INTERNET

•prezentare

•istoric

•impact social

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 1

ANOVICI
INTERNET – este o reţea globală cu mare debit de informaţie
de reţele informatice realizate între ele prin acelaşi mod de
comunicare, devenind ca un fel de „bibliotecă şi birou de poştă
virtuală”. Reprezintă convergenţa dintre tehnologia informaţiei
şi comunicării.
Permite dezvoltarea utilizării, apelarea serviciilor
INTERNET, permite căutarea, schimbul, prelucrarea
informaţiei şi dobândirea cunoaşterii. Serviciile INTERNET
sunt din ce în ce mai uşor de utilizat.
INTERNET e compus din multe calculatoare care
găzduiesc fişierele informaţionale. Aceste fişiere sunt primite
de calculatoarele client conectate prin MODEM (aparat care
utilizează o linie telefonică pentru a transmite informaţia
electronică) sau cablu.
Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 2
ANOVICI
Graţie INTERNETULUI se poate face schimb de informaţie în cele 4
colţuri ale planetei. Distanţele dispar, se atenuează diferenţele dintre
continente. În câteva secunde, simultan ne conectăm la resursele,
izvoarele diseminate în toată lumea. Informaţiile circulă, proiectele se
realizează, colaborarea se efectuează cu parteneri, indivizi, grupuri
situate la mii de kilometri.
Mulţi utilizatori şi specialişti compară elanul şi impactul INTERNET
asupra lumii moderne cu evenimente care au marcat şi schimbat istoria.
INTERNET, ca fenomen, este la fel de important ca invenţia
tipografiei de Gutemberg sau invenţia telefonului şi a televiziunii ca mod
de comunicare.
INTERNET induce de asemenea mobilizarea a noi resurse
umane, noi forme de comunicare, e speranţa unui schimb de informaţii
plasat sub semnul egalităţii accesului la cunoaştere.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 3

ANOVICI
 Evoluţia Internet
 
Cunoaşterea logicii de dezvoltare a reţelei INTERNET
uşurează înţelegerea structurii actuale.
Etape de legătură: 1960 – 1970;
1970 – 1980;
1980 – 1990.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 4

ANOVICI
 Etapa 1960 – 1970
 
4 oct. 1957 - URSS lansează primul satelit artificial.
Reacţionînd la avansul sovietic, USA pune pe picioare proiectul
ARPA.
Sfârşitul anilor 60 – În plin război rece între puterile E şi V,
departamentul american al apărării iniţiază o reţea informatică
experimentală care vrea probele efectului unui război nuclear.
Reţeaua, numită ARPANET (Advanced Research Projects
Agency Network) permite furnizorilor şi cercetătorilor de
armament american să schimbe rapid informaţii, documente şi
planuri necesare în activitatea lor şi aceasta din motive securitare.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 5

ANOVICI
 Sub egida DCA (Defence Communication Agency) guvernul
american comandă un studiu despre sistemele de interconectare a
calculatoarelor prin reţea sfârşind prin dotarea apărării americane cu
un instrument performant şi securitar.
Acest studiu a enunţat principiile şi avantajele unei reţele
descentralizate cu structură în lanţ. Acestea sunt:
1.     Funcţionarea reţelei şi în cazul distrugerii ei parţiale. O reţea
capabilă a se autoconfigura la survenirea distrugerii unui nod.
2.     Absenţa unui loc centralizat, evitând astfel paralizia, în cazul
distrugerii unui punct al reţelei.
3.     Conexiunea fiecărui nod sau calculator cu multe altele.
Circulaţia informaţiei prin diferite canale în mod securitar.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 6

ANOVICI
În iulie 1969, pentru prima dată, două calculatoare la distanţa de 500 mile,
au fost interconectate cu succes.
 
Etapa 1970 – 1980
 
30 de calculatoare au fost conectate.
Foarte repede, cercetătorii au remarcat că pot nu numai să schimbe
programe şi baze informatice,
dar de asemenea să comunice între ei subiecte din ce în ce mai diverse.

Au apărut Forumurile sau grupuri de discuţie (newsgroups). Alte reţele

apar rapid.

Astfel, în California, cercetătorii au nevoie să facă calcule complexe

decizând să partajeze utilizarea
calculatoarelor ultraperformante servindu-se de o reţea telematică.
Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 7
ANOVICI
Cercetătorii pot astfel, la distanţă, să efectueze în câteva minute operaţii
pe un calculator specializat situat la sute de kilometri. Aceste operaţii vor
dura ore în loc de zile pe calculatoarele locale din centrul lor de
cercetare.
Din vorbă în vorbă, o multitudine de mici reţele regionale,
specializate sau nu, şi utilizând aceleaşi protocoale, s-au integrat
formând ceea ce noi numim INTERNET.
Practica de colaborare şi regulile de schimb au fost puse în lucru
între utilizatori şi răspândite pe întreaga planetă.
Dintr-o vocaţie pur militară, la origine, această reţea devine un
instrument de partajare, de colaborare şi schimb de informaţii. Astgel
sunt demne de remarcat câteva reguli:
        În 1972, primul protocol de primire-recepţie de mesaje electronice
este pus în joc cu succes în SUA.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 8

ANOVICI
 În 1973, protocolul FTP (File Transfer Protocol) permite
       

schimbul de fişiere importante. Prima conexiune internaţională între 2

colegii militare (Anglia şi Norvegia) e efectuată.
        În 1974 apar primele protocoale TCP/IP care armonizează
comunicarea între reţele.
        În 1979, crearea reţelei NSFnet (National Science Foundation
NETwork) şi interogarea reţelei ARPAnet sunt originea primei
definiţii INTERNET. Aceasta a fost miza în legarea unei reţele de
reţea.
În continuare, numărul de calculatoare conectate în reţea s-a
multiplicat cu o viteză vertiginoasă în principal în America:
   213 în anul 1981;
   1024 în anul 1984;
   5089 în anul 1986;
   28000 în anul 1987;
   130000 în anul 1989;
Prof.dr.ing.Angela REP
   535000 în anul 1991.
TEHNICI DE DOCUMENTARE 9
ANOVICI
 În 1986 NSFnet a instaurat prima arhitectură a unei reţele
       

naţionale de interconectare (reţea federală) oferind astfel o bună

partajare a supercalculatoarelor. Acţiunea NSFnet năştea reţeaua
actuală INTERNET.
CNF a încurajat crearea de reţele regionale şi intermediare care
sunt conectate între ele şi utilizează protocoale TCP/IP. Utilizând
un protocol unic, au devenit astfel posibil de conturat diferenţele
constrânse de programe, spaţiu şi reţele.
        În 1987, NSFnet a semnat primul acord cooperativ între
IBM, Universitatea din Michigan şi Merit, unul dintre organismele
de dezvoltare a instrumentelor INTERNET.
Reţeaua s-a mărit între Danemarca, Franţa, Islanda şi Suedia.
        În 1989 sunt efectuate primele schimburi comerciale pe
NET.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 10

ANOVICI
 Comercializarea

Guvernul american a fost primul comandant de fond al reţelei,

deoarece proiectul s-a iniţiat de armata americană. A continuat cu
orice preţ expansiunea reţelei cu finalităţi nemilitare, a subvenţionat
INTERNET prin reţeaua National Science Foundation (NSFnet).
Încet, încet NSFnet a devenit coloana vertebrală
Referitor la această perioadă constatăm următoarele:
       Până în 1990, gestionarea reţelei e dirijată de organisme în care
regăsim reţele universitare. Universităţile şi centrele de cercetare
devin principalii ei furnizori de acces şi utilizare a serviciilor .

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 11

ANOVICI
 La începutul anilor 1990 contextul economic global favorizează
      

privatizarea telecomunicaţiilor; guvernul american a abandonat

NSFnet şi a dizolvat proiectul ARPANET. NSFnet se consacră de
acum înainte cercetării (INTERNIC); preia atribuţiunile domeniilor
nemilitare şi oferă servicii specifice Net: repertoare, bănci de date.
       În 1991, crearea CIX (Commercial Internet Exchange)
iniţiază primele pieţe comerciale pe INTERNET.

Creşterea Actuală A Reţelei Şi A Utilizatorilor

După restricţiile comerciale de pe reţea a urmat un dezangajament

şi atatul american a favorizat utilizarea INTERNETULUI de către
companiile particulare. În plus, dezvoltarea interfeţelor grafice
(Mosaic, Netscape) şi serviciile (web) a cunoscut accesibilitatea.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 12

ANOVICI
În 1993, preşedintele Clinton anunţă lansarea proiectului
„Information Super Highway”, proiect de 17 miliarde de dolari
pentru construirea unei reţele de fibră optică.
Această situaţie a redeschis poarta activităţilor de natură
comercială pe INTERNET. Se constată de acum că aceste
activităţi se dezvoltă rapid în anii următori.
1.     Grupurile informatice au tendinţa generalizării utilizării
produselor lor asupra utilizatorilor pentru a face standarde de
produse furnizând gratuit multe programe.
2.     Întreprinderile de telecomunicaţii se luptă pentru a pune în
funcţiune infrastructura naţională şi a primi o piaţă lucrativă.
3.     Grupurile mediatizate se întrec în a concepe oferte de
alegere pentru a promova conţinutul şi activitatea lor,
cybereconomia; posibilitatea de a face tranzacţii comerciale în
linie se profilează la orizont.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 13

ANOVICI
 Americanii au fost primii care au iniţiat noţiunea de „autostradă de
informaţie” cu iniţiativa dezvoltării unei infrastructuri naţionale de
informare.
Acest termen regrupează noţiunile foarte diverse între ţări, pentru că
se întrezăreşte crearea de infrastructuri comune unde poate circula la fel
de bine telecomunicaţia tradiţională sau informatizată ca şi formele noi
care preiau serviciile televiziunii.
Dar, pentru toate guvernele, dezvoltarea unei reţele naţionale şi
accesul la INTERNET devin prioritare.
Efectele realizate de INTERNET sunt încă departe de a fi
cunoscute. Poate avea efecte care sunt susceptibile de a modifica sau
influenţa câteva moduri de funcţionare în societate.
Dezbaterile privitoare la aceste efecte sunt de mare actualitate şi
întâlnim atât argumente favorabile cât şi defavorabile privind
mondializarea utilizării INTERNET.
 
Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 14
ANOVICI
 PRO (FANI)
Orice cultură va putea să-şi afirme avantajele în
specificul ei în contact cu alte culturi. E o
tehnologie care încurajează diversitatea
deoarece accesibilitatea la informaţii e din ce în
ce mai rapidă şi puţin costisitoare.
 
E o legătură între fluxul şi accesibilitatea
informaţiei pe de o parte şi democraţie pe de
alta; de exemplu în efortul de descentralizare a
guvernelor.
O civilizaţie nu va şti că dacă va face dintr-un
limbaj al imaginii o provocare la reflexie şi nu o
invitaţie la hipnoză.
 
INTERNET creşte eficacitatea şi productivitatea
muncii.
 
 
INTERNET, facilitând comunicaţiile, contribuie la
o mai mare solidaritate între persoane.
Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE
ANOVICI
CONTRA (SCEPTICI)
Va fi o pierdere a integrităţii culturale, a valorilor
şi a identităţii naţionale. Omogenizarea umanităţii
pe care am observat-o parcurgând radio şi
massmedia nu va creşte cu INTERNET.
 
Accesibilitatea al informaţie ne face distincte două
categorii de cetăţeni: producătorii şi consumatorii
de informaţie. Această situaţie nu va face decât să
crească prăpastia dintre săraci şi bogaţi.
 
 
 
 
Telemunca întreţine o presiune de frontiere între
munci şi alte activităţi ale vieţii muncitorilor,
creând dezechilibre în viaţa lor.
INTERNET va avea ca efect izolarea indivizilor
de mediul lor natural de viaţă închizându-i într-un
fel de univers cibernetic.
15
 Câteva Impacturi Pozitive Ale Internet-ului
 
Utilizarea INTERNET a avut deja efecte puternic pozitive şi
măsurabile în câteva sectoare de activitate şi anume:
Sectorul SĂNĂTATE: accesul la cunoştinţele de bază despre sănătate
şi maladii şi a informaţiilor internaţionale, de exemplu după
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS); posibilitatea schimbării
informaţiilor cu medici, epidemiologi etc. Asupra problemelor urgente;
livrare imediată şi automatică, alertă privind sănătatea (epidemii etc.),
participarea la crearea reţelelor specifice sănătăţii „HEALTHNET”.
Sectorul ECONOMIC: schimburi de baze pe zi în interiorul ţărilor
(birouri regionale), cât şi în exteriorul ţării (organisme internaţionale):
cybereconomie.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 16

ANOVICI
Sectorul AGRICULTURĂ: acces la bibliotecile
specializate, acces la informaţia economică pentru piaţă,
acces la site-urile de informare relativă despre oferte
preconizat, constatările prin observare pe satelit.
Sectorul EDUCAŢIE: accesul cercetătorilor din
întreaga lume, facilitări de cercetări conjugate, de
asemenea la distanţă, schimburi culturale între studenţi
din mai multe ţări, formare la distanţă, material
pedagogic utilizabil la cursuri, acces în toate bibliotecile
traversând lumea.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 17

ANOVICI
 Concluzii
 
1.     INTERNET e o reţea de calculatoare care a fost
cunoscută la începutul anilor 70.
2.     INTERNET e o reţea internaţională, care dă acces la
o multitudine de informaţii.
3.     Departamentul apărării americane e la originea
INTERNET.
4.     INTERNET are un impact social incredibil.
Globalizarea comunicării e ceva pozitiv sau negativ?

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 18

ANOVICI
 INTERNET-UTILIZARE
 

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 19

ANOVICI
 De ce să ne conectăm?
 
1.     Schimb foarte rapid de poştă scrisă, în toată lumea.
2.     Schimb de documente informatice foarte rapid, în toată
lumea.
3.     Consultarea în câteva părţi din lume a unui index de
bibliotecă.
4.     Citirea rapidă a marilor cotidiene din lume, ediţia din
fiecare zi.
5.     A face parte dintr-un grup de schimb de subiecte care vă
interesează.
6.     Pentru a vizita centre artistice, muzee.
7.     A călători într-o lume virtuală
8.     Comunicare în vizioconferinţe cu colegi din alt loc din
lume
 
Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 20
ANOVICI
 Cum ajunge informaţia la utilizator?
 
Utilizatorul contactează un prestator de servicii (furnizorul)
şi îi comunică o comandă precisă: conectarea pe un site Web.
Exemplu
Prestatorul de servicii comunică pe INTERNET cererea
utilizatorului. Contactează serverul descris în cererea utilizatorului.
Serverul transmite la utilizator, prin prestatorul de servicii,
informaţiile cerute.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 21

ANOVICI
Un prestator de servicii INTERNET dă utilizatorului servicii variate:
poştă, transfer de fişiere, legătura cu diferite reţele extene, dar cel mai
important este www (World Wide Web), constituit din milioane de
site-uri de informaţie. Posedă o conexiune server la www şi vinde
accesul la clienţii săi, utilizatorii. Utilizatorul e o persoană sau
organizaţie care se conectează la un prestator de servicii pentru a avea
acces la serviciile INTERNET. Fără această legătură la un prestator de
servicii utilizatorul nu poate avea acces la reţeaua INTERNET. Dacă e
o organizaţie, e posibil ca mai multe calculatoare conectate în reţea
locală sau LAN şi că această reţea este o entitate care e racordată la
prestatorul de servicii.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 22

ANOVICI
 Cele mai multe dintre serviciile INTERNET funcţionează în
modul client/server. Aceasta semnifică că trebuie cel puţin 2
programe pentru a funcţiona: program client (instalat pe
calculatorul client) şi un program server (instalat pe calculatorul
server a prestatorului de servicii). Diferite servicii INTERNET
necesită găsirea de programe server şi client care sunt
compatibile.
 
Programele client sunt utilizate pentru conectarea la
serviciile INTERNET.

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 23

ANOVICI
 Programele server care rezidează în calculator cuprind resursele
INTERNET şi răspund cererilor programelor client.
 

Programul aparatului
dvs. (client) vorbeşte
programului
prestatorului de
servicii (server).
Toate comunicările
se fac între servere
pe diverse reţele de
transmisie, de unde
expresia: a fi legat în
modul client-server.
Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 24
ANOVICI
De ce avem nevoie pentru a ne conecta?
 
1.Un calculator cu tastatură şi mouse;
2.     Un microprocesor minim 386 şi de 486 cu Windows 3.1;
3.     Windows 95;
4.     Spaţiu liber pe hard de cel puţin 10 megaocteţi pentru a putea instala
programele de comunicare cu prestatorul de servicii;
5.     8 sau 16 megaocteţi de memorie liberă;
6.     programe adecvate: Netscape sau Explorer, în funcţie de serviciile dorite;
7.     Un racord prin intermediul unui modem de 14000 sau 28000 bps şi o
priză telefonică (modemul este un aparat care transformă informaţiile numerice
în unde analogice pentru retransmisia lor pe linii telefonice);
8.     Calculatorul poate fi legat la o linie RNIS – o reţea telefonică numerică de
performanţe înalte;
9.     Acces (cont) la un prestator de servicii INTERNET;
10. O placă de sunet şi boxe (opţional, dacă dorim să ascultăm fişiere sonore).

Prof.dr.ing.Angela REP TEHNICI DE DOCUMENTARE 25

ANOVICI