CARACTERISTICILE

GENERALE ALE VIRUSURILOR.

TAXONOMIA
Student: Costin Diana Ștefana
Anul II, CEPA 336
 Virus" (Greaca veche) = “otrava"
VIRUS
 În biologie, un virus este un agent patogen
inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care nu
are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de
celula parazitată. Virusurile provoacă diverse boli
infecțioase numite viroze.
 Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață
acelulară. Virusurile nu sunt considerate ființe vii, dar cu
toate aceste dispun de material genetic, aflându-se la
intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de celelalte
forme de viață, nu consuma hrană și nu produc energie.
CARACTERISTICI
 Dimensiunea:
 - de ordinul nm (mai mici de 250 nm)* virus emergent,
gigant = mimivirus (Mimicking Microbe Virus)
 - 650 nm (nanomicroni)- infectează amoebe (protozoar)
→ transmitere la om prin apă
PROPRIETĂȚI

 Din punct de vedere chimic virusurile sunt constituite din

nucleoproteide. La un înalt grad de puritate ele pot cristaliza.
 La virusul herpesului capsida este prevăzută cu prelungiri
proteinice (capsomeri) care acoperă toată suprafața virionului.
 Deosebiri față de bacterii:
 Virusurile au dimensiuni foarte mici (de la 8 nm până la 500 nm,
astfel că pot traversa filtrele poroase ce rețin bacteriile).
 Reproducerea virusurilor este posibilă numai în interiorul celulelor
vii, în organisme sau în medii de cultură care conțin astfel de celule.
 Au rezistență mare la glicerină și la solvenții lipoidelor, față de care
sunt sensibili majoritatea microbilor.
 Virusurile sunt agenți patogeni ai unor boli denumite generic viroze.
 În general, virusurile dau imunitate, dar infecția poate fi determinată
și de acizii nucleici extrași din virusuri; în acest caz nu se obține
imunizare, datorită lipsei proteinei.
 Exemple: virusul variolei, virusul turbării, virusul encefalitei, HIV,
virusul gripal, etc.
 Există și viroze ale plantelor, cel mai cunoscut agent fiind Virusul
mozaicului tutunului.
 Alte viroze ale plantelor: mozaicul castraveților, viroza mozaicului
porumbului, răsucirea frunzelor de cartof, bășicarea frunzelor de
piersic.
 Viroze ale animalelor: febra aftoasă, turbarea, pesta porcină, aviară,
ovină.
 Viroze ale oamenilor: turbarea, gripa, oreionul, varicela, variola,
poliomielita.
CLASIFICARE
 Încrengătura Virophyta cuprinde numai ordinul Virales,
împărțit în 3 subordine:
 Subordinul Phytophagineae (virusurile plantelor), cuprinzând
ribovirusuri care produc fitoviroze.
 Subordinul Zoophagineae (virusurile animalelor), grupând
dezoxivirusuri sau adenovirusuri care parazitează animalele și
omul (virusul gripei, turbării, poliomelitei, variolei etc.)
 Subordinul Fhagineae (virusuri bacteriofage), grupează
adenovirusuri parazite în celulele bacteriene, distruse prin
liză.
 După gazda care îi primește, se împart în patru grupe:

 virusuri patogene pentru bacterii: bacteriofagi:

 virusuri patogene pentru vegetalele superioare: virusurile plantelor;
 virusuri patogene pentru nevertebrate: virusurile insectelor;
 virusuri patogene pentru vertebrate, cuprinzând cinci grupe:
 virusuri al căror tropism este marcat pentru ectoderm (vaccin, variolă),
 virusuri neurotrope pure (turbare),

 virusuri endoteliomezodermice (limfogranulomatoză venerică la om),

 virusuri septicemice (rujeolă, rubeolă),

 virusuri proliferative (sarcomul lui Roux, leucoze și leucemii transmisibile).

 După tipul de acid nucleic pe care îl conțin (clasificarea actuală
uzuală)
 Virusuri care conțin în genomul lor ARN sau ribovirusuri

 Virusuri care conțin în genomul lor ADN sau deoxiribovirusuri

STRUCTURA VIRUSULUI
 Ca structură, virusul este o particulă submicroscopică,
alcătuită dintr-o parte centrală numită genom viral,
format din material genetic, care poate fi ADN sau ARN,
și o teacă sau înveliș protector de natură proteică, numită
capsidă.
 Capsida și genomul viral alcătuiesc nucleocapsida. La
virusurile mai complexe mai apare un înveliș exterior de
natură proteică numit pericapsidă, peplos sau anvelopă
virală. Din punct de vedere al prezenței învelișului
pericapsidal, virusurile se împart în două categorii: nude
și învelite în peplos.
ADN - DEZOXIRIBOVIRUSURI
 Virusurile cu genom ADN sunt
- puţine modificări, virusuri foarte bine conservate -
exemple:
 herpesviridae, adenoviridae, papovaviridae, poxviridae,
hepadnaviridae, parvoviridae + mimivirus
 herpesvirusuri → învelişuri proteice suplimentare

 hepadnavirusuri → virusul hepatitei B → transmis

parenteral, sexual, materno-fetal*
  parvovirusuri → cele mai mici virusuri cu genom ADN-
nu sunt spiralaţi- sunt foarte uşor de manipulat → sunt
utilizaţi ca vectori (transport) pentru diferite gene
ARN - RIBOVIRUSURI
- o singură spiră
 a) polaritate pozitivă

 - acidul nucleic serveşte direct ca ARNm- exemple:

 coronaviridae, picornaviridae, arenaviridae, calciviridae

 * picornavirusuri → meningite, encefalite*

 coronavirusuri → cele mai mari virusuri-

- Provoacă guturaiul obişnuit şi SARS(sindromul acut respirator sever)

 b) polaritate negativă

 - acidul nucleic nu este ARNm → este asociat cu o transcriptază (ARN

polimerază ARN dependentă) - exemple:
  paramyxoviridae, rhabdoviridae, reoviridae, orthomyxoviridae,
bunyaviridae, filoviridae
 * orthomyxovirusuri → virusuri gripale
DESCOPERIRI
 I. 1882 - Primul virus descoperit -  virusul mozaicului
tutunului - lichidul obţinut prin ultrafiltrare din
macerarea tutunului infestat poate infesta alte
plante‚ contagiumvirum fluidum’ (fluid acelular).
 II. 1886 – Primul virus descoperit la animale -

virusul febrei aftoase

VIRUSUL MOZAICUL TUTUNULUI

VIRUSUL FEBREI AFTEROASE

 III. Primul virus descoperit la om →virusul poliomielitei -
transmitere fecal-orală- pus în evidenţă şi pe basoreliefurile din
Egipt.

 IV. Virusurile au fost cultivate şi izolate pe mediu de celule →

Enders, Weller şi Robins.

 V. Virusurile cristalizate ca şi enzimele şi proteinele →

virusurile au structură proteică → Wendell, Stanley.
POLIOMIELITĂ
VIRIONII
 Unitatea morfologică şi funcţională a virusurilor este
virionul (virusul infecţios matur).
 Virionul este alcătuit dintr-un înveliş proteic, numit
capsidă, format din subunităţi, numite capsomere, care
protejează genomul viral format dintr-o moleculă de
ADN sau ARN.
 Virionii pot avea forme diferite: cilindrică (virusul
mozaicului tutunului), sferică (virusul gripal) sau forma
unui ac cu gămălie, ca la unii bacteriofagi (virusuri ale
bacteriilor).
BACTERIOFAGII
 Un bacteriofag este format dintr-un cap, alcătuit dintr-un
înveliş proteic la exterior şi o moleculă de ADN în interior,
care se continuă cu un gât scurt şi o coadă, de forma unui
cilindru, gol în interior, terminat cu o placă terminală de care
sunt ataşate şase fibre proteice codale.
MULTIPLICAREA VIRUSURILOR
 Bacteriofagul se fixează cu placa terminală pe suprafaţa
celulei bacteriene, după care cilindrul cozii se
contractează şi ADN-ul viral este introdus în celulă-
gazdă. Aici modifică procesele de biosinteză
caracteristice celulei-gazdă, realizând sinteze noi, după
modelul furnizat de virion.
 În final se formează un număr mare de virioni, care
sunt eliminaţi prin ruperea membranei celulei
parazitate. Virusurile eliberate infectează, în acelaşi
mod, noi celule.
TRANSMISIA INFECȚIILOR VIRALE
 Patogenitatea este capacitatea virusurilor și a tuturor
microorganismelor de a induce boala. În funcție de
patogenitatea lor, tulpinile virale pot fi sălbatice
(virulente) sau atenuate. Factorii care influențează
patogenitatea țin de caracteristicile organismului gazdă și
de mecanismele sale de apărare precum și de mediul
ambiant, de factorii demografici și socio-economici în
care organismul gazdă își desfășoară viața.
TAXONOMIE
 Familii -subfamilii-genuri -specii -tulpini/tipuri
 familia => viridae,

ex:
 Herpesviridae

 Retroviridae

 Genuri => virus

 •Hepatovirus

•specie - ex. Virus hepatita A (HAV)

BIBLIOGRAFIE
 https://www.colegiu.info/virusurile-virionii-bacteriofagii
-multiplicarea-virusurilor-clasificarea-virusurilor
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Virus

 http://evyrafid.ro/2017/09/18/informatii-generale-despre-
virusuri-si-afidele-implicate-in-transmiterea-virozelor-ca
racteristicile-virusurilor/
 https://ro.scribd.com/doc/47245149/Curs-1-Caracteristici
le-virusurilor
 https://anatomie.romedic.ro/apararea-impotriva-virusilor