen în familii și în societate;
Toleranță social față de violența domestică;
Dezinteres din partea celorlalți;
Sărăcie-lipsa de bani;
Lipsa unor legi specifice;
Ignoranța femeilor victime privind posibilitățile de autoprotejare.
Manifestări
 

În acest studiu s-a luat în considerare următoarele dimensiuni ale manifestărilor:

a. Când dimesiunea temporală a violenței

În studiul de față, la această dimensiune în urma intervievării victimelor incidentele se

produc pe inserat. De asemenea, în acest studiu se vorbește de un ciclu temporal în manifestarea
violenței, sfârșit de săptămână, sfârșit de lună, sfârșit de an.
Momentele cele mai des întâlnite în care violența este prezentă sunt date de sărbători și de
sfârșitul săptămânii, deoarece în tot acest timp familia este împreună și crește gradul de consum
de alcool.
Un alt moment temporal identificat în urma studiului, îl constituie trecerea dintr-o relație
de cuplu în alta (momentul formării cuplului, după căsătoriei, momentul gravidității, etc.).
În ceea ce privește timpul se pare că frecvența manifestărilor crește ajungându-se uneori la
repetarea agresiunilor la a doua zi de convețuire.
 
b. Unde- dimensiunea spațială a violenței

În această categorie sunt incluse aspecte legate de comiterea de acte de

violență în anumite spații ale locuinței, în prezența altora sau în locuri publice.
În cadrul studiului, s-a constatat faptul că, pentru cuplurile căsătorite
violența se petrecea în casă, în spatele ușilor închise.

Totodată, unele victime susțin faptul că, existau situații în care violența se
petrecea doar în anumite spații din locuință (dormitor, baie, etc.). De
asemenea, se pare că violența, după spusele victimelor, se petrecea în prezența
altora sau în locuri publice.
c.Cum- modalități de manifestare ale violenței

În această categorie regăsim toate formele de violență:

• violență fizică: loviri, bătăi, izolare;

•violență sexuală: 36 dintre victime au suferit acest tip de violență;
•violență verbală: jignire, insulte, minimalizarea calităților
•violență psiho-emoțională: distrungerea imaginei de sine a victimei, distrugerea
sentimentului de incredere și siguranță, instalarea unor tulburări psihice majore,
dorința de sinucidere;
•violență asupra copiilor: se manifesta direct sau indirect, precum și violența asupra
copilului nenăscut și născut;
•privarea de libertate: retragerea libertății fizice, mai apoi transformată în acte de
tortură unde victimele devineau ostatice;
• amenințarea securității și vieții victimei sau a copiilor: agresorul folosea copiii
pentru a constrânge victima pentru a rămâne lângă el.
d. CE- obiecte folosite în incidentul violent

Intervievatele susțin faptul că, au fost folosite obiecte dure cu care

agresorul le-au lovit, atât pe ele, cât și pe copiii lor, obiecte precum arme, cuțite.

e. Gravitatea manifestărilor

Analiza letalităților faptelor violente pe următoarea scară a gravității:

loviri, bătăi, vătămări corporale grave, violuri, afecatrea sănătății fizice,
afectarea sănătății psihice, tentative de omor, omorul.
f. Manifestări ale victimei în contextul violent

Starea de alertă a femeii;

Spre exemplu: O stare de alertă identificată în urma intervievării este dată de
creșterea anxietății atunci când agresorul întârzi, deoarece când se întâmplă acest
lucru victima știe că sunt șanse mari ca agresorul să fie violent.

Strategii de autoprotecție;
Victimele își construiesc propriile refugii în care se retrag în momentele în
care se apropie un incident violent. Copiii de cele mai multe ori devin surse de
sprijin pentru mame, „luptând” împreună împotriva agresorului.

Replică violentă;

Separare pe perioade limitate;

În acest context, victimele aleg să se refugieze la vecini, cunoștiințe, familie.
Consecințe

1. Costurile social-umane implicate: efecte asupra victimei, asupra copiilor,

asupra familiei, asupra societății;

a. Efecte asupra victimei- efectele sunt reprezentate de afectarea stării de sănătate

prin îmbolnăviri frecvente, de asemenea, sănătatea reproducerii este și ea afectată,
traumatisme grave.
Victimele au identificat și refugiul în medicamente, droguri, alcool.

b. Efecte asupra copilului- Cel mai grav efect relatat de către victimele
intervievate este fuga copiilor de acasă sau abandonul lor de către instituții de
protecție.
c. Efecte asupra familiei și asupra comunității- Izolarea socială este cel mai întâlnită
formă de maniestare în rândul acestor familii, fiind impusă sau indusă de către
agresor.
Victimele în acest caz își sacrifică legăturile cu ceilalți.Pe de altă parte,
agresivitatea îl face pe agresor să se manifeste și asupra persoanelor importante din
viața victimei.

d.Efecte asupra societății- Victimele au menționat că de cele mai multe ori copiii
ajung să comită infracțiuni și să nu aibă un loc de muncă.

2. Costuri economice
Victimele susțin că au ajuns până în stadiul în care au fost nevoite să se
împrumjute de bani pentru a plăti diverse lucruri.
 
Finalizarea violenței/ soluționări constatate

În urma studiului, din cele 45 de cazuri prezentate, 47,5 % din femei sunt încă
în aceeași relație în care comportamentul violent este în continuare prezent. Chiar
dintre cele care au ales separarea prin divorț, adică 40%din respondente, 2 împart
același spațiu de locuit cu agresorii, violența fiind la fel de prezentă.

Justificarea rămânerii femeii în relația violentă

•Prezența copiilor în familie;
•Dependența de veniturile agresorului;
•Dependența emoțională a victimei față de agresor.
 
III. Elemenete de noutate aduse domeniului prin lucrarea prezentată
IV. Provocării pentru cititorii avizați

Cercetarea și-a propuns să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește

indiferența cu care este tratat acest fenomen, indiferența față de suferința ascunsă
a familiilor, ce se confruntă cu acest fenomen.
Autorii cărții susțin că suntem datori să deschidem ochii celor din jur spre
acele lucruri ascunse care supă ființele umane, izolându-le într-o rușinoasă
neputință.
Suntem datori să pledăm pentru drepturile femeilor de a fi considerate egale
cu bărbații. Suntem datori față de viitoarele generații să aducem la suprafață
gravitatea fenomenului pentru luarea de măsuri necesare stopării și combaterii
fenomenului.
Concluzii:

Violența domestică reprezintă o problemă socială cu consecințe grave,

atât pentru familia care trăiește în violență, cât și pentru comunitatea care
nu intervine și nu rezonează prin compasiune.

Femeia victimă trebuie ajutată să ia o hotărâre în ceea ce privește

situația cu care se confruntă. Ea trebuie să simtă solidaritatea umană în
momentul crizei și trebuie ajutată să vadă care este realitatea dacă alege să
rămănă alături de agresor sau dacă părăsește agresorul.