LP 11

TRATAMENTUL RESTAURATOR
AL LEZIUNILOR CARIOASE
PROXIMALE LA NIVELUL
GRUPULUI DENTAR FRONTAL
Scoruri Clasificare Mount Descriere
ICDAS
Scor 0 Sediul 2-mărimea 0 leziune carioasă necavitară

Scor 1
Scor 2
Scor 3 Sediu 2- mărime 1 leziune carioasă cavitară minima

Scor 4 Sediu 2-mărime 2 leziune carioasă medie, cu implicare dentinară în 1/3 medie
După prepararea cavităţii rămâne smalţ sănătos, bine susţinut de
dentină, care rezistă la acţiunea forţelor ocluzale. Structura dentară
restantă asigură suficient suport restaurării

Scor 5 Sediu 2- mărime 3 leziune cavitară mare,până in 1/3 internă dentinară

Structura dentară restantă are rezistenţă scăzută, cavitatea trebuie
extinsă astfel încât restaurarea să asigure suport şi rezistenţă structurii
dentare restante

Scor 6 Sediu 2- mărime 4 leziune extinsă până în 1/3 internă dentinară

Pierdere masivă a structurilor dentare
 MATERIALE DE
RESTAURARE
SI
INSTRUMENTAR ADITIONAL
MATERIALE DE RESTAURARE
1. RASINI COMPOZITE CONVENTIONALE
2. ORMOCERI
3. GIOMERI
4. RASINI COMPOZITE FLUIDE CU VASCOZITATE REDUSA
(LOW FLOW)
5. CIMENTURI GLASSIONOMER MODIFICATE CU RASINI
- Rășini compozite – hibride, nanohibride, microhibride
- Glassionomeri modificati cu rășini
- Giomeri (Beautifil II; Shofu)
- Ormoceri (Admira, Voco)
INSTRUMENTAR ADITIONAL
1. MATRICI
1.1. METALICE
1.2. TRANSPARENTE

2. PENE
3.1. LEMN
3.2. PLASTIC
3.2. REFLECTORIZANTE

3. CAPE CELULOID

4. PIVOTI DENTINARI

5. INSTRUMENTAR DE FINISARE/LUSTRUIRE
MATRICI Matrici Bioclear
Margin Perfect Matrix (MPM)

Forma si pozitia corecta a punctului de

contact; asigura inchiderea marginala la
nivelul marginilor linguale ale cavitatii
Matrice Unica (Polydentia Swiss)
CAPE CELULOID
CAPE CELULOID
PENE
● pene de lemn, plastic transparente, silicon, elastice

Pană moale de silicon

Instrumente si materiale necesare finisarii
BENZI/DISCURI ABRAZIVE

Quick strip
● gume pentru finisarea și lustruirea obturației

OneGloss PS
 Occlubrush (Kerr)
Filturi cu pasta de lustruit Sof-Lex polishing brush (3M)

Paste de lustrui cu
granulatii de diverse
dimensiuni (diamant
si oxid de aluminiu)
ETAPELE premergatoare tratamentului:

1.a.Curatirea profesionala
1.b.Alegerea culorii in vederea restaurarii dupa
cheia de culorii
1.c.Izolarea (preferabil cu diga)
 Etape premergătoare
restaurării
Alegerea culorii

Anestezia

Igienizarea suprafețelor
ce vor fi restaurate

Alegerea culorii
cu dispozitivul
Demetron Shade Light
ALEGEREA CULORII:
1. Chei de culoare universale
2. Chei de culoare oferite de producator
3. Tehnica “Button”
Izolarea
Sistemul OptraDam IVOCLAR VIVADENT
2. Prepararea cavitatii

3.Protectia complexului pulpo-dentinar

-se limiteaza strict la zona situata in

imediata apropiere a camerei pulpare
pentru a nu diminua marimea factorului
C si a nu compromite rezultatul estetic.
 4.Aplicarea sistemului adeziv
• Se prefera sistemele adezive cu gravare acida totala.
• Se prefera rasinile adezive cu fluiditate crescuta si incolore
• Se aplica tehnici de adeziune totala
(se limiteaza zonele de protectie pulpo-dentinara, care ar putea diminua
suprafata de adeziune la minimum necesar)
• In cazul tehnicilor de restaurare estetica, stratificarea nu se refera
doar la aplicarea mai multor straturi de material pentru a permite
polimerizarea completa si reducerea contractiei de priza.

• Pentru a obtine un efect estetic optim, straturile de material pot avea

culori si transluciditati diferite atat dinspre cervical spre incizal cat si in
sens vestibulo-oral si mezio-distal.
Din punctul de vedere al transluciditatii materialelor
utilizate, restaurarea cu straturi multiple de
material respecta:
conceptul traditional: pentru restaurare se utilizeaza
materialele cu o transluciditate asemanatoare dentinei sau intermediara
intre smalt si dentina; doar in zona incizala se utilizeaza materiale cu
transluciditate crescuta.

conceptul modern: pentru restaurare se utilizeaza nuante cu

culoare si transluciditate asemanatoare tesuturilor dentare naturale
(nuante pentru dentina cu opacitate similara dentinei naturale si nuante
speciale pentru smalt avand caracteristicele optice ale smaltului natural;
poate include si nuante speciale extra-opace sau extra-transparente; in
acest caz, culoare obtinuta este rezultatul optic al combinarii celor doua
materiale – pentru smalt, respectiv dentina).
Conceptul clasic al restaurarii cu doua straturi de material:
efect fotomimetic obtinut prin acoperirea unui miez monocromatic cu un strat de
material translucid in zona incizala.
- Material pentru restaurare avand o opacitate medie intre smaltul si dentina
naturale;
- Nuante speciale translucide pentru incizal;

Exemple: Filtek Z250, Prodigy

Conceptul clasic al restaurarii cu trei straturi de material:
efect fotomimetic obtinut prin stratificare policromatica de intensitati si
transluciditati diferite.
- Nuante pentru dentina cu opacitate similara dentinei naturale (poate
include si nuante speciale extra-opace);
- Nuante speciale pentru smalt cu opacitate medie intre smaltul si dentina
naturale;
- Nuante speciale translucide pentru incizal

Exemple: Filtek Supreme XT, Venus, Herculite XRV

Conceptul modern al restaurarii : efect fotomimetic obtinut prin
stratificare policromatica de intensitati si transluciditati diferite.
- Nuante pentru dentina cu opacitate similara dentinei naturale (poate
include si nuante speciale extra-opace);
- Nuante speciale pentru smalt avand caracteristicele optice ale smaltului
natural.
Aceste tehnici presupun o modelare foarte exacta astfel incat grosimea
stratului de material cu transluciditate corespunzatoare smaltului sa fie
constanta (aprox. 0,5mm).
Exemple: cu doua straturi: Ceram Xduo; Amaris; cu trei straturi: Artemis,
Enamel HFO, Miris
 TRATAMENTUL RESTAURATOR
AL LEZIUNILOR CARIOASE PROXIMALE
LA NIVELUL GRUPULUI DENTAR FRONTAL
(FARA DISTRUGEREA UNGHIULUI INCIZAL)
PROTOCOL CLINIC DE REALIZARE A RESTAURARILOR
PROXIMO-OCLUZALE DIN RASINI COMPOZITE
1. PERIAJ PROFESIONAL CU PASTA ABRAZIVA FARA FLUOR
2. SELECTIA CULORII (in lumina naturala; dinti hidratati)
3. IZOLAREA
4. APLICAREA SISTEMULUI DE MATRICE + PANA
5. APLICAREA SISTEMULUI ADEZIV + FOTOPOLIMERIZARE 20 SEC
6. APLICAREA RASINII COMPOZITE + FOTOPOLIMERIZARE 40 SEC
7. INDEPARTAREA PENEI SI MATRICII
8. MODELAREA FUNCTIONALA
9. REMODELARE + RECONTURARE (daca este necesar)
10. FINISARE + LUSTRUIRE
 Sediu 2-1: 1.1.cavitate cu acces indirect si restaurare prin
tehnica “in bloc” cu rasina compozita
leziune carioasă micro- fluida/conventionala/giomer/ormocer sau ciment
cavitară cu implicare glassionomer modificat cu rasini
dentinară minimă, în 1/3
externă a dentinei (scor 3 1.2.Preparare tip “caseta” (acces direct) si restaurare
prin tehnica “in bloc” cu: rasina compozita
ICDAS) fluida/conventionala/giomer/ormocer sau ciment
glassionomer modificat cu rasini
 Restaurări cu rasina compozita nanohibrida

(Carii dentare microcavitare diagnosticate la nivelul 2.1.(D) si 2.2.(M)

prin utilizarea dispozitivului Diagnodent si metodei FOTI)
Cavitati clasa III preparate cu laser erbium Er,Cr:YSGG
Aspect final
Restaurări cu ormocer (ORganically MOdified CERamic)

- Admira (Voco)Flow, Definite (Degussa)

- În cavități de dimensiuni reduse
 Restaurare cu ciment glass-ionomer modificat cu rășini
Indicatii
- Pacienti cu risc cariogen crescut;
- Zone fara contact ocluzal
Avantaje:
-Adeziune chimica
-Eliberare fluor
-Estetic datorită încorporării elementelor rășinii
-Ușor de finisat și lustruit , transluciditate asemănătoare smalțului
Leziuni proximale 1.1, 1.2.

Restaurare cu glass-ionomer
modificat cu rășini
 Preparare minim invaziva limitata
si restaurare cu:

Sediu 2-2: 1.RASINI COMPOZITE

leziune carioasă medie cu
implicare dentinară în 1/3 1.a. Tehnici de stratificare (RC conventionale):
medie dentinara 1.a.1. Tehnica centripeta (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare
oblica, orizontala, verticala)
(scor 4/5 ICDAS) 1.a.2. Tehnica centrifuga (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare
oblica, verticala)

1.b Tehnica laminata: RC conventionale + CGI/CGMR

2. GIOMERI
1. TEHNICI DE RESTAURARE
CU RASINI COMPOZITE
1.a. TEHNICI DE STRATIFICARE
1.a.1. TEHNICA
CENTRIFUGA
TEHNICA MICRO-STRATIFICARII a fost introdusă de Heraeus Kultzer
Restaurarea cavităților de clasa a-III-a la incisivii inferiori este o provocare
deoarece straturile de compozit (VENUS- Heraeus) trebuie aplicate într-un
spațiu mic

● Leziune carioasă la dintele 3.1 și o obturație

modificată de culoare la 4.1
●Se alege nuanța
● Câmpul operator este izolat cu digă

● Vechea obturație este îndepărtată cu

instrumentar rotativ.
● Cavitățile sunt spălate
●Sistemul adeziv este aplicat conform
instrucțiunilor producătorului

 Primul strat de compozit este opac

(ex. OA2) pentru a mima culoarea
dentinei de bază . Acest strat trebuie să
aibă aceeași dimensiune și formă ca
dentina originală
 Dacă distrucția este mare compozitul
trebuie aplicat în mai multe straturi

● Fiecare strat ar trebui polimerizat

timp de 40 s.
 ● Desaturarea culorii este următorul pas
-se realizează cu nuanțele de smalț,
începând cu nuanțele mai închise (ex.A3) și
progresiv cu nuanțe mai deschise (ex.A1)

Matricea se aplica in momentul inserarii si

fotopolimerizarii stratului extern proximal

●Ultimul strat este de compozit translucid

(ex. T1) pentru a lega 1/3 medie de zonele
aproximale.
●Trebuie amintit că marginea incizală a
incisivilor inferiori este translucidă.
●Stratul este polimerizat timp de 20 s.

●Restaurarea este finisată și lustruită

●Indepărtarea digăi
●Verificarea ocluziei (hârtie de articulație)
 Verificarea ocluziei
- hârtie de articulație

Lustruirea obturației

Aspect final al restaurării

1.a.2. TEHNICA
CENTRIPETA
1. b. Restaurare cavitate clasa III cu rasina compozita microhibrida
prin tehnica centripeta
2. TEHNICI DE
RESTAURARE
CU
CU GIOMERI
ETAPE:
- Izolarea câmpului operator
- Prepararea cavității
- Alegerea matricii
- Alegerea nuanței materialului
- Aplicarea adezivului la smalț și dentină
- Inserarea materialului
- tehnici:- în bloc
- stratificate
- laminate
-Fotopolimerizarea materialului
-Finisare și lustruirea materialului
 Preparare minim invaziva
Sediu 2-3: si restaurare cu rasini compozite:
leziune carioasă medie cu
implicare dentinară în 1/3 1.a. Tehnici de stratificare (RC conventionale):
1.a.1. Tehnica centripeta (cu refacerea miezului
medie sau interna dentinar prin stratificare
dentinara oblica, orizontala, verticala)
(scor 5 ICDAS) 1.a.2. Tehnica centrifuga (cu refacerea miezului
dentinar prin stratificare oblica, verticala)
1.a.3. Tehnica de stratificare initiata prin refacerea
peretelui palatinal (cu refacerea miezului dentinar
prin stratificare oblica, orizontala, verticala)

1.b. Tehnica combinata: RC fluida + RC conv.

1.b. TEHNICI DE RECONSTRUCTIE COMBINATA
(RC FLUIDA + RC CONV.)
Indicatii:
- Leziuni carioase extinse juxta sau subgingival
- Pacienti cu risc cariogen moderat sau mic

Avantaje:

• Reducerea stressului de polimerizare.

• Absenta spatiilor de percolare intre rasina fluida si
rasina compozita condensabila
Tehnica asocierii răşinii fluide cu
răşină compozită conventionala

Izolare câmp
operator cu digă

Aplicare matrici
preconturate

Imagine mărită
 Total etch

● Aplicare strat compozit

cu vâscozitate scăzută
cervical, fotopolimerizare

Imagine mărită
 Compozit cu
vâscozitate scăzută
aplicat cervical la
nivelul pragului

Aplicare pană silicon

Restaurare stratificată
Filtek Supreme Plus
(3M ESPE)
1.a.2. TEHNICA
CENTRIFUGA
Tehnica de reconstructie centrifuga implică plasarea în
profunzime a 1-2 straturi de dentină (în poziție oblică), urmate de un
strat de smalț ce acoperă întreaga suprafață

-Este o tehnica utilizata in tehnici de restaurare estetica bazate pe

conceptul stratificarii naturale

Nuanțe de smalț și nuanțe de efect

1.c. TEHNICI DE RECONSTRUCTIE LAMINATA
(RC CONVENTIONALA + CG/CGMR)
Indicatii:

- Cavitati proximale in care smaltul este absent la nivelul peretelui gingival

- Pacienti cu risc cariogen mediu/crescut

Avantaje:

• Rezistenta crescuta la micropercolare gingivala in raport cu restaurarile in care

pragul gingival este reconstruit din rasini compozite conventionale
 Minimizeaza contractia de polimerizare a rasinilor compozite
 Eliberarea de fluor de catre cimenturile glassionomere reduce riscul de aparitie
a cariilor secundare marginale
 Reduce numarul de straturi de rasina compozita

Dezavantaje:

- Consumatoare de timp
- Tehnica mai dificil de realizat pentru practicieni fara experienta
 Prepararea cavităţii şi restaurare cu
Sediu 2-4:
leziune extinsă până în 1/3
internă dentinară cu pierdere
masiva a structurilor dentare
(scor 6 ICDAS)
rasini composite:
1.a. Tehnici de stratificare
1.a.1. Tehnica centripeta (cu refacerea miezului
dentinar prin stratificare oblica, orizontala, verticala)
1.a.2. Tehnica centrifuga (cu refacerea miezului
dentinar prin stratificare oblica, verticala)
1.a.3. Tehnica de stratificare initiata prin refacerea
peretelui palatinal (cu refacerea miezului dentinar
prin stratificare oblica, orizontala, verticala)
1.b. Tehnica de reconstructie cu capa din celuloid
1.c. Tehnica mock-up
1.a.TEHNICI DE STRATIFICARE
1.a.1. TEHNICA
CENTRIPETA
● Ilustrare schematică a straturilor în
formă de pană utilizate în reconstituirea
directă a suprafețelor de smalț proximală
și palatinală

Reprezentare schematică a reconstituirii

dentinei prin tehnica stratificării
- nuanțe mai închise în porțiunea cervicală
(A3,5, A3)
- nuanțe mai deschise în 1/3 medie
(A2,A1)
- cu rășină microhibridă (Vit-l-escence, Ultradent)
- reduce contracția de polimerizare
- scade stress-ul la nivelul interfeței smalț-compozit

Aplicarea digăi

Gravare acidă
Aplicarea agentului adeziv

In tehnica centripeta se refac initial suprafețele

proximale cu un strat cu nuanță PF (pearl frost)
- îmbunătățește luciul restaurării
- strat de 1-1,5mm de formă triunghiulară plasat
gingivo-incizal, condensat și modelat pe banda de
teflon

In a doua etapa se reface peretele palatinal peste

stratul proximal

Refacerea miezului dentinar se realizeaza prin

aplicarea de straturi de 1-1,5 mm sub formă de
pană
In ultima etapa se reface conturul
suprafeței vestibulare prin aplicarea
unui strat de smalt

Stratificarea smalțului și dentinei a fost

finalizată

Aspect postoperator
- Restaurări finisate și lustruite
- Rezultat estetic obținut
 TRATAMENTUL RESTAURATOR
AL LEZIUNILOR CARIOASE PROXIMALE
LA NIVELUL GRUPULUI DENTAR FRONTAL
(CU DISTRUGEREA UNGHIULUI INCIZAL)

Sediu 2-4:
leziune extinsă până în 1/3
internă dentinară cu pierdere
masiva a structurilor dentare
(scor 6 ICDAS)
Prepararea cavităţii şi restaurare cu
rasini composite conventionale:
1.Tehnici de stratificare (RC conventionale)
1.1. Tehnica centripeta (cu refacerea miezului dentinar prin
stratificare oblica, orizontala sau verticala)
1.2. Tehnica centrifuga (cu refacerea miezului dentinar prin
stratificare oblica, orizontala sau verticala)
2.Tehnica laminata:
RC conventionala + CG traditional/CGMR
3. Tehnica de reconstructie cu capa de celuloid
4. Tehnica mock-up
5. Restaurarea cavitatii clasa IV
Indiferent de tehnica aleasa, este de preferat ca obturarea sa se
faca aplicand mai multe straturi de material si dirijand culoarea
dinspre cervical spre incizal.
Pentru tratamentul acestor leziuni se pot folosi doar materialele
compozite asociate cu sisteme adezive amelo-dentinare, datorita:
 calităţilor estetice optime
 adeziunii maxime
 rezistenţei mecanice suficiente
 Când distrucţia coronară este foarte importantă
 ► compozitele se asociază cu pivoţii dentinari
1. TEHNICI DE STRATIFICARE
 ETAPE IN RESTAURAREA CAVITATII CLASA IV
PRIN TEHNICI DE STRATIFICARE
1. - Aplicarea matricei si penei (in absenta unui sablon siliconic sau a unui conformator, matricea se
sustine oral cu degetul pentru a forma conturul oral).
- Rigiditatea matricei poate determina supraconturul, infraconturul restaurarii sau punct de
contact inadecvat.
- In tehnica centrifuga (dinspre peretele pulpar spre exterior) se recomanda aplicarea matricei
doar pentru ultimul strat de compozit care va reface punctul de contact.

2. Aplicarea compozitului in tehnici de stratificare orizontale, oblice, centripete sau centrifuge (tehnica
de stratificare se alege in functie de acces, marimea distructiei coronare si materialul compozit utilizat).

3. Fiecare strat de compozit se fotoactiveaza minimum 20 de sec vestibular si timp de 20 de sec oral

4. Indepartarea matricei

5. Conturarea cu instrumentar manual si rotativ. In cazul tehnicii cu sablon siliconic, conturarea este
minima.
1.a.1. TEHNICA
CENTRIPETA
1. In prima etapa a fost refacut peretele proximal cu strat de “enamel” (figura A)
2. Stratul iniţial de opac A3 a fost aplicat, adaptat şi conturat pe suprafaţa
proximală a incisivului central cu un instrument cu lamă lungă, proximal şi finisat
cu o pensula (figura A).
3. Al doilea strat de opac A2 se aplică, pentru a forma un lobii incizali (figura B).
4. Refacerea suprafetei vestibulare cu strat “enamel”
1.a.2. TEHNICA
CENTRIFUGA
 1.a.2.Tehnica centrifuga- restaurare 2.1.

Aplicarea straturilor de Refacerea punctului de

compozit corespunzatoare contact utilizand o matrice
dentinei

Indepartarea excesului de material

cu instrumentar rotativ
1.a.2.Tehnica centrifuga- restaurare 1.2.
1.a.2.Tehnica centrifuga- restaurare 1.2.
3. TEHNICA DE RESTAURARE
CU CAPA DE CELULOID
 2. Tehnica restaurarii
cu ajutorul capelor fabricateprefabricate
4. TEHNICA DE RESTAURARE
PRIN TEHNICA MOCK-UP
4. Restaurarea cu sablon siliconic
 Etapa de finisare si lustruire
1. Indepartarea excesului si refacerea conturului incizal cu ajutorul discurilor.
2. Finisarea fetei vestibularea cu ajutorul pietrelor diamantate sau din carbura de
tugsten efilate.
3. Indepartarea excesului si refacerea conturului fetei orale cu ajutorul unei pietre
diamantate in forma de minge de fotbal sau de flacara.
4. Indepartarea excesului gingival si refacerea formei ambrazurii cu un instrument
de mana taios (bisturiu sau instrument chirurgical)
5. Evaluarea excesului marginal si a contururilor vestibular oral si incizal .
Modificarea acestora pentru obtinerea unor margini si contururi corecte cu
pietre diamantate si discuri.
6. Finisarea si lustruirea contactului aproximal si ambrazurii cu ajutorul
stripsurilor abrazive de granulatie descrescatoare
7. Lustruirea si finalizarea contururilor pe fata vestibulara si incizala cu ajutorul
discurilor de granulatie medie
8. Lustruirea vestibulara si incizala cu ajutorul unor discuri fine si foarte fine
.Lustruirea si finasarea pe fata linguala cu ajutorul gumelor
9. Indepartarea sistemului diga
10. Verificarea ocluziei centrice si in miscari de lateralitate cu ajutorul hartiei de
articulatie , si restabilirea ocluziei
 Finisarea
Santurile verticale de
dezvoltare

Creste marginale
Ambrazuri
incizale
Texturarea suprafetei

Reproducerea
perikimatei
 Occlubrush (Kerr)
Filturi cu pasta de lustruit Sof-Lex polishing brush (3M)

Paste de lustrui cu
granulatii de diverse
dimensiuni (diamant
si oxid de aluminiu)
 Instructiuni post operative pentru pacient:

a. Igiena prin periaj si folosirea atei dentare

b. Evitarea alimentelor colorate in primele 24 de ore
dupa obturare
c. Evitarea inciziei alimentelor dure.
d. Informarea privind posibilele modificari de culoare
survenite ca urmare a modificarii transluciditatii
secundare adsorbtiei de apa. Informarea privind
posibilitatea corectiilor ulterioare