“Sindromul

BURNOUT”
Sindromul burnout
sau sindromul
epuizării profesionale
Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea
mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului
excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest
termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger
in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement»,
scrisă în 1974.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele

suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic
acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea
desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

Companiile ar trebui să investească în prevenție pentru a avea

angajați care să-și atingă potențialul maxim. Să țină cont de
raportul dintre sarcinile atribuite angajatului și ceea ce i se
oferă în schimb precum și o monitorizare periodică a stării
angajatului prin comunicare, feedback și stabilirea de noi
obiective.
 Nevoia puternică de afirmare
01
Neglijarea problemelor personale

Etapele prin 02
care trece o Apariția situațiilor conflictuale fie acasă
persoană pînă 03 fie la birou

ajunge la
Negarea problemelor
epuizare 04
Colaps fizic și emoțional
05
 Tipuri de Burnout
Burnout-ul individual
este cauzat de vorbirea excesivă negativă de sine, nevroza și
perfecționismul. Când îți plasezi standarde extrem de ridicate pentru tine
sau crezi că nimic din ceea ce faci nu este suficient de bun.

Burnout-ul interpersonal
este cauzat de relații dificile cu ceilalți la serviciu sau acasă.

Burnout-ul organizațional
este cauzat de o organizare slabă, de cerințe extreme și de termene
nerealiste, care te fac să simți că ratezi termenul și că locul tău de muncă
este în pericol.
CAUZELE
BURNOUT-ului
Unele persoane pot prezenta un risc crescut de a suferi de acest
sindrom din cauza unor predispoziții genetice sau a unor momente
dificile din viață (traumă, divorț, deces ). Trăsăturile de personalitate
precum pesimismul, perfecționismul, labilitatea emoțională, capacitatea
redusă de adaptare la situații de stres, nevoia de a deține controlul,
competitivitatea au și ele un aport negativ.
Când vorbim despre mediul de lucru, principalii factori asociați cu
apariţia burnout-ului sunt: presiunea de timp exagerată, lipsa de
comunicare și sprijin din partea unui manager, lipsa clarității rolului,
lipsa autonomiei, volumul mare de lucru, lipsa aprecierii pentru munca
depusă, tratamentul nedrept precum bullying sau favorizarea altor
colegi.
Există și cauze care țin de stilul de viață precum timpul liber
insuficient, lipsa orelor necesare de odihnă și somn, lipsa orelor
rezervate pentru familie, sport și relaxare, alimentația nesănătoasă.
Burnout-ul a fost semnificativ asociat cu un consum mai mare de
fast-food, cu o activitate fizică redusă, cu un consum crescut de alcool
și cu utilizarea frecventă de antialgice.
 În stadiile incipiente, simptomele burnout-ului includ cefalee,
oboseală, sentiment redus de realizare, reziliență scăzută, labilitate
dispozițional - afectivă și conflicte interpersonale. Dacă aceste
semne și simptome nu sunt recunoscute și, ulterior, „tratate”,
sindromul de epuizare profesională trece treptat într-un stadiu
avansat caracterizat prin prezența simptomelor somatice, retragere
socială, depersonalizare, cinism, epuizare, iritabilitate, astenie,
senzație de subapreciat și suprasolicitat.

Semne:
• dificultăți de concentrare
• scăderea capacității de a rezolva probleme
• oboseală permanentă
• lipsa energiei și a motivației
• Sensibilitate
• retragere în sine
• Furie

Semne și • Agresivitate
• pierderea sensului
• stimă de sine scăzută
simptome • tulburări ale somnului
• dureri de cap
• dureri de stomac
• izolare socială
• consumul de alcool și/sau droguri
Consecințele
sindromului Burnout
în plan organizațional

 nesatisfacţia profesională, persoana renunţând la inițiativă sau

neimplicându-se, atât în munca în sine, cât şi în raporturile cu
organizaţie
 scăderea iniţiativei în muncă
 reacţii nepotrivite faţă de colegii de muncă
 deteriorarea randamentului și a productivităţii
 creșterea numărului de concedii medicale
 accentuarea lipsei de apreciere din partea celorlalţi
 Tabloul clinic al sindromului burnout este multifactorial și poate fi
descris ca un set simptome de disfuncție socială și de tulburări
psihosomatice și somatice. Diversitatea simptomelor nespecifice ale
sindromului burnout determină însă necesitatea unei abordări
interdisciplinare. Burnout-ul are trei mari categorii de simptome ale
stresului: epuizare fizică cu prezența simptomelor fizice, epuizarea
emoțională cu simptome legate de atitudini și sentimente și simptome
comportamentale cu productivitate scăzută, insatisfacție la locul de
muncă.

Nu există metode bine studiate pentru a stabili diagnosticul de

sindrom burnout. Sunt disponibile o serie de chestionare pentru auto-
evaluare, cel mai frecvent utilizat fiind „Maslach Burnout Inventory”
(MBI), disponibil pentru diferite grupuri profesionale, însă nu este
acreditat pentru a fi folosit ca test diagnostic. Majoritatea chestionarelor
disponibile nu sunt capabile să distingă dacă simptomele sunt provocate

Diagnostic de burnout sau de alte tulburări mintale, precum depresia, anxietatea,

sindromul de fatigabilitate cronică.
 Stresul este rezultatul unei tensiuni
pasagere, pe când burnout-ul al unei
tensiuni continue, permanente. Burnout-ul
poate fi considerat stadiul final al unei
rupturi de adaptare, care rezultă dintr-un
dezechilibru pe termen lung între exigențe
și resurse, deci al unui stres profesional
prelungit.

Stresul există independent de burnout,

Diferența pe când acesta din urma este indispensabil
legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi
dintre depășit. În schimb, stresul incorect sau prost
gestionat se transformă în burnout.
burnout și Burnout-ul conține mai multe aspecte
obiective, sociale. În burnout,
stres caracteristicile și constrângerile reale ale
vieții profesionale trec în prim-plan.
Burnout-ul apare atunci când individul nu
mai face față constrângerilor profesionale.
 Există mai multe boli care au trăsături
similare cu sindromul burnout, dintre care
depresia. Atât sindromul burnout, cât și
depresia includ oboseală excesivă, tristețe
accentuată și performanțe reduse la locul de
muncă. Însă, unele caracteristici ale
sindromului burnout sunt specifice. În
primul rând boala apare, în majoritatea
cazurilor, pe fondul unor probleme la locul
de muncă. În cazul depresiei, gândurile
negative sunt legate de toate aspectele
Depresie vieții.

versus Alte simptome ale depresiei includ o

stimă de sine scăzută, un sentiment de
burnout inutilitate a vieții și tendințe suicidale.
Acestea nu sunt simptome tipice ale
sindromului burnout. Așadar, cei care suferă
de extenuare profesională nu au întotdeauna
depresie. Cu toate acestea, sindromul
burnout crește șansele de a deveni
depresivi.
 Burnout-ul nu este o condiție permanentă. Schimbarea anumitor
factori de la locul de muncă, mediul de lucru suportiv sau dezvoltarea
anumitor abilități de adaptare, determină de multe ori „dispersarea”
epuizării. Gestionarea burnout-ului ține atât de companie cât și de
angajat.

Printre aspectele care țin de organizație se numără:

 programe de asistare a salariaților
 traininguri de management al stresului
 intervenții punctuale în situatii de stres
Printre aspectele care țin de individ:
 gestionarea problemei sursă
Tratament 

evaluare a adaptării
setarea limitelor și evitarea suprasolicitării

și 

suport social
prioritizare atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi
 odihnă, sport, alimentație sănătoasă
prevenție  timp liber pentru activități relaxante (yoga, mediatație, tehnici de
mindfulness)
 deconectare
 reglare emoțională
 angajarea într-un proces terapeutic
 Semnaleaza-ti problemele
În loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te afli,
asigura-te ca superiorii tai sunt la curent cu aspectele job-ului tau care au
dus la burnout. Adreseaza-te persoanei care poate schimba acest lucru
astfel incat sa iti fie imbunatatita experienta de lucru.
 
Cere o reconsiderare a responsabilitatilor
Daca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in
descrierea postului tau, cere o reconsiderare a responsabilitatilor care iti
sunt alocate. De asemenea, daca motivul burnout-ului este rutina cauzata
de task-urile repetitive ce nu iti mai ofera nicio satisfactie, cere alocarea
Măsuri pentru a unor noi responsabilitati sau poti lua in considerare chiar schimbarea
locului de munca.
lupta cu  
sindromul Ia o pauza de la job
Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii profesionale
burnout la locul este sa te desparti pentru o perioada de locul de munca. Foloseste-ti zilele
de concediu pentru a petrece o vacanta care sa-ti reincarce bateriile si sa
de muncă te ajute in regandirea perspectivelor de viitor.
Mulțumesc pentru atenție!