Sunteți pe pagina 1din 15

17.11.

2020

Construcțiile cu pronume
reflexive
CLASA A VIII-A
• REFLEXÍV, -Ă, reflexivi, -e, adj. 1. (În sintagmele) Pronume
reflexiv = pronume care ține locul numelui unui obiect asupra
căruia se exercită, direct sau indirect, acțiunea verbului și care e
identic cu subiectul verbului. Verb reflexiv = verb însoțit de
pronume reflexiv.  (Substantivat, n.) Funcțiunea verbului
reflexiv. 2. (Despre oameni) Predispus la reflecție; meditativ,
gânditor.  (Despre manifestări, realizări ale oamenilor) Care
denotă reflecție (1), care se realizează prin reflecție. 3. (Mat.; în
sintagma) Relație reflexivă = relație care are proprietatea de
reflexivitate (2). – Din fr. réflexif, germ. reflexiv.
• REFLEXIVITÁTE s. f. (Rar) 1. Faptul de a fi reflexiv;
predispoziție spre meditație. 2. Proprietate a unei relații logice,
matematice etc. de a avea loc întotdeauna între un element și el
însuși. – Reflexiv + suf. -itate. Cf. fr. réflexivité.
Identificați pronumele reflexive din textul de
mai jos și precizați cazul acestora.

 Colegii mei din echipa de teatru a școlii se pregătesc


pentru premieră. Își doresc ca spectacolul să aibă
succes și se gândesc la bucuria resimțită atunci când
publicul se va ridica în picioare și îi va aplauda. Își
spun că totul va fi conform așteptărilor și se
încurajează reciproc.
Reluați pronumele reflexiv din enunțurile
date printr-o formă accentuată, apoi înlocuiți
reflexivul cu un pronume personal, după
modelul dat.
 Ana se laudă. → Ana se laudă pe sine. → Ana ne
laudă.
 Ana își pregătește un ceai. → Ana își pregătește
sieși un ceai. → Ana ne pregătește un ceai.
 Copilul s-a îmbrăcat cu grijă. • Fratele meu și-a
impus un mod de viață sănătos. • Adrian se apără
de acuzații. • Ea își coase o rochie nouă.
• Construcțiile cu pronume reflexive sunt
construcțiile în care forma neaccentuată
(cliticul) a pronumelui reflexiv aflat în cazul
dativ sau acuzativ însoțește un verb (se spală,
își spune) și, în caz excepțional, un substantiv.
• Uneori, construcția cu pronume reflexiv
conține și forma accentuată a pronumelui
reflexiv: Nu numai pe noi, ci și pe sine se
amăgește
Pronumele reflexiv
• Pronumele reflexiv exprimă identitatea de persoană și de
număr dintre obiectul asupra căruia se exercită direct sau
indirect acțiunea verbelor și subiectul acestora.
• Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a
III-a și pentru cazurile dativ și acuzativ. Pronumele reflexiv
are forme accentuate și neaccentuate (clitice).
Caz Forme Forme
accentuate neaccentuate
Ac. (pe) sine se, s-
D. sie, sieși își, și

• La persoana I și a II-a, singular și plural, se utilizează formele


pronumelor personale. Acestea sunt pronume reflexive când au aceeași
persoană și același număr cu persoana și cu numărul verbului.
Mă întreb.

Mă întreabă.
pers. I sing. pers. I sing.

pers. I sing. pers a III-a sing.


pron.reflexiv

pron.personal
Pronumele reflexiv poate intra și în componența
locuțiunilor verbale: a-și bate joc, a se face de
râs.
Construcțiile cu pronume reflexive sunt de
două feluri:
1.construcții în care pronumele reflexiv nu
are funcție sintactică și intră în structura
verbului, neanalizându-se separat:

Ex:Ana se gândește la tine.


2.construcții în care pronumele reflexiv are funcție
sintactică:
 – de complement direct, când este în cazul acuzativ:
Ionel se cunoaște destul de bine.
 – de complement indirect, când este în cazul dativ:
Ionel își atribuie un rol nemeritat.
 – de complement posesiv, când este în cazul dativ și
se află într-o structură ternară, însoțind un verb, dar
asociindu-și și un substantiv:
Ana și-a pregătit costumul.
 – de atribut pronominal în dativ, când este
adjunctul unui substantiv:
 Mă imaginez la casa-mi., situație foarte rar întâlnită
în limba română vorbită.
• În construcțiile în care pronumele reflexiv are funcție
sintactică, verbul acceptă:
• înlocuirea pronumelui reflexiv cu un pronume
personal: Ana se supraestimează./Ana ne
supraestimează;
• reluarea pronumelui reflexiv printr-o formă
accentuată: Ana se supraestimează pe sine/pe ea.
• reluarea pronumelui reflexiv care sugerează
reciprocitatea cu un grup pronominal – unii pe alții, unul
cu altul, unii altora etc.: Copiii și-au trimis mesaje unii
altora.
• reluarea pronumelui reflexiv aflat în structură ternară
cu un pronume personal sau un adjectiv pronominal
posesiv: Ionel își pregătește temele lui/sale.
 În construcțiile în care pronumele reflexiv nu are
funcție sintactică, acesta nu poate fi reluat prin forma
accentuată sau nu poate fi înlocuit printr-un
pronume personal.

 Există situații în care pronumele reflexiv însoțește un


verb care permite, în context, un complement de agent,
exprimat sau neexprimat:
Fișele se împart de către profesor.;
Fișele se așază pe bancă (de către elevi).
• Aceste construcții se numesc pasiv-reflexive.
APLICAȚII
1.Identificați construcțiile cu pronume reflexive din enunțurile și din
fragmentul de mai jos. În care dintre acestea pronumele reflexiv are funcție
sintactică și în care nu are funcție sintactică?

A. Pisica s-a jucat cu ghemul de lână.


 Adrian se lingușește zilnic pe lângă bunica.
 Vecina mea se văicărește toată ziua.
 Nu m-aș fi descurcat, dacă nu erai lângă mine.
 Corina și-a spus că e mai bine să te implice și pe tine în proiectele
ei.
 Bogdan s-a însănătoșit și a venit la școală.
 Prietena mamei și-a croit paltonul.
 Se gândește la excursia pe care o vom organiza.
 Mihai s-a codit să-mi răspundă.
 Fetița s-a rușinat în fața atâtor oameni.
B.„Nici Take, nici Ianke nu se simt în stare a se elibera de
prejudecățile timpului și ale etniei lor. […] Omenia
personajelor, abia schițată până acuma, se dezvăluie în
actul și planul al doilea: pridvoarele și curțile interioare
ale clădirilor. Aici totul este mai cald, mai apropiat,
despărțitura este o simplă convenție gospodărească,
peste care vecinii își trec reciproc gustările.“ Ștefan
Popa, Omenescul personajelor
2.Copiază, în caiet, tabelul de mai jos și completează-l cu
pronumele reflexive corespunzătoare, extrase din
enunțurile de mai jos.
Complement direct Complement indirect Complement posesiv

Bunicul și-a spălat mașina și a dus-o în garaj.


Copilul se șterge cu prosopul albastru.
Eu îmi voi așeza lucrurile în ordine, iar tu îți vei șterge biroul de
praf.
Vărul meu își va cumpăra un bilet pentru spectacol.
 În tabără, ne-am împrietenit ușor.
Își cumpără tot ce dorește, fără să își impună vreo restricție.
Ne vom instala cortul în luminiș.
Oamenii se privesc înainte de a-și vorbi.
Mă voi prezenta singur în fața clasei.
ȘCOALA NR.2 CHIRAFTEI
MĂSTĂCANI

MATERIAL REALIZAT DE
PROF. MIRELA BOZA