UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA DE MANAGEMENT ŞI PSIHOLOGIE

MEDICINA SOCIALĂ
CA ȘTIINȚA ȘI OBIECT DE STUDIU

LARISA SPINEI,
d.h.ș.m., profesor universitar

05/17/2021
Medicina socială este o ramură a medicinii,
și o parte a Sănătății publice, ce se ocupă
cu studiul stării de sănătate a populației în
corelare cu factorii care o influențează
Urmărește aplicarea cunoștințelor din
diferite ramuri ale medicinii în aspectul
asigurării sănătății populației unei
comunități sau a întregii societăți, având o
orientarea predominant preventivă
ETAPE DE DEZVOLTARE ALE MEDICINEI SOCIALE

Preistorică
Antică 8000-2000 î. Hr.
Medievală sec.IV-XV
Renașterii
Iluministă
Reformelor sociale
Sec. XX
MEDICINA SOCIALĂ ESTE ȘTIINȚA ȘI ARTA
(1)

SE PREOCUPĂ

 Sanitația și mediul
 Educația pentru sănătate
 Organizarea sistemului de sănătate astfel
încât să permită accesul la un pachet de
servicii pentru întreaga populație
MEDICINA SOCIALĂ ESTE ȘTIINȚA ȘI ARTA
(2)

SE PREOCUPĂ
 Prevenirea îmbolnăvirilor
 Prelungirea vieții
 Promovarea sănătății prin efortul organizat
al comunității
 MEDICINA SOCIALĂ
Obiectul de studiu

Studierea stării de
sănătate a populației Reducerea
în corelație cu factorii disconfortului, bolilor,
ce o influențează incapacității de muncă,
deceselor premature

Scopul
 ROLURILE MEDICINII SOCIALE

Cognitiv și
metodologic

Integrativ Educațional

Organizatoric Moral
Medicina socială & pregătirea viitorilor medici

• Studierea problemelor medico-sociale într-un spectru

1. larg

• Posibilități de a analiza și de a cerceta influența

factorilor medico-sociali asupra sănătății populație
2.

• Organizarea și efectuarea acțiunilor curativ-profilactice

în populație
3.

• Cunoașterea metodelor de analiză rezultatelor

activității sale, respectarea regulilor și consecvența
4. acțiunilor pentru îndeplinirea oricărei cercetări
 Biostatistica

Planificarea
Demografia
activităților

Economie în
Fiecare medic
medicină trebuie să posede Morbiditatea

cunoștințe,
atitudini în
următoarele
domenii
Legislație în Relațiile de
medicină cauzalitate

Educație Măsuri de
sanitară prevenire
DOMENIILE PRINCIPALE ALE MEDICINII SOCIALE

Educația
Planificarea
Epidemiologia pentru
familiei
sănătate

Sănătatea și
Morbiditatea Reabilitarea
patologia
populației medico-socială
familiei

Problemele
Demografia Reabilitarea
medico-sociale
medicală profesională
ale umanității
 CONCEPTUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

 Reprezintă un sistem bazat pe

cunoștințe, deprinderi, atitudini,
abilități și responsabilități a unei
populații orientate spre menținerea și
îmbunătățirea stării de sănătate

 Obiectul de studiu al Sănătății publice

îl constituie grupurile umane
OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SĂNĂTĂȚII PUBLICE
Creșterea speranței de viață sănătoasă pentru
populație

Prevenirea deceselor evitabile sau premature

Ameliorarea stării de sănătate prin intermediul

prevenirii

Reducerea disconfortului

Îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele

cu boli cronice pe termen lung

Reducerea îmbolnăvirilor
FACTORII CARE INFLUENȚIAZĂ SĂNĂTATEA POPULAȚIEI

• 18,0- • 17,0-
22,0% 20,0
Factori %
Factori climatogeo
biologigi grafici și
ecologigi

Factori Medicina
sociali

• 49,0- • 8,0-
53,0% 10,0%
 CRITERIILE UTILIZATE PENTRU DEFINIREA SĂNĂTĂȚII

Bunăstarea funcțională
Capacitatea organismului de a se adapta la
condițiile variate de viață și muncă
Condiția umană care îl face pe individ creativ
 DEFINIȚIA OMS: SĂNĂTATEA INDIVIDUALĂ

 ”O stare de bine completă din punct de vedere fizic,

mental și social și nu numai absența bolii sau a
infirmității”

Caracteristicele acestei difiniții sunt:

 Este acceptată de toată lumea
 Realizarea ei presupune responsabilitatea societății
 Subliniază caracterul pozitiv și multiaxial al sănătății
 SĂNĂTATEA INDIVIDUALĂ & SĂNĂTATEA UMANĂ

 ”O stare de bine completă din punct de

vedere fizic, mental și social și nu numai
absența bolii sau a infirmității”

 Sănătatea grupurilor umane ar putea fi

definită ca o sinteză a sănătăților
individuale apreciată într-o viziune
sistemică, globală
 DIFERENȚE DE SĂNĂTATE ÎNTRE MEDICINA
COMUNITARĂ ȘI MEDICINA INDIVIDUALĂ
Medicină comunitară Medicină individuală
Îngrijirea unei comunități Persoane izolate care
bine definite: geografic și solicită îngrijire medicală
populațional
Personae și familii Preocupări prioritare:
sănătoase și/sau bolnave bolnavi
Lucrul în echipă: echipe
interdisciplinare
Profesionistul lucrează
izolat
 DIFERENȚE DE SĂNĂTATE ÎNTRE MEDICINA
COMUNITARĂ ȘI MEDICINA INDIVIDUALĂ
Medicină comunitară Medicină individuală
Îngrijiri integrate: Diagnostic clinic și
sănătate globală și managementul terapeutic
medicină individual
Aplicabilitate generală: Aplicabilitate individuală:
cercetare asupra bolnav izolat, cercetare
problemelor de sănătate intraorganică
– boli colective și nevoile
exprimate de comunitate
 38 definiții

 Boala (latină: morbus, greacă: nosos) este o

stare particulară a organismului condiționată de
acțiunea nocivă a diverși factori determinanți din
mediu, caracterizată printr-un complex de
modificări morfologice și funcționale - locale și
generale, cu caracter reactiv și lezional, ce
tulbură regalarea și activitatea la diferite niveluri
funcționale
 38 definiții

 …se realizează limitarea capacităților de

adaptare, respectiv reducerea capacității
de muncă, printr-un proces ce afectează
organismul în ansamblul unității sale
biologice și sociale complexe
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI

A. Indicatori ai stării de sănătate

B. Indicatori ai stilului de viaţă

C. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de viaţă şi muncă

D. Protecţia sănătăţii

E. Caracteristici demografice şi sociale

Monday, May 17,
2021
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*

A. Indicatori ai stării de sănătate

1. Speranţa de viaţă
- speranţa de viaţă la naştere
- speranţa de viaţă în condiţii de sănătate (DMV)
2. Mortalitatea
- generală
- specifică – PYLL (Anii potenţiali de viaţă
pierduţi)
* Recomandări ale Uniunii Europene
Monday, May 17,
2021
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

3. Morbiditatea şi dizabilitatea
- generală
- specifică
4. Calitatea vieţii
- DALY (Anii de viaţă corectaţi după dizabilitate)
- QALY (Calitatea vieţii anilor supravieţuiţi)
* Recomandări ale Uniunii Europene

Monday, May 17,

2021
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

B. Indicatori ai stilului de viaţă

1. Consumul de tutun
2. Consumul de droguri
3. Consumul de alcool
4. Alimentaţia

* Recomandări ale Uniunii Europene

Monday, May 17,

2021
 INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI*
(continuare)

C. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de viaţă şi muncă

1. Rata de angajare / şomaj
2. Condiţii ale mediului de muncă
3. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de locuit
4. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de mediu
înconjurător

* Recomandări ale Uniunii Europene

Monday, May 17,

2021
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

D. Protecţia sănătăţii
1. Surse de finanţare
2. Resurse umane
3. Cost / bolnav internat
4. Cost medicamente/ bolnav internat

* Recomandări ale Uniunii Europene

Monday, May 17,

2021
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI*
(continuare)

E. Caracteristici demografice şi sociale

1. Genul
2. Vârsta
3. Starea civilă
4. Locul de trai
5. Educaţie
6. Venit
7. Subgrupuri populaţionale defavorizate

* Recomandări ale Uniunii Europene

Monday, May 17,

2021
 ?
?
?