Sindromul

Asperger
Popescu Andrei-Robert
Sindromul Asperger
 Sindromul Asperger este o afectare a neurodezvoltării care
face parte din tulburările de spectru autist. Caracteristicile
sindromului se suprapun în mare parte peste cele ale unui
autism înalt funcțional:
 Afectare calitativă a abilităților de socializare
 Afectarea calității comunicării
 Afectarea sferei de interese, care sunt limitate,
restricționate, repetitive
 Limbajul și dezvoltarea cognitivă (a inteligenței) sunt
normale
Cauze
 Așa cum este cazul și cu celelalte tulburări din spectrul autist,
cauzele sindromului Asperger sunt incomplet înțelese. Din studiile
realizate pe familii, gemeni, copii adoptați, este evidentă o
implicare a factorilor genetici, existând mai multe gene
suspicionate că ar interveni în traiectoria dezvoltării cerebrale
atipice. Cu toate acestea, nu există încă rezultate concrete. În plus,
interacțiunea genă-mediu este un factor important, fiind observat
că șansele de a fi diagnosticați cu autism cresc dacă au existat:
 Naștere prematură
 Greutate mică la naștere
 Distanță de sub 1 an între sarcini
Descriere clinică
 Socializarea în sindromul Asperger este descrisă ca fiind prezentă,
activă, dar atipică. Spre deosebire de alte forme ale autismului,
persoanele cu sindrom Asperger sunt deseori interesate de alte
persoane, inițiază contactul social, dar îl fac într-o manieră
nepotrivită, unilaterală.
 Activitățile persoanelor cu această dezvoltare atipică pot fi restrânse
și repetitive, iar modificarea rutinelor este foarte deranjantă.
 Sindromul Asperger este caracterizat de un nivel intelectual normal
sau chiar peste medie. Există și alte părți pozitive: memoria este
deseori foarte bine dezvoltată, ca și abilitățile de percepție vizuală.
Tratament
 Tratamentul în sindromul Asperger este țintit pe
nevoile și punctele forte ale fiecărui copil/ adult în
parte. Principala linie de tratament este psihoterapia.
La vârste mici, terapia de tip ABA este recomandată,
cu un plan individualizat, adaptat, centrat pe
achizițiile necesare socializării și jocului: limbaj non-
verbal, utilizarea funcțională a limbajului, înțelegerea
emoțiilor interlocutorului, etc. Mai târziu, terapia de
tip cognitiv-comportamental poate fi cea de ajutor.
Concluzie
 Persoanele cu sindrom Asperger pot duce vieți
pline și satisfăcătoare, mai ales dacă beneficiază
de susținere timpurie și în perioadele cele mai
dificile (de exemplu, adolescența).
 Un exemplu perfect ar fi chiar Elon
Musk, fondatorul Tesla si SpaceX, a
doua cea mai bogata persoana din
lume, care a declarat recent ca are
sindromul Asperger.