Sunteți pe pagina 1din 26

1.

Construcții active/construcții
pasive cu verbul a fi

2.Construcții cu pronume
reflexive

3.Construcții impersonale

CLASA A VIII-A
23.11. 2020
1. Construcții active/construcții pasive cu
verbul a fi

Mihai deschise cartea la prima pagină.


subiectul gramatical complementul gramatical direct
(autorul acțiunii) (obiectul care suferă acțiunea)
REȚINE!
O structură de forma: subiect + verb
(tranzitiv) + complement direct (exprimat sau
subînțeles) este o construcție activă.
• Poezia este recitată de (către) un elev.

subiectul complementul
gramatical de agent
(obiectul care (autorul acțiunii)
suferă acțiunea)
REȚINE!
Un enunț/o secvență în care există structura:
subiect + formă verbală (alcătuită din verbul
auxiliar a fi și participiul verbului predicativ
acordat cu subiectul) + agent (complement)
exprimat sau subînțeles este o construcție pasivă.
 Observație:
 În construcția pasivă, verbul a fi are valoare
auxiliară(ajutătoare) și formează, împreună cu
participiul acordat, predicatul verbal.
 Florile sunt udate de ea. = predicat verbal (verb
auxiliar + participiu)
 A nu se confunda cu situația în care verbul a fi are
valoare copulativă și formează predicatul nominal,
împreună cu numele predicativ.
 Florile sunt frumoase. = predicat nominal (verb
copulativ + nume predicativ)
 Atenție la confuzia dintre un predicat verbal pasiv și un
predicat nominal, confuzie posibilă dată fiind de prezența
comună a verbului a fi, într-unul ca auxiliar pasiv, iar în altul, ca
verb copulativ. Confuzia intervine și mai ușor în cazul unui nume
predicativ realizat ca participiu;
 EX: Pâinea este coaptă, aproape arsă. (nume predicativ
realizate prin participii)
 vs
 EX: Pâinea este coaptă de brutar cu grijă. (predicat verbal
exprimat prin verbul a coace la formă pasivă; valoarea pasivă se
dezambiguizează cu ajutorul complementului de agent de brutar
și al circumstanțialul cu grijă, care ,,trimite”, de asemenea la
agent.)
MODEL DE REZOLVARE:
• a fost chemat = verbul a chema de conj.I,
modul indicativ, timpul perfectul compus,
pers. a III-a, sg.,formă pasivă cu
auxiliarul a fi, funcția de predicat verbal.
2.Construcții cu pronume reflexive

 Pronumele personal:
 desemnează persoanele care participă direct sau indirect la actul
comunicării;
 are forme accentuate la toate cazurile: nominativ (eu, tu, el,ea,noi,voi,ei,ele);
acuzativ ((pe)mine, tine;(pe)noi, voi; (pe)el, ea, ei, ele); dativ (mie, nouă, ție,
vouă, lui, ei, lor); genitiv ((a) lui/ei/lor); vocativ (Tu!; Voi!);
 are forme clitice numai la cazurile acuzativ (m(ă), ne, te, v(ă), (î)l, o, (î)i, le.)
și dativ ((î)mi, ne, ni, (î)ți, v(ă),vi, (î)i, le, li etc.).
 Pronumele reflexiv:
 desemnează autorul unei acțiuni, acesta identificându-se cu obiectul asupra
căruia se răsfrânge rezultatul acțiunii;
 are forme proprii accentuate și clitice(neaccentuate) numai la cazurile
acuzativ și dativ, pentru persoana a III-a (sine/se, s-; sie, -și/ își, -și );
 pentru persoanele I și a II-a împrumută forme clitice(neaccentuate) de la
pronumele personal;
• Construcțiile verbale reflexive sunt grupuri de cuvinte
organizate în jurul unui verb care își asociază un
pronume reflexiv. În limba română, sunt utilizate două
tipuri de construcții reflexive:

(A) Construcții în care (B) Construcții în care


pronumele reflexiv atașat
pronumele reflexiv atașat
verbului nu are funcție
verbului are funcție sintactică, intrând în structura
sintactică. verbului.
În limba română se mai utilizează și construcții
speciale în care pronumele reflexive îndeplinesc
funcții sintactice, indicând:
a) reciprocitatea unor acțiuni
Ei se întâlnesc des. (unul pe altul) – complement direct;
Băieții își oferă jucării. (unul altuia) – complement indirect;
b) posesia
1.Își ajută mama. (a sa) –complement(indirect) posesiv;
 funcția sintactică de complement posesiv, când este în cazul
dativ și se află într-o structură ternară, însoțind un verb, dar
asociindu-și și un substantiv:
Ana și-a pregătit costumul. (cui ?)

2. Casa-mi plină de oaspeți… (a mea) – atribut.


Rețineți:

 Apare o valoare specială ,,posesivă” ,cliticul reflexiv


exprimând ,,posesorul” cu raportare la nominalul ,,obiect posedat”;
nominalul ,,obiect posedat” apare în poziția de:
a)Medicul își iubește meseria.-complement direct
Mama își reface viața.-complement direct funcție
sintactică
b)Ea își plânge de milă.-complement prepozițional de
Călătorul își vede de drum.-complement prepozițional complement
c)Vecinul își pune capăt vieții.-complement indirect. indirect
posesiv
Ion și-a închinat viața familiei.-complement indirect.
 CLITICUL REFLEXIV participă obligatoriu la o structură
ternară (cu trei componente: verbul, subiectul și complementul
direct/prepozițional/sau indirect:
 Complementul indirect posesiv este distinct de cel
indirect prin dubla subordonare și prin valoarea
,,posesivă”.
 Faptul se probează, printre altele, prin capacitatea celor
două complemente de a apărea și simultan, în raport cu
același verb, fără să fie coordonate.

 Își trimite salariul(său) sinistraților.

CI-Pos CI
Confuzia dintre CI și CIposesiv
• Cele două situații sunt diferențiate,uneori,numai
prin prezența vs absența articolului hotărât:

 Își caută nevastă.(complement indirect, dat fiind


sensul de “își caută pentru sine nevastă”)

 Își caută nevasta.(complement indirect posesiv, dat


fiind sensul “o caută pe nevasta-sa”)
a) Ea se piaptănă (pe sine). complement direct
b) El își cumpără cărți (sieși). complement indirect
 Cliticele pronominale reflexive:
 pot fi dublate prin forme accentuate;
 pot fi înlocuite cu alte părți de vorbire.
 Ea îl piaptănă (pe el). complement direct
 El îi cumpără cărți (ei). complement indirect
• În exemplele, a) și b) cliticele pronominale reflexive
îndeplinesc funcția sintactică de complement direct (a)
și indirect (b) și nu intră în componența verbului.
 Pronumele reflexiv fără funcție sintactică participă
și la formarea unor construcții precum:
 Se citesc multe cărți.
 Se vine devreme acasă.
 În limba română, există verbe obligatoriu reflexive
(însoțite de forme clitice ale pronumelor reflexive
obligatorii care nu au funcție sintactică).
Aceste verbe fac parte din construcții :
 (El se teme./ El nu și -a imaginat).
MODEL DE REZOLVARE:
e)
 mi- =pronume personal clitic, pers.I,sg., caz
dativ; complement indirect cu regent verbul a
dorit;
 -mi= pronume reflexiv clitic, pers.I, sg., caz
dativ; complement posesiv cu regent verbul
să nu (...)pierd; relația de posesie se stabilește
cu substantivul răbdarea.
3. Verbele cu formă numai pentru persoana a III-a, a
căror acțiune nu poate fi atribuită unui autor (subiect)
sunt impersonale.
 Construcțiile în care apar devin și ele impersonale, având ca
elemente componente:
a) verbe meteorologice sau legate de momente ale zilei (Plouă.;
Viscolește.; Se înserează.; Mijește de ziuă. etc.);
b) verbe ale stării (nu-mi pasă; îmi pare bine etc.);
c) verbe al căror subiect se realizează ca propoziție
subordonată (Trebuie 1 /să plec. 2/; Nu se cuvine 1 /să refuzi.
2/; Se pare 1 /că va ploua. 2/; Nu-mi convine 1 /că pleacă. 2/
etc.);
d) forme impersonale ale unor verbe personale (îmi place că...;
mă bucură că...; ne doare că...; îl miră că...; îi vine să... etc.);
e) verbul a fi predicativ urmat de substantive care denumesc:
 perioade (E luni.; E dimineață.);
 fenomene atmosferice (E soare.; E frig.);
 senzații sau sentimente (Ți-e somn.; Mi-e dor.; Vă e foame.);

f) verbe copulative și nume predicative exprimate prin:


 adverbe de mod (E bine că...; E adevărat că...; Pare ireal
ce...);
 verbe la supin (E de înțeles.; E de neacceptat.).
ATENȚIE!
 Să nu confunzi:
 construcțiile impersonale (Mă miră răspunsul tău.)
cu cele reflexive personale (Mă mir că ai plecat.).
 construcțiile impersonale (1.Se dansează de mult
timp.) cu cele pasive (2.Se curăță mărul de coajă.).
 În al doilea exemplu, chiar dacă subiectul ar lipsi,
acesta ar putea fi recuperat (Se curăță de coajă...
[mărul]).
 În primul exemplu, recuperarea subiectului nu este
posibilă.
Pasivul cu auxiliar vs reflexiv-pasivul
a ști
a) Este știut că stresul prelungit poate provoca boli
grave.- pasiv cu auxiliar
b) Se știe că stresul prelungit poate provoca boli grave.-
reflexiv-pasive
a cunoaște
c) Nu este cunoscut autorul faptei.- pasiv cu auxiliar
d) Nu se cunoaște autorul faptei.-reflexiv-pasive
1.Selectează verbele din următoarele enunțuri
şi completează, în caiet, un tabel asemănător
celui de mai jos.
Construcții active Construcții pasive Construcții reflexive
....................................... ...................................... .......................................
 Colegul meu desenează foarte frumos.
 Uşa a fost vopsită de Mihai.
 Vă jucaţi cu mine?
 Maşina este condusă de unchiul meu.
 Maria culege struguri din grădina proprie.
 Te joci fotbal?
 Premiul a fost câştigat de mine.
 El se duce în parc.
 Ne pregătim temeinic pentru test.
 El a venit în vacanță la bunici.
 Tabla a fost ştearsă de Alina.
 Vino la mine! • Ana citeşte o poveste.
 Hainele mele au fost spălate de mama.
 Mă uit la un film interesant.
• ȘCOALA NR.2 CHIRAFTEI- MĂSTĂCANI